ACTUALITATE
Duminica Floriilor. Ortodocșii sărbătoresc în 28 aprilie Intrarea Domnului în Ierusalim. Semnificații, tradiții și obiceiuri
Creștinii ortodocși sărbătoresc duminică, 28 aprilie, Intrarea Domnului în Ierusalim. Cunoscută și ca Duminica Floriilor, aceasta este o sărbătoare importantă care se celebrează cu o săptămână înainte de Sfintele Paști.
Denumirea populară a sărbătorii, Florii, are origini păgâne și provine de la Flora, zeiţa romană a reînvierii naturii.
Duminica Floriilor. Ortodocșii sărbătoresc în 28 aprilie Intrarea Domnului în Ierusalim. Semnificații, tradiții și obiceiuri
În timp, această sărbătoare păgână s-a suprapus peste prăznuirea Intrării Domnului în Ierusalim. Duminica Floriilor este cunoscută și ca Duminica Stâlpărilor.
Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan arată în Evanghelia sa că Mântuitorul Hristos a avut trei veniri la Ierusalim.
Templul Domnului
Prima dintre ele a fost în anii 27-28. Atunci Iisus Hristos a mers la templul Domnului (Ioan 2, 13). În anul 29, la sărbătoarea Corturilor, când Mântuitorul S-a suit la templu, venind din Galileea, a avut loc a doua venire. Atunci Iisus Hristos a vorbit mulţimilor tulburate de prezenţa Sa (Ioan 7; 14). Ultima venire, aceasta pe care Biserica o sărbătoreşte astăzi, a avut loc în anul 30 („Dicţionarul de Teologie Ortodoxă”, pr. prof. dr. Ion Bria, 1994).
Templul din Ierusalim, în care se săvârşeau slujbele şi se citeau şi se explicau Legea şi prorocii, a fost ridicat de regele Solomon şi a fost distrus odată cu Cetatea Sfântă, iar poporul Israel a fost dus în robie de către regele Babilonului Nabucodonosor.
Au fost rezidite atât oraşul cât şi templul după întoarcerea din robia babiloniană în anul 538 î.Hr. La templu veneau israeliţii de pretutindeni cel puţin odată pe an pentru a se închina şi a aduce jertfe.
Cea din urmă construcţie a templului cuprindea în vremea Mântuitorului o suprafaţă de cinci hectare şi se situa pe o colină în trei trepte suprapuse.
La serviciul templului erau folosite douăzeci de mii de persoane. Toţi aceşti slujitori erau repartizaţi în douăzeci şi patru de grupe, fiecare dintre ele asigurând slujirea la templu timp de o săptămână („Dicţionarul Noului Testament”, pr. dr. Ioan Mircea, 1995).
„Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie”
La prima venire, Iisus Hristos a găsit la templu o parte a spaţiului care era destinat explicării şi citirii scrierilor sfinte ocupată de vânzătorii de animale şi de schimbătorii de bani.
În această situaţie, potrivit spuselor Evangheliei „Râvna casei tale mă mistuie” (Ioan 2, 17), Iisus cu un bici din ştreanguri i-a scos pe toţi afară din templu, schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele … „Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie” (Ioan 2, 17).
Ultima venire a Domnului în Ierusalim
Ultima venire a Domnului în Ierusalim, cea pe care o sărbătorim în Duminica Floriilor, a avut loc cu câteva zile înainte de a suferi Jertfa de pe Golgota.
A fost o intrare triumfală a Mântuitorului Hristos în cetatea sfântă. Mulţimile L-au aclamat ca pe un împărat, a fost singurul moment din viaţa Sa pământească în care a acceptat să fie aclamat ca Împărat, deşi nu purta nici hlamidă împărătească de purpură, nici coroană de aur pe cap, şi nu avea nici pază de oşti pământeşti, cum spune arhimandritul Ilie Cleopa, în vol. „Predici la Praznice Împărăteşti” (1996).
A venit Hristos la Ierusalim pentru a pătimi moarte pe cruce de bunăvoie
Două sunt motivele pentru care Mântuitorul şi-a făcut o astfel de intrare în vechea cetate a Ierusalimului, potrivit părintelui Cleopa.
A venit Hristos la Ierusalim pentru a pătimi moarte pe cruce de bunăvoie pentru mântuirea lumii. Şi, în al doilea rând, ca să fie recunoscut după Lege de neamul în care s-a născut că El este Mesia, cel aşteptat, Mântuitorul lumii, cel pe care L-au făcut cunoscut prorocii Vechiului Testament.
În această zi sunt împărţite ramuri de salcie binecuvântate
Poporul îl întâmpină pe Iisus cu ramuri de finic şi de măslin, strigând: „Osana Fiului lui David; binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului! Osana întru cei de sus!” (Matei 21, 9).
„Intră astăzi Hristos cu slavă în Ierusalim, ca un Împărat, ca să împărăţească în veci peste îngeri şi peste oameni. Vine să arate lumii că El singur este adevăratul Împărat şi Mântuitor. Vine Hristos în Ierusalim să se dea de bunăvoie în mâinile cărturarilor şi fariseilor plini de zavistie şi răutate, care căutau să-L omoare.
Vine Mântuitorul spre patimă de bunăvoie, ca să fie vândut de ai Săi în mâinile dregătorilor, să fie răstignit pe cruce şi să moară pentru mântuirea noastră, iar a treia zi să învieze”, arată părintele Cleopa în Predica la Duminica Floriilor.
Pentru faptul că mulţimea din cetatea Ierusalimului l-a întâmpinat pe Mântuitor cu ramuri de finic, în Biserica Ortodoxă în această zi sunt împărţite credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate.
Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele
Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (după denumirea ramurilor de palmier sau finic cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim) este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc.
Menţionată pentru prima dată în secolul al IV-lea, sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim, oraşul unde a şi început să fie celebrată, a fost preluată, în scurt timp, de întreaga lume creştină.
Strâns legată de minunea învierii lui Lazăr din Betania, această duminică îi pregăteşte pe credincioşii ortodocşi pentru bucuria pe care o aduce biruinţa lui Hristos asupra morţii din duminica următoare, cea a Învierii.
Tradiții în Duminica Floriilor
Cea mai cunoscută tradiție a zilei de Florii este aceea a ramurilor de salcie, pe care credincioșii le duc dimineața la biserică, unde vor fi sfințite de către preot.
După terminarea slujbei fiecare participant va lua crenguțe de salcie acasă, pe care le va păstra într-un loc curat, de regulă lângă o icoană.
Această salcie se consideră că are puteri nebănuite și în vreme de necaz sau boală va fi de ajutor celui care o folosește.
O veche legendă ne spune că Maica Domnului, vrând să-și vadă Fiul ce tocmai fusese răstignit, nu a putut să-și continue drumul din cauză că o apă mare i s-a ivit în cale.
S-a rugat de toate buruienile s-o treacă apa, însă doar salcia a fost cea care a ajutat-o. Astfel, Maica Domnului a binecuvântat salcia ca oamenii să o ducă la biserică, iar preoții să o slujească.
Obiceiuri legate de ramurile de salcie
Pe de altă parte, ramurile de salcie amintesc de ramurile de finic și măslin cu care a fost întâmpinat Isus Hristos de mulțime, la intrarea în Ierusalim.
Ramul de salcie adus din biserică la Florii este bun de dragoste, și cei bătrâni ating cu ei copiii pentru a crește.
În unele zone ale țării se obișnuiește ca ramurile de salcie să fie puse și la mormintele rudelor, în acest mod aceștia vor ști că se apropie Paștele.
De asemenea, unele persoane folosesc crenguțele de salcie pentru a se lega cu ele în jurul taliei, să nu-i doară mijlocul și să fie rezistenți la muncile câmpului ce vor urma.
În ziua de Florii e bine să umbli încins cu o nuia de salcie de la biserică, să nu te doară șalele.
Totodată, în ziua de Florii, Biserica acordă dezlegare la pește, fiind a doua oară după Buna Vestire, în postul Paștelui, în care se poate consuma acest aliment.
Superstiții în Duminica Floriilor. Ce se spune despre vreme de Florii
Ziua de Florii aduce cu ea superstiții legate, în principal, de cum va fi vremea de Paște sau cum va fi timpul în vara ce va urma.
Se spune astfel că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.
O altă superstiție ne avertizează să nu plantăm pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceștia vor face numai flori, nu și fructe.
Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.
Nu se spală pe cap, ca să nu înflorească la fel ca pomii.
Începe Săptămâna Patimilor
Începând cu ziua de Florii se intră în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, în care creştinii se pregătesc să întâmpine marea sărbătoare a Învierii Mântuitorului Iisus Hristos.
În această săptămână, de duminică şi până vineri, se săvârşesc slujbele Deniilor, slujbe de dimineaţă (Utrenie) făcute seara aşa cum se face în cadrul privegherilor.
Deniile diferă însă şi de slujbele de priveghere şi de Utrenii, prin faptul că aceste slujbe cuprind cântări şi rugăciuni specifice doar perioadei Sfintelor Paşti.
Deniile se săvârşesc numai în două săptămâni
În timpul unui an bisericesc, deniile se săvârşesc numai în două săptămâni, în timpul Postului Paştilor: miercuri şi vineri în săptămâna a cincea, miercuri fiind Canonul Sfântului Andrei, adică o slujbă de dimineaţă, o Utrenie, în care se cuprinde un canon mare.
La fel vineri seara, este slujba Acatistului Bunei Vestiri al Maicii Domnului, încadrat în slujba de dimineaţă, în slujba Utreniei, care se face seara.
Tot Denii se numesc şi slujbele din ultima săptămână din Post, Săptămâna Mare. Slujbele care încep în seara din Duminica Floriilor şi continuă în serile de luni, marţi, miercuri, joi şi vineri din Săptămâna Sfintelor Patimi sunt Utrenii, adică slujbe de dimineaţa, făcute seara.
Sursa: Agerpres
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
VIDEO. Accident la Băișoara. Mai multe mașini implicate, între care o autospecială de poliție care a fost avariată
Un accident rutier, în care au fost implicate mai multe mașini a avut loc, sâmbătă, în localitatea Băișoara din județul Cluj.
Din primele informații, în accidentul care a avut loc într-o curbă pe un drum de munte, pe care se circulă în condiții de iarnă, au fost implicate 4 mașini, între care o autospecială de poliție.
Accident la Băișoara. Mai multe mașini implicate, între care o autospecială de poliție care a fost avariată
Autospeciala poliției a fost avariată și a ajuns în șanț, pe marginea drumului. De asemenea, o altă mașină a ajuns în șanț, iar un alt autoturism a fost lovit lateral în accident.
Deocamdată nu există informații cu privire la eventuale victime.
UPDATE
Accidentul a avut loc în jurul orei 13.00, pe DJ 107M, pe raza localității Băișoara și s-a soldat, din fericire, doar cu pagube materiale.
Conform cercetărilor preliminare efectuate la fața locului, polițiștii au constatat că un autoturism condus de un bărbat de 44 de ani, care circula din direcția Cluj-Napoca înspre Băișoara, ar fi pierdut controlul asupra direcției de deplasare într-o curbă la stânga, în condiții ce urmează a fi stabilite, acrosând o autospecială de poliție care circula din sens opus.
Testările cu aparatul etilotest au indicat rezultate negative.
În continuare se efectuează verificări pentru a stabili dacă factorii responsabili au luat măsurile necesare pentru asigurarea viabilității sectorului de drum în condiții de iarnă, conform prevederilor legale în vigoare.
Gabriel Cotabiță s-a stins din viață sâmbătă, la vârsta de 69 de ani.
Artistul s-a confruntat în ultima perioadă cu probleme de sănătate. Artistul a murit la Spitalul Universitar din București, după ce a intrat în comă.
A murit celebrul cântăreț Gabriel Cotabiță. Avea 69 de ani
Gabriel Cotabiță s-a născut la 1 noiembrie 1955 în Craiova. Cunoscutul cântăreț de muzică ușoară și pop-rock a fost și prezentator, dar și producător muzical și de televiziune.
Gabriel Cotabiță a fost și solistul vocal al formației VH2 și a fost component al cunoscutului grup rock Holograf, în anii ’80.
UPDATE
„Ai plecat, Gabi, și ai lăsat muzică pop românească fără una dintre cele mai mari și mai personale voci! Am fost nu doar colaboratori. ci și prieteni din tinerețe!
Am lansat împreună piese care au bucurat generații de ascultători („Noapte albastră”, „Te rog, domnișoară, nu pleca”, „Și va mai trece-o noapte”, „Viață e un cazino”, „Să nu ne spunem adio”, „Poate că da, poate că nu” etc)! Am lansat împreună cu Joey de Alvaré primul CD din România!
Am făcut lucruri frumoase împreună, lucruri care nu se pot uită! Am împărțit multe momente ale vieții și carierei noastre împreună!…Te vom păstra mereu în inimile noastre! Dumnezeu să te odihnească în pace și lumina”, a scris dirijorul Ionel Tudor pe Facebook, cel care a anunțat și decesul artistului.
Gabriel Cotabiţă a jucat și în filmul muzical „În fiecare zi mi-e dor de tine”, de Gheorghe Vitanidis, muzica fiind semnată de George Grigoriu şi Ionel Tudor.
De asemenea, el figurează și pe coloana sonoră a peliculei „Rezervă la start”, de Anghel Mora, muzica fiind compusă de Adrian Enescu, scrie Mediafax.
De-a lungul carierei, Gabriel Cotabiţă a lansat mai multe albume, printre care „Formaţii rock 5” (cu formaţia Redivivus, album colectiv), „Holograf 1” (cu formaţia Holograf), „Noapte albastră”, „Noi rămânem oameni”, „Prima iubire şi ultima”, „În fiecare zi mi-e dor de tine” (cu Marina Florea), „Prizoner”, „Viaţa e un cazino”, „Greatest Hits” (cu formaţia VH2), „Dacă n-ai iubi” (cu formaţia VH2), „Fărâme de tandreţe”, „2” (cu formaţia VH2) şi „25 de ani de nopţi albastre – Best of Gabriel Cotabiţă”.
ECONOMIE
Aministie fiscală pentru cei care au câștiguri din criptomonede. Amendamentul, inițiat de deputatul clujean Sabin Sărmaș
Românii care realizează venituri din criptomonede vor beneficia de amnistia fiscală.
Parlamentul a adoptat un amendament la Legea privind amnistia fiscală, inițiat de deputatul neafiliat de Cluj, Sabin Sărmaș, care este un investitor pe piața cripto.
Aministie fiscală pentru cei care au câștiguri din criptomonede. Amendamentul, inițiat de deputatul clujean Sabin Sărmaș
Astfel, conform noii reglementări, câștigurile realizate din tranzacțiile cu criptomonede vor beneficia de o scutire de la impozitul pe venit de 10%, pe o perioadă limitată.
„Sunt scutiți de la plata impozitului pe venit contribuabilii persoane fizice, pentru veniturile realizate din diferența dintre veniturile din investiții în monede virtuale achiziționate în scopul revânzării și veniturile realizate și încasate în monede virtuale, până la 31 iulie 2025 inclusiv”, prevede amendamentul introdus Sabin Șărmaș, potrivit Curs de Guvernare.
Legea, adoptată cu 140 de voturi pentru va merge spre promulgare la președintele Klaus Iohannis.
Flux de numerar suplimentar în economie
Sabin Sărmaș a argumentat, în amendamentul propus, că prin această măsură temporară, investitorii vor genera un flux de numerar suplimentar în economie.
Astfel, aceștia vor avea posibilitatea să transfere sumele câștigate din investiții în criptomonede, în instituții de credit din România.
“Prin acest cadru legal, instituțiile de credit vor avea încrederea de a permite transferul acestor sume în conturile curente, eliminând teama sau riscurile de fraudă care planează în prezent”, a mai arătat deputatul clujean.
Bitcoin a crescut la un maxim istoric după ce Donald Trump a fost ales președinte al SUA. Astfel, imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor din SUA, Bitcoin a crescut de la 69.318 dolari, la un nou record istoric de 75.371,67 dolari. La rândul său Ethereum s-a apreciat la aproape 2.650 dolari.
Foto: pixabay.com
EVENIMENT
FOTO. Accident la Mănăstirea, în Cluj. Un șofer a zburat cu mașina de pe drum și a ajuns sub un pod
Un accident de circulație a avut loc în această dimineață în Cluj. Un bărbat a ajuns la spital.
Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit la accidentul rutier petrecut pe raza localității Mănăstirea, comuna Mica.
Accident la Mănăstirea, în Cluj. Un șofer a zburat cu mașina de pe drum și a ajuns sub un pod
Ajunși la fața locului, pompierii au găsit un autoturism ieșit în afara părții carosabile, sub un pod.
Din fericire, nu au existat victime încarcerate, iar un bărbat de aproximativ 55 de ani a primit îngrijiri medicale din partea echipajului SAJ. Ulterior, acesta a fost transportat la spital.
Forțele ISU Cluj au intervenit cu o autospecială cu modul de descarcerare.