EVENIMENT
COMENTARIU/ Dreapta-stânga: de la spațialitate la opțiune politică
În preajma alegerilor
Apropiatele alegeri locale și parlamentare din România reactivează opiniile și opțiunile politice. În esență se vorbește despre dreapta și stânga politică. Partidele, mai vechi sau mai noi, mai active sau mai rezervate își exprimă/clamează apartenența la cele două repere care le permit să-și promoveze doctrinele și ofertele politice, economice și sociale pentru a obține votul oamenilor.
Potrivit adepților (politicieni, analiști, susținători) între cele două orientări există deosebiri fundamentale de strategie și acțiune socială pentru progresul economic al României și, implicit, asigurarea unui nivelul de trai sustenabil. Diagnoza doctrinară și aplicată ne dezvăluie imposibilitatea definirii/clasificării pozițiilor și ideologilor politice în funcție de cele două repere: dreapta și stânga.
În primul rând, de-a lungul timpului s-au conturat și promovat, uneori și afirmat, vehement sau moderat, poziții mai moderate (dreapta moderată, dreapta liberală, dreapta națională, dreapta creștină, stânga socialistă, stânga liberală, stânga democrată) sau extremiste/ radicale (extrema dreaptă și extrema stângă).
Centrul spectrului politic a generat noțiunile: centrul dreapta și centrul stângă. În al doilea rând, de multe ori, adepții celor două orientări au preluat (copiat) ideile și opțiunile exprimate și promovate unii de la alții, iar uneori, atunci când au guvernat, decizia și acțiunea au fost în funcție de realitate concretă și nu după opțiunea și exprimarea doctrinară. Și cu toate acestea, în discursul public și politic electoral din această campanie și suntem siguri și în cele viitoare, candidații insistă pe ideea apartenenței la dreapta și/sau la stânga politică.
Traseism cațavencian
Chiar și cei care până mai ieri făceau parte din „divizia” cealaltă și aruncau cu pietre peste „gardul politic”. În astfel de situații au îmbrățișat principiul creștin „Cel care se simte fără păcat, să arunce primul cu piatra”. Așa că au strâns pietrele din jurul lor și în buna tradiție a traseismului cațavencian și-au însușit un alt nume politic. Nu cred că și doctrinar, din simplul motiv că unii nu prea pricep sau nici nu-și bat capul cu așa ceva, iar timpul este prea scurt pentru a pătrunde în cotloanele întortocheate ale curentelor și doctrinelor economice și politice.
Orice om cu scaunul la cap își dă seama de imposibilitate reconversiei doctrinare rapide și prinderea din zbor a ideile vechilor adversari, deveniți peste noapte prieteni. Dar nu știi de unde sare iepurele. Poate au învățat prin ricoșeu, atunci când se criticau acid unii pe alții. Cel puțin declarativ și malițios.
Știm că viteza caracterizează epoca noastră, dar prea multă viteză strică. Dar ce contează dacă „Celui ce va birui îi voi da să mănânce din mâna ascunsă şi-i voi da o piatră albă; şi pe piatra aceasta este scris un nume nou pe care nu-l ştie nimeni decât acela care-l primeşte”. (Apocalipsa 2:17).
„Ai întors-o ca la Ploiești”
Dreapta și stânga politică sunt două noțiuni antitetice. Și din punct de vedere fizic nu putem să substituim mâna dreaptă cu cea stângă, partea dreptă cu partea stângă a corpului. Nu putem să virăm spre stânga sau spre dreapta în traficul rutier, fără reglementări și indicatoare precise. Dar mai știi în „traficul politic”, ele există și din când în când sunt schimbate sau întoarse.
Tot avem noi, în limba română expresia: „ai întors-o ca la Ploiești” prin care este exprimată schimbarea bruscă de atitudine, deși la origine era mișcarea mecanică necesară (re)cuplării locomotivei la trenurile care se deplasau pe relația București-Predeal sau Predeal-București. Situația a apărut dintr-o nesincronizare tehnică a traseelor feroviare, primul fiind construit în 1872, iar al doilea în 1879.
Păstrând proporțiile, deși situația este diferită de cea de atunci, nu o să fim mirați dacă va apărea o nouă expresie „de-a întorsu” de la sau la vreo autostradă, tunel, pasaj, cale ferată, că tot se inaugurează și testează, cu surle și trâmbițe și cu „mască” de înaltă reputație demnitariană tronsoane de metrou și autostradă și o bucățică de cale ferată (prima din 1984), în timp ce alții se învârt în melcul Pasajului de la Ciurelu.
Ceea ce aseamănă situația din 1872 și 1879 cu cea de astăzi sunt prețurile ridicate/pipărate per kilometru construit. Strousberg-ul, afacere financiară care a apărut odată cu construirea primele căi ferate în România la prețuri exorbitante, ne-a însoțit, într-un fel sau altul, istoria transporturilor.
Trădare, trădare dacă o cer intersele partidului… dar să știm și noi!!!
Până la alegeri nu mai este mult. Traseismul, fenomen prezent în viața politică postdecembristă, se desfășoară într-o veselie chiar dacă declarativ a fost condamnat de la cel mai Înalt Nivel. S-a exprimat și neputința stăvilirii acestuia, deși în alte situații Înaltul Punct de Vedere a fost exprimat și alții l-au… executat. Dar poate că așa trebuie. Așa cer interesele. Nu știm ale cui, dar ar fi bine să știm și noi, oamenii care plătim impozite și le oferim votul pentru că am optat pentru o societate deschisă (Karl Popper).
Putem să înțelegem că pentru dreptiștii și stângiștii de astăzi țara este înainte de toate!!! Dar până la „pupat toți piața endependeței” (I.L. Caragiale) ar fi bine ca cei care o fac să ne lămurească, sine ira et studio (Tacitus) ce înțeleg prin dreapta și stânga politică.
Am auzit multe păreri despre aceste sintagme. Unele hilare și satirice.
Dreapta înseamnă forță și putere prin raportarea la mâna dreaptă, iar stânga prin analogia cu mâna stângă slăbiciune și nesiguranță. Ce se întâmplă dacă oamenii sunt stângaci sau cu aceiași deprindere în ambele mâini?
Se mai spune, nu de puține ori, că tot ceea ce adună și construiește dreapta, stânga risipește/consumă. Perfect adevărat, dar dacă numai adunăm fără să consumăm se va ajunge la dezechilibre între ofertă și cerere, iar odată cu aceasta la tensiuni sociale.
E bine ca înainte de-a ne declara de dreapta sau de stânga să știm cum s-a ajuns la astfel de opțiuni și ce au reprezentat și reprezintă ele.
Prima dihotomie spațială
În vara anului 1789, în Franța, pe fondul unei crize profunde a economiei, instituțiilor monarhice și nobiliare, a izbucnit revoluția, care a durat, cu intensități și alternanțe pașnice și violente, până în noiembrie 1799. La început a fost dorința de reformare a societății franceze.
Sub presiunea acestui deziderat, dar și a dorinței de conservare a puterii regale și nobiliare, regele Ludovic al XVI-lea a acceptat ideea convocării Adunării Stărilor Generale, în fapt parlamentul francez. Deși era format din cele trei stări: clerul, nobilime și starea a treia, în care intrau reprezentanți ai burgheziei, negustorilor, orășenilor și chiar ai țăranilor, Adunarea Stărilor Generale (care nu mai fusese convocată timp de 174 de ani) a încercat să promoveze o viziune nouă privind modernizarea economiei și a societății franceze.
Regele și primele două stări erau declarativ în favoarea reformelor, dar încercau să-și apere statutul și numeroasele privilegii.
Scopul regelui era limitat la promovarea unor politici fiscale care să reechilibreze bugetul țării. Statul francez „trăia” mai mult din împrumuturi, care au dus datoria publică la cote alarmante, iar încercările de reformă ale unor finanțiști ai timpului, ca Turgot și Necker, au eșuat.
Scumpirea traiului, îndeosebi a pâinii (fenomene despre care am scris într-un articol anterior) a generat tensiuni sociale care au dus la atacarea și demolarea Bastiliei la 14 iulie 1789 (a devenit Ziua națională a Franței din 1880).
Deși în temuta închisoare franceză erau doar șapte deținuți, impactul psihologic a fost uriaș. Francezii au considerat că Vechiul Regim (Ancien régime în limba franceză) a luat sfârșit, iar viața democratică și parlamentară erau deschise.
Declarația drepturilor omului și cetățeanului
Astfel, la 26 august 1789 s-a votat de către Adunarea Națională Constituantă Declarația drepturilor omului și cetățeanului, document cu valoarea extraordinară care a rămas la baza sistemelor democratice moderne din întreaga lume.
Însă, regele, care își păstra încă influența printre unii din deputații Adunării, se pronunța pentru dreptul său de veto în viața politică. În ziua de 28 august, când președintele a cerut exprimarea prin vot asupra acestei chestiuni, cei care susțineau opțiunea regală s-au așezat de-a dreapta președintelui, iar opozanții în stânga.
O mișcare spontană a generat clivajul care a statornicit ideea/opțiunea de dreapta- stânga!!! Dar spațialitatea întâmplătoare nu a rămas fără urmări. În jurul celor două repere geografice s-au născut mai multe grupuri politice, în funcție de poziția economică și originea socială, atitudinea față de monarhie, problemele interne și externe ale Franței.
De dreapta erau girondinii (după provincia Gironde), care reprezentau interesele capitalului comercial și industrial, iar de stânga erau montagniarzi (muntenii), după locul cel mai înalt care-l ocupau în sală, care se pronunțau pentru reforme și sprijin în favoarea maselor populare, pe cale legală și constituțională.
Mai la stânga lor erau iacobinii (de la mănăstirea Sfântul Iacob, în a cărei bibliotecă se reuneau) și cordelierii (de la mănăstirea cordelierilor, dizidenții din ordinul franciscanilor). Unii din aceștia doreau o radicalizare a revoluției, prin intransigență și terorism revoluționar cu „ghilotina în frunte”.
Cum s-a ajuns la ”dreapta” și la ”stânga”
În secolul al XIX-lea, în țările dezvoltate s-au constituit partidele politice cu denumiri care exprimau intențiile și strategiile politice, economice și sociale. Se încerca și stabilirea identității sau apartenței față de dreapta și stânga politică.
Cu timpul, cele două tendințe s-au modelat în confruntările și provocările cu societatea și pentru societate. Așa s-a ajuns la drepta și stânga de astăzi.
Dar, între timp, o altă revoluție, cea din Rusia din 1917, a avut rolul ei în desenarea spectrului politic centrat pe cele două opțiuni: dreapta și stânga.
A două dihotomie spațială
În februarie 1917, țarismul a intrat în implozie. Numeroase cauze și motive l-au erodat din interior și exterior. O uriașă explozie socială mai mult spontană și mai puțin planificată, a cuprins centrele urbane și industriale ale Rusiei.
Confruntările și haosul s-au răspândit cu viteza fulgerului. Nicolae al II-lea a abdicat la 3 martie 1917. Reprezentații Dumei (Parlamentul rus) și guvernului provizoriu au anunțat alegeri și reforme democratice.
Precum un cazan aflat sub presiune, clocotul revoluționar a ieșit la suprafață. Toți erau împotrivă la toți. O expandare multiformă a adus la suprafață forțe sociale cu opțiuni și acțiuni ireconciliabile.
În haosul apărut s-a conturat și ideea unor solidarități revoluționare. La Palatul Taurida s-au adunat în aripa dreaptă cei care se pronunțau pentru o democrației liberală și parlamentară de inspirație europeană, iar în aripa stângă radicali care doreau o adâncire până la negare a realităților politice și economice anterioare.
Demarcația fizică dintre cele două locații era relativ mică: un coridor flancat de coloane de marmură albă și luminat de imense candelabre aur.
Prima grupare era constituită, în principal, din reprezentanți ai nobilimii liberale, industriași, bancheri comercianți, scriitori și artiști, în timp ce radicali de stânga erau soldații, muncitori și țărani. Acestora nu le-a trebuit prea mult să proclame Sovietul Deputaților din Petrograd și să preia inițiativa revoluționară.
V.I. Lenin era pe drum, în trenul blindat pus la dispoziție de Germania, iar după ce a pus piciorul pe pământul rusesc a decretat: „Toată puterea în mâinile sovietelor”!!!
Dincolo de dihotomie și spațialitate
Istoria și-a urmat și-și urmează cursul, iar dreapta și stânga au rămas în conștiința oamenilor cu plusurile și minusurile lor. Într-o democrație adevărată, modernă ele trebuie să existe și să coexiste. Să se inspire una de la alta, să ofere soluții și politici proactive și constructive.
Unele opțiuni și acțiuni promovate de un partid de dreapta pot fi încadrate ca măsuri de stânga, după cum și invers, un partid de stânga poate adopta măsuri de dreapta.
Exemplul (într-un text anterior) care l-am dat despre istoria politicilor sociale și instituirea sistemului de pensii este cât se poate de elocvent. Un industriaș german Friedrich Krupp și un iunker prusac Otto Eduard Leopold von Bismarck au fost părinții acestui sistem.
Coexistența dreptei și a stângii este garanția democrației și economiei de piață. A unei economii sociale de piață așa cum a văzut-o și Ludwig Erhard (primul care a teoretizat conceptul) și pentru care s-a pronunțat și Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene acum câteva zile. Astfel de opțiuni trebuie să excludă derapajele și extremismele. Omenirea a plătit prea scump și prea tragic atunci când a marșat spre extremele politice!!!
Prof.univ. dr. Ioan Lumperdean
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Președintele AUR, George Simion, a prezentat sâmbătă, 5 octombrie, în județul Vaslui, planul de măsuri pentru domeniul agricol. Evenimentul a avut loc la ferma pomicolă și vegetală „Agro Oliver Trans” din comuna Poienești.
George Simion a spus că AUR este 100% alături de agricultorii români care în luna ianuarie au ieșit în stradă pentru dreptul lor la supraviețuire.
„S-a spus din ianuarie până acum că produsele din Ucraina au încetat să vină în țară. Nimic mai fals. România produce oficial 12.000 de tone de miere în fiecare an. De la începutul anului până acum, din Ucraina, a venit miere în cantitate de 42.000 de tone. (…) Fără a considera agricultura românească și securitatea alimentară a populației o problemă de siguranță națională, nu vom ieși din situația actuală”, a declarat liderul AUR.
„Să dăm undițe, nu pești”
Președintele AUR a subliniat că investițiile în infrastructură critică și investițiile în irigații au fost stopate în România cu mici excepții, arătând că ce are de făcut AUR la guvernare este infrastructură critică, „să dăm undițe, nu pești”. Acesta a atras atenția că degeaba avem producție de struguri, de prune, de mere și alte produse, dacă nu le putem comercializa. Mai mult, a menționat că un obiectiv al Planului Simion este acela de a asigura 50 de unități regionale de preluare, sortare, depozitare și investițiile în mini-fabrici de prelucrare.
George Simion a vorbit și despre fenomenul de land grabbing.
„Acest fenomen trebuie stopat. Noi propunem un moratoriu pentru vânzarea de păduri și de teren agricol în România și propunem ca nimeni care nu are reședință timp de 10 ani în România să nu poată cumpăra pământ”, a adăugat George Simion.
George Simion a vorbit și de pesta micilor rumegătoare
Un alt subiect abordat de președintele AUR a fost și cel al pestei micilor rumegătoare.
„Importăm cel puțin 70% din carnea de porc, așa o să ajungem să facem și cu carnea de oaie, pentru că în zilele acestea sectorul zootehnic ovin este pus la pământ de o pestă inventată. (…) Eram al doilea exportator de oaie în viu și o lege promovată de niște organizații ecologiste a intrat în Parlament, spunând că este o cruzime să exportăm animale în viu, e o cruzime ce facem cu săracele oițe și ar trebui să oprim exportul în viu. N-a trecut legea, dar a fost puternic promovată de Greenpeace și de alte organizații finanțate din Australia și din Noua Zeelandă. Voiau locul nostru pe piață în Orientul Mijlociu”, a spus liderul AUR.
„Primarii și alți băieți deștepți se fac proprietari pe pajiști”
Președintele AUR a precizat că statul român astăzi sprijină niște speculanți și mulți dintre primari sunt implicați în această schemă de deturnare de fonduri.
„Primarii și alți băieți deștepți se fac proprietari pe pajiști, se fac proprietari pe pământul comunităților, iau subvenție și nu produc nimic. Avem o mare problemă la APIA și avem o mare problemă cu felul în care astăzi se acordă subvenții pentru că felul în care se acordă este și moartea agriculturii românești. Soluția stă în unire, soluția stă în unirea micilor producători, în cooperative și în implicarea statului de a ajuta producătorii să vândă în marile lanțuri de magazin. Cum? Legislativ. Cum? Sprijinind și antreprenorii români care, pe modelul de bune practici din zona de bricolaj, pot organiza astfel de centre comerciale”, a conchis liderul AUR.
Hrana, apa și energia, prioritățile zero al omenirii în următorii 30 de ani
Sorin Chelmu, profesor universitar, cu o vastă experiență în domeniul agricol, a declarat că hrana alături de apă și de energie sunt prioritățile zero al omenirii în următorii 30 de ani.
„România este o țară meteodependentă. Este clar, ne-a demonstrat tot ce s-a întâmplat în ultimii trei ani de zile. Din păcate, în momentul de față, sistemul de irigații din România este total depășit. Dacă vreți, din punctul meu de vedere, ar trebui regândit, restructurat de la bază, întreg sistemul de irigații, iar soluții există. Avem potențialul și trebuie să știm să gestionăm apa, din păcate astăzi în continuare udăm pământul și nu plantăm, facem o risipă de apă. Va trebui să știm să ne gestionăm resursele, astfel încât să nu avem probleme”, a spus acesta.
„Politica agricolă din România trebuie să includă o strategie clară”
Dragoș Apostol, doctor inginer horticol, fermier, specialist în strategii și programe de investiții naționale și europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, a declarat că, începând cu anul 2000 și până în prezent, se constată, la nivelul întregii țări, că politica pe care noi o adoptăm în agricultură este strict legată de politica agricolă comună, cu foarte puțină influență din partea fermierilor, din partea agriculturii reale din România, care să pună o amprentă de autenticitate pe programele de finanțare.
Acesta a subliniat că fondurile europene pentru agricultură trebuie să aibă la rândul lor o strategie foarte clară de stimulare a anumitor zone, sectoare, care ne interesează, unde suntem deficitari.
„Ori acest lucru nu se întâmplă. Există sistemul acesta de-a valma, cu plățile la hectar și cu niște top-up-uri pentru anumite tipuri de culturi. Doar atât. Toată paradigma asta, dacă ar fi schimbată, banii aceștia, miliardele acestea de euro pe care Uniunea Europeană le alocă pentru România, ar putea să genereze, la nivelul agriculturii românești, mult mai multă plus valoare și mai mulți bani în buzunarele fermierilor. Am văzut, de-a lungul timpului, o sumedenie de strategii de dezvoltare a agriculturii românești. Mi se pare că strategia AUR este, în momentul de față, cea mai directă și aplicată, simplă și ușor de înțeles”, a afirmat Dragoș Apostol.
Ovidiu Piticari: „Viitorul fermierilor depinde de soluționarea problemei subvențiilor”
Ovidiu Piticari, crescător de animale din județul Suceava, a spus că își dorește ca George Simion și AUR să rezolve problema subvențiilor și pentru tinerii fermieri, și pentru oamenii care sunt de bună credință și să se verifice exact ce se face cu aceste subvenții.
„Nu iau subvenții pentru teren și îmi fac gater sau altceva. (…) Munții noștri se împăduresc cu vegetație forestieră nedorită. Nu mai lucrează nimeni terenul, rămân grădinile de lângă casă necosite și neutilizate. E un mare păcat. Numai în mâna guvernanților stă viitorul nostru și succesul nostru și siguranța alimentară a țării”, a declarat crescătorul sucevean.
EVENIMENT
Nuntă de 3 milioane de euro la Paris, între moștenitorii Catena, Alex Vlad, și Opticris, clujeanca Monica Cristescu
Moștenitorul imperiului farmaceutic Catena, Alexandru Vlad, și Monica Cristescu, mezina familiei care deține rețeaua Opticris din Cluj, și-au unit destinele într-o ceremonie fastuoasă organizată în inima Parisului.
Anca Vlad, fondatoarea lanțului de farmacii Catena, a organizat recent o nuntă grandioasă în Paris pentru fiul său, Alexandru Vlad, și Monica Cristescu, moștenitoarea rețelei de magazine Opticris, un business înființat în 1993 la Cluj-Napoca.
Nuntă de 3 milioane de euro în inima Parisului
Evenimentul a avut loc la Pavillon Cambon Capucines și s-a remarcat prin opulență, cu un buget estimat la aproximativ 3 milioane de euro, scrie Cancan. Ceremonia, desfășurată într-un cadru elegant, a reunit o serie de personalități și oameni de afaceri din România.
Sărbătoarea a început cu o petrecere de bun venit la Pavillons de Bercy, un muzeu dedicat artei carnavalului, organizată de o agenție de evenimente renumită din Paris. A doua zi, ceremonia religioasă a avut loc la Pavillon Vendôme, urmată de recepția principală la Pavillon Cambon, unde invitații au fost răsfățați cu preparate sofisticate și divertisment de înaltă clasă.
Printre cei prezenți s-au numărat familii cunoscute din mediul de afaceri românesc, inclusiv membri ai familiei Geoană, Chireac și Micula, evenimentul consolidându-și astfel statutul de unul dintre cele mai importante momente sociale ale anului.
Opticris, afacere de peste 40 de milioane de lei
Rețeaua de magazine Opticris este deținută în prezent de Elena Cristescu. Potrivit termene.ro, în 2023 a înregistrat o cifră de afaceri de peste 40 de milioane de lei, în creștere, și un profit de 107.292 lei, în scădere cu 51% față de anul anterior.
Tot pe numele Elenei Cristescu figurează o altă firmă, Option Optica SRL, cu o cifră de afaceri de peste 7 milioane de lei în 2023 și cu profit de 3,5 milioane de lei, cu aproape 250% mai mare decât în anul anterior.
CULTURA
VIDEO FOTO. Traseul Calea Partizanilor din Apuseni a fost deschis oficial, în prezența Principesei Sofia
Sâmbătă, 5 octombrie 2024, a avut loc inaugurarea traseului memorial-tematic Calea Partizanilor din Apuseni, un omagiu adus luptei anticomuniste din această regiune.
Sâmbătă a avut loc ceremonia oficială de inaugurare a traseului Calea Partizanilor, un simbol al rezistenței anticomuniste și un prilej de comemorare a eroilor care au luptat pentru libertate în Munții Apuseni.
Slujbă și cuvântări la Troiță
În cadrul evenimentului de inaugurare, a avut loc o drumeție de dificultate medie, desfășurată între orele 10 – 13, la care au participat zeci de persoane. Traseul a pornit de la Troița Grupului „Șușman”, situată pe drumul județean Răchițele-Doda Pilii, în amonte de Valea Firei.
La ora 13:30, a avut loc o slujbă religioasă, urmată de scurte cuvântări, care au subliniat importanța memoriei celor care au luptat împotriva regimului comunist. Evenimentul s-a încheiat cu prânzul partizanilor oferit participanților, la ora 15.
„Este o zi a bucuriei și a emoției, pentru că această zi și acest traseu memorial reprezintă un pas înainte pentru a împlini testamentul moral al Lucreției Jurj și a celor pe care eu i-am cunoscut în anii ’90 în Răchițele și în alte sate și care cu toții își doreau ca durerea, ca lacrimile, ca sângele care s-au revărsat în acești munți să nu rămână în uitare. Aceasta este esența motivațională care ne-a condus să facem acest lucru”, a spus istoricul Cornel Jurju, în cadrul evenimentului.
Principesa Sofia, prezentă la eveniment
La eveniment a fost prezentă și Alteța Sa Regală Principesa Sofia, care a ținut o scurtă cuvântare.
„Mă bucur să fiu alături de voi pe Calea Partizanilor din Apuseni și să comemorăm împreună sacrificiul acestor eroi, în special în lumea de astăzi. Această inițiativă este extrem de importantă pentru noi toți, pentru a ne aminti și a onora reziliența lor. Tatăl meu, Regele Mihai, ne povestea mie și surorilor mele despre curjaul și determinarea partizanilor și cum acestea au devenit un simbol al luptei pentru libertate. Era mândru de ei, așa cum este și familia mea, acum”, a spus Principesa Sofia în cadrul inaugurării.
Eroii din Munții Apuseni, omagiați prin traseul Calea Partizanilor
Calea Partizanilor din Apuseni este un traseu memorial-tematic, primul de acest tip din România, și va face parte din Ecomuzeul Țării Moților. Având o formă de circuit, se întinde pe distanța a 10 kilometri și este presărat de 9 popasuri/panouri care surprind secvențe din povestea Grupului „Șușman” și a moților ce s-au opus dictaturii comuniste.
„Nu mă așteptam să văd atâta lume, țin să vă mulțumesc din suflet celor care ne-ați sprijin toată acțiunea noastră de când am venit în zonă. Ne-ați ajutat enorm în demersurile noastre”, a declarat Constantin Șușman, urmaș al lui Teodor Șușman, liderul grupului de partizani de la Răchițele.
Traseul trece prin locuri ale memoriei în care s-a luptat și s-a murit cu arma în mână, intersectând, deopotrivă, peisaje și fenomene carstice spectaculoase.
Calea Partizanilor beneficiază și de suport digital: hartă GPS interactivă și ilustrări audio aferente fiecărui popas, acestea fiind realizate de prestigiosul regizor Nicolae Mărgineanu și de apreciata actriță Maria Ploae.
Reconstituirea adăpostului partizanilor de la Piciorul Bătrânii
Amintim că în 18 decembrie 1925, Teodor Șușman, liderul de mai târziu al grupului de partizani de la Răchițele, era primit în audiență, ca reprezentant al moților, de Regele Ferdinand al României, străbunicul Principesei Sofia. După acea întâlnire, mult mediatizată în epocă, satele din Apuseni aveau să fie împroprietărite cu păduri și pășuni.
Complementar traseului, evocarea rezistenței anticomuniste este realizată prin reconstituirea unui adăpost montan, cel folosit de membrii ai Grupului „Șușman” în perioada noiembrie 1951-aprilie 1952 și care a fost amplasat la Piciorul Bătrânii, lângă Poiana Călineasa. Acum, coliba partizanilor este refăcută în același spațiu al memoriei care găzduiește mormântul lui Teodor Șușman și Troița comemorativă.
Obiectivul memorial-turistic a fost realizat de urmașii martiricei familiei Șușman (Constantin și Carmen Șușman) și de Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni, în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Apuseni, Fundația „Corneliu Coposu”, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România și Asociația Voluntarilor din Ciucea.
Curtea Constituțională a României a anulat candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru președintele României din 2024, în urma admiterii a două contestații. Decizia, luată cu majoritate de voturi, este definitivă.
Curtea Constituţională a României a admis, sâmbătă, cu majoritate de voturi, contestaţiile formulate de două persoane şi a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale Dianei Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, scrie Agerpres.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis contestaţiile formulate de doamna Amalia Bellantoni şi domnul Mihai Gheorghe Ursa şi a anulat Decizia Biroului Electoral Central nr. 18/D din 3 octombrie 2024 privind înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral ale doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024”, informează CCR.
Decizia este definitivă
Hotărârile sunt definitive şi se comunică Biroului Electoral Central.
Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Reacțiile politicienilor la decizia CCR
Mai mulți politicieni, dar și candidați la alegerile prezidențiale de anul acesta, au reacționat la vestea anulării candidaturii Dianei Șoșoacă. Candidata USR la prezidențiale, Elena Lasconi, a afirmat că Democraţia este şi despre dreptul fiecărui cetăţean de a candida.
„(…) Interdicţia de a candida dată Dianei Şoşoacă pare la prima vedere un vis împlinit pentru domnul Marcel Ciolacu. Un vis împlinit cu ajutorul Curţii Constituţionale, ai cărei judecători se simt ca acasă în biroul PSD din Parlament. Este incredibil cum acelaşi om poate să fie europarlamentar, dar nu are dreptul de a candida la el în ţară pentru o funcţie publică”, a arătat Lasconi.
Și candidatul AUR, George Simion, a reacționat, arătând că orice român are dreptul constituţional de a candida şi de a fi ales.
„Orice român are dreptul constituţional de a candida şi de a fi ales. Nicio instituţie nu îi poate lua acest drept. Aştept motivarea CCR pentru o decizie fără precedent”, a postat, pe pagina sa de Facebook, George Simion.
Deputatul liberal Florin Roman consideră că eliminarea Dianei Iovanovici-Şoşoacă din cursa pentru Cotroceni „este o făcătură marca PSD”.
„Eliminarea Dianei Şoşoacă din cursa pentru Cotroceni, făcută prin mâna majorităţii PSD din CCR, este o făcătură marca PSD. Este ştiut faptul că Marcel Ciolacu este cel mai avantajat de un tur doi cu George Simion, după modelul din 2000, între Iliescu şi Vadim. În varianta unui tur doi cu Nicolae Ionel Ciucă, Ciolacu pierde în faţa electoratului de dreapta”, a scris deputatul PNL, pe pagina sa de Facebook.
Romașcanu: „PSD nu are şi nu a avut nicio implicare în justiţie”
Purtătorul de cuvânt al social-democraţilor, Lucian Romaşcanu, spune că „PSD nu are şi nu a avut nicio implicare în justiţie” şi critică afirmaţiile făcute de deputatul PNL Florin Roman referitoare la implicarea PSD în respingerea de către Curtea Constituţională a candidaturii Dianei Iovanovici-Şoşoacă la funcţia de preşedinte al României.
„Cel mai încordat liberal, sau, mă rog, unul din cei mai agitaţi, vorbesc aici de Florin Roman, critică, într-o postare plină de tricolor, decizia CCR de azi privind invalidarea candidaturii Dianei Şoşoacă. Asta e prima pe ordinea de zi. A doua este că această decizie ar fi fost influenţată de PSD, câştigător, zice ideologul, al acestei decizii. PSD nu are şi nu a avut nicio implicare în justiţie precum am şi evitat să comentăm deciziile oricărei instanţe, cu atât mai puţin am comentat deciziile CCR. Este o abordare constantă a celor din dreapta, în special PNL şi USR, de a critica deciziile justiţiei contrare intereselor lor şi fiind adepţii unei justiţii independente, dar de partea lor”, a scris Lucian Romaşcanu, sâmbătă seara, pe pagina sa de Facebook.