În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Actualul președinte al Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, își depune, luni dimineață, dosarul de candidat pentru funcția de președinte al CJ Cluj din partea PNL la Biroul Electoral Județean (BEJ) pentru alegerile locale din 9 iunie. 

Alin Tișe deschide și lista liberalilor pentru Consiliul Județean Cluj.

Alin Tișe, candidat oficial la șefia Consiliului Județean Cluj. Lista PNL pentru CJ

Lista candidaților PNL pentru CJ Cluj

1. Tișe Alin
2. Haiduc Cristian
3. Stamatian Florin
4. Marc Marinela
5. Rațiu Radu
6. Forna Maria
7. Stănilă Ovidiu Sebastian
8. Morar Ignat
9. Sămărtean Iuliu
10. Moldovan George
11. Ciuta Cristian
12. Bashar Molhelm
13. Sima Georgiana
14. Țiriac Paul
15. Sârcă Viorel
16. Cojocaru Igor
17. Lupan Ștefan
18. Goia Radu Andrei
19. Roșianu Aurel
20. Dehenes Adela Corina
21. Cordiș Vlad Lucian
22. Fărăgău Paul Alexandru
23. Maxim Andrei
24. Ghior Ovidiu
25. Moldovan Cătălin
26. Pop Ligia Vasilica
27. Vârva Gabriel
28. Steopan Florin
29. Moldovan Gabriela
30. Ureche Solovăstru
31. Sfechiș Lidia
32. Moga Sebastian
33. Varga Petru
34. Șeica Răzvan George Horațiu
35. Artiudean Răzvan
36. Ciucaș Raul
37. Galben Lucreția Ioana
38. Bob Andrei
39. Bălașa Dana
40. Șurubaru Bogdan
41. Focșa Victor
42. Abrudan Rareș
43. Andras Sebastian
44. Câmpean Horațiu
45. Baciu Oleg

Consiliul Județean Cluj are, în total, 36 de consilieri. La alegerile din 2020, PNL a trimis în deliberativul județean un număr de 18 aleși.

Ce grad de dificultate ar trebui să aibă exemenele de capacitate și bacalaureat? „Acestea nu sunt olimpiade. Cred că este greșit să ne referim la subiecte din punct de vedere al ușurinței sau al greutății”, a spus ministrul Educației, Ligia Deca. 

Aceasta a menționat că subiectele trebuie calibrate „din punct de vedere al programei de evaluare” și „din punct de vedere al perioadei parcurse de elevi”, potrivit Edupedu.ro.

Cât de grele ar trebui să fie examenele

„Cred că este greșit să ne referim la subiecte din punct de vedere al ușurinței sau al greutății. Examenele naționale nu sunt olimpiade.

Examenele naționale constată atingerea unor competențe înscrise în profilul absolventului.

Ele trebuie calibrate, trebuie calibrate din punct de vedere al programei de evaluare, din punct de vedere al, știu eu, perioadei parcurse de elevi. Ne trebuie subiecte calibrate pentru nivel mediu.

Acesta este nivelul vizat pentru atingerea competenței, dar care să ne poată permite și o departajare la vârf.

Și mă refer aici mai ales la Evaluarea Națională, care știm că este utilizată pentru repartizarea la liceu” a mai spus Deca.

Ce măsuri sunt luate în calcul

Ea a adăugat că scopul testului este tocmai să surprindă nivelul de competență, scrie Alba24.ro.

”Ne dorim să avem subiecte care să surprindă ceea ce elevii au acumulat. În niciun caz nu trebuie interpretată acea propoziție ca o indicație că subiectele vor fi mai grele sau mai ușoare.

În esență, Centrul Național de Evaluare proiectează subiecte în acord cu programa de evaluare și cu standardele pe care trebuie să le avem la absolvirea gimnaziului sau a liceului.

Orice altă speculație este de prisos. Indiferent de context, sistemul educațional trebuie să constate atingerea profilului absolventului.

Restul sunt, din punctul meu de vedere, discuții, știu eu, omenești, care se fac atunci când e vorba de un examen important pentru elevi, pentru familie, pentru școală”, a mai afirmat Ligia Deca.

Un pieton a fost lovit, luni dimineață, de un autoturism pe str. Frunzisului din Cluj-Napoca, la locul accidentului intervenind achipaje medicale. 

”Polițiștii Biroului Rutier au fost sesizați despre un accident de circulație produs pe strada Frunzișului din municipiul Cluj-Napoca

Din verificările preliminare s-a constatat că, un bărbat, de 39 de ani, din Cluj-Napoca, care se afla la volanul unui autoturism ar fi accidentat un pieton aflat în traversarea părții carosabile prin loc nepermis.

Pietonul, respectiv un bărbat de 48 de ani, din comuna Râșca, a necesitat îngrijiri medicale, ulterior fiind transportat la spital.

Atât conducătorul auto, cât și pietonul au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală din culpă”, au spus polițiștii.

Șofer beat

De asemenea, tot luni dimineață a fost înregistrat un alt accident rutier pe B-dul Muncii din Cluj-Napoca.

”Din cercetările efectuate la fața locului a rezultat că, un bărbat, de 58 de ani, din comuna Chinteni, care conducea un autoturism din direcția străzii Oașului, ar fi accidentat o femeie, de 43 de ani, din comuna Borșa, aflată în traversarea părții carosabile pe trecerea pentru pietoni.

În urma impactului a rezultat rănirea femeii”, arată Poliția Cluj.

Ambii au fost testați cu aparatul etilotest, iar conducătorului auto i-a rezultat o alcoolemie de 0,18 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În continuare polițiștii efectuează cercetări sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

În ciuda nivelului oscilant al aversiunii față de risc existent pe marile piețe, leul a reușit să rămână „cea mai stabilă monedă” din regiune.

Față de săptămâna precedentă, când a fost atins minimul ultimei luni și jumătate de 4,9678 lei, cursul euro s-a instalat în perioada analizată peste pragul de 4,97 lei, iar media a crescut de la 4,9737 la 4,9764 lei. La rândul său, culoarul de tranzacționare a urcat la 4,972 – 4,977 lei.

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Euro rămâne la trei bani depărtare de 5 lei

Un raport recent al BCR estimează pentru finalul anului un curs al euro de „5,05 cu presiuni de depreciere a leului provenite dinspre deficitul de cont curent încă mare, deşi aflat în proces de ajustare”. Această valoare este apropiată de media anuală de 5 lei/euro estimată pentru 2024 în ultima proiecție a Comisiei Naționale de Prognoză.

Până la jumătatea lunii viitoare, când se va desfășura ședința de politică monetară, indicii ROBOR s-au oprit deasupra pragului de 6%, care reprezintă dobânda pentru facilitatea de depozit cu care BNR remunerează banii plasați de băncile comerciale.

„Trezoreria a atras 3,2 miliarde lei de la populație prin emisiunea de titluri Fidelis”

Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) reglementat de OUG 19/2019 se situează până la sfârșitul lunii iunie la 5,90%/an.

Săptămâna trecută, Finanțele s-au împrumutat cu un total de peste 1,11 miliarde lei, cu scadențele în aprilie 2028 și 2030, la randamente medii de 6,24%, respectiv de 6,61%/an. Totodată, Trezoreria a atras 3,2 miliarde lei de la populație prin emisiunea de titluri Fidelis.

Vineri dimineață, euro a scăzut la 1,0610 dolari, după riposta de mică amplitudine a Israelului la atacul cu rachete și drone al Iranului, din urmă cu o săptămână. A urmat o revenire a apetitului pentru risc, iar declarațiile făcute de mai mulți oficiali ai conducerii BCE conform cărora este necesară reducerea în iunie cu jumătate de punct procentual a ratelor de referință în urma scăderii inflaţiei, nu a afectat performanța monedei unice, care a urcat până la 1,0678 dolari și a închis pe piețele americane la 1,0655 dolari.

În piața locală, dolarul a crescut marți la 4,6818 lei, iar la sfârșitul săptămânii media a fost stabilită la 4,6687 lei, mai mult cu 17,3 bani față de finalul anului trecut.

Francul elvețian, considerat drept un „activ sigur”, s-a apreciat față de euro, iar cursul a crescut de la 5,1094 lei, la începutul săptămânii, la 5,1404 lei, în ședința de vineri.

„Prețul gramului de aur a crescut de la 356,8680 lei la 357,7647 lei”

Pariurile puse pe întârzierea de către Banca Angliei a momentului primei tăieri a ratei de referință, în ciuda faptului că inflația din Marea Britanie a scăzut în martie la 3,2%, față de 3,4% în luna precedentă, au afectat performanța lirei sterline iar cursul a scăzut vineri la 5,8125 lei, mai mult cu 9 bani față de finalul lui 2023.

Vineri, prețul gramului de aur a crescut de la 356,8680 lei la 357,7647 lei, față de 359,4100 lei la jumătatea săptămânii. Metalul galben a fluctuat între 2.371,40 – 2.402,80 dolari/uncie.

Evoluția apreciativă a metalelor prețioase este pusă pe seama tensiunilor geopolitice și militare la nivel mondial (războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, criza dintre China și Taiwan), dar și pe scăderea șanselor unei aterizări economice ușoare a economiei americane, în cazul în care Rezerva Federală se concentrează pe inflație prin menținerea dobânzii la valori ridicate pentru mai mult timp.

Un rol important revine și achizițiilor mari de metal galben la care recurg băncile centrale, în special cele din China, Turcia, India sau Polonia.

Analiza cuprinde perioada 14 – 19 aprilie