Connect with us

EVENIMENT

COMENTARIU/ Dreapta-stânga: de la spațialitate la opțiune politică

Publicat


În preajma alegerilor

Apropiatele alegeri locale și parlamentare din România reactivează opiniile și opțiunile politice. În esență se vorbește despre dreapta și stânga politică. Partidele, mai vechi sau mai noi, mai active sau mai rezervate își exprimă/clamează apartenența la cele două repere care le permit să-și promoveze doctrinele și ofertele politice, economice și sociale  pentru a obține votul oamenilor.

Potrivit adepților (politicieni, analiști, susținători) între cele două orientări există deosebiri fundamentale de strategie și acțiune socială pentru progresul economic al României și, implicit, asigurarea unui nivelul de trai sustenabil. Diagnoza doctrinară și aplicată ne dezvăluie imposibilitatea definirii/clasificării pozițiilor și ideologilor politice în funcție de cele două repere:  dreapta și stânga.

În primul rând,  de-a lungul timpului s-au conturat și promovat, uneori și afirmat, vehement sau moderat, poziții mai moderate (dreapta moderată, dreapta liberală, dreapta națională, dreapta creștină, stânga socialistă, stânga liberală, stânga democrată) sau extremiste/ radicale  (extrema dreaptă și extrema stângă).

Centrul spectrului politic a generat noțiunile: centrul dreapta și centrul stângă. În al doilea rând, de multe ori, adepții celor două orientări au preluat (copiat) ideile și opțiunile exprimate și promovate unii de la alții, iar uneori, atunci când au guvernat, decizia și acțiunea au fost în funcție de realitate concretă și nu după opțiunea și exprimarea doctrinară. Și cu toate acestea, în discursul public și politic electoral din această campanie și suntem siguri și în cele viitoare, candidații insistă pe ideea apartenenței la dreapta și/sau la stânga politică.

Traseism cațavencian

Chiar și cei care până mai ieri făceau parte din „divizia” cealaltă și aruncau cu pietre peste „gardul politic”. În astfel de situații au îmbrățișat principiul creștin „Cel care se simte fără păcat, să arunce primul cu piatra”. Așa că au strâns pietrele din jurul lor și în buna tradiție a traseismului cațavencian și-au însușit un alt nume politic. Nu cred că și doctrinar, din simplul motiv că unii nu prea pricep sau nici nu-și bat capul cu așa ceva, iar timpul este prea scurt pentru a pătrunde în cotloanele întortocheate ale curentelor și doctrinelor economice și politice.

Orice om cu scaunul la cap își dă seama de imposibilitate reconversiei doctrinare rapide și prinderea din zbor a ideile vechilor adversari, deveniți peste noapte prieteni. Dar nu știi de unde sare iepurele. Poate au învățat prin ricoșeu, atunci când se criticau acid unii pe alții. Cel puțin declarativ și malițios.

Știm că viteza caracterizează epoca noastră, dar prea multă viteză strică. Dar ce contează dacă  „Celui ce va birui îi voi da să mănânce din mâna ascunsă şi-i voi da o piatră albă; şi pe piatra aceasta este scris un nume nou pe care nu-l ştie nimeni decât acela care-l primeşte”. (Apocalipsa 2:17).

„Ai întors-o ca la Ploiești”

Dreapta și stânga politică sunt două noțiuni antitetice. Și din punct de vedere fizic nu putem să substituim mâna dreaptă cu cea stângă, partea dreptă cu partea stângă a corpului. Nu putem să virăm spre stânga sau spre dreapta în traficul rutier, fără reglementări și indicatoare precise. Dar mai știi în „traficul politic”, ele există și din când în când sunt schimbate sau întoarse.

Tot avem noi, în limba română expresia: „ai întors-o ca la Ploiești” prin care  este exprimată schimbarea bruscă de atitudine, deși la origine era mișcarea mecanică necesară (re)cuplării locomotivei la trenurile care se deplasau pe relația București-Predeal sau Predeal-București. Situația a apărut dintr-o nesincronizare tehnică a traseelor feroviare, primul fiind construit în 1872, iar al doilea în 1879.

Păstrând proporțiile, deși situația este diferită de cea de atunci, nu o să fim mirați dacă va apărea o nouă expresie „de-a întorsu” de la sau la vreo autostradă, tunel, pasaj, cale ferată, că tot se inaugurează și testează, cu surle și trâmbițe și cu „mască” de înaltă reputație demnitariană tronsoane de metrou și autostradă și o bucățică de cale ferată (prima din 1984), în timp ce alții se învârt în melcul Pasajului de la Ciurelu.

Ceea ce aseamănă situația din 1872 și 1879 cu cea de astăzi sunt prețurile ridicate/pipărate per kilometru construit. Strousberg-ul, afacere financiară care a apărut odată cu construirea primele căi ferate în România la prețuri exorbitante, ne-a însoțit, într-un fel sau altul, istoria transporturilor.

Trădare, trădare dacă o cer intersele partidului… dar să știm și noi!!!

Până la alegeri nu mai este mult. Traseismul, fenomen prezent în viața politică postdecembristă, se desfășoară într-o veselie chiar dacă declarativ a fost condamnat de la cel mai Înalt Nivel. S-a exprimat și neputința stăvilirii acestuia, deși în alte situații Înaltul Punct de Vedere a fost exprimat și alții l-au… executat. Dar poate că așa trebuie. Așa cer interesele. Nu știm ale cui, dar ar fi bine să știm și noi, oamenii care plătim impozite și le oferim votul pentru că am optat pentru o societate deschisă (Karl Popper).

Putem să înțelegem că pentru dreptiștii și stângiștii de astăzi țara este înainte de toate!!! Dar până la „pupat toți piața endependeței” (I.L. Caragiale) ar fi bine ca cei care o fac să ne lămurească, sine ira et studio (Tacitus) ce înțeleg prin dreapta și stânga politică.

Am auzit multe păreri despre aceste sintagme. Unele hilare și satirice.

Dreapta înseamnă forță și putere prin raportarea la mâna dreaptă, iar stânga prin analogia cu mâna stângă slăbiciune și nesiguranță. Ce se întâmplă dacă oamenii sunt stângaci sau cu aceiași deprindere în ambele mâini?

Se mai spune, nu de puține ori, că tot ceea ce adună și construiește dreapta, stânga risipește/consumă. Perfect adevărat, dar dacă numai adunăm fără să consumăm se va ajunge la dezechilibre între ofertă  și cerere, iar odată cu aceasta la tensiuni sociale.

E bine ca înainte de-a ne declara de dreapta sau de stânga să știm cum s-a ajuns la astfel de opțiuni și ce au reprezentat și reprezintă  ele.

Prima dihotomie spațială

În vara anului 1789, în Franța, pe fondul unei crize profunde a economiei, instituțiilor monarhice și nobiliare, a izbucnit revoluția, care a durat, cu intensități și alternanțe pașnice și violente, până în noiembrie 1799. La început a fost dorința de reformare a societății franceze.

Sub presiunea acestui deziderat, dar și a  dorinței de conservare a puterii regale și nobiliare, regele Ludovic al XVI-lea a acceptat ideea convocării Adunării Stărilor Generale, în fapt parlamentul francez. Deși era format din cele trei stări: clerul, nobilime și starea a treia, în care intrau reprezentanți ai burgheziei, negustorilor, orășenilor și chiar ai țăranilor, Adunarea  Stărilor Generale (care nu mai fusese convocată timp de 174 de ani) a încercat să promoveze o viziune nouă privind modernizarea economiei și a societății franceze.

Regele și primele două stări erau declarativ în favoarea reformelor, dar încercau să-și apere statutul și numeroasele privilegii.

Scopul regelui era limitat la promovarea unor politici fiscale care să reechilibreze bugetul țării. Statul francez „trăia” mai mult din împrumuturi, care au dus datoria publică la cote alarmante, iar încercările de reformă ale unor finanțiști ai timpului, ca Turgot și Necker, au eșuat.

Scumpirea traiului, îndeosebi a pâinii (fenomene despre care am scris într-un articol anterior) a generat tensiuni sociale care au dus la atacarea și demolarea Bastiliei la 14 iulie 1789 (a devenit Ziua națională a Franței din 1880).

Deși în temuta închisoare franceză erau doar șapte deținuți, impactul psihologic a fost uriaș. Francezii au considerat că Vechiul Regim (Ancien régime în limba franceză) a luat sfârșit, iar viața democratică și parlamentară erau deschise.

Declarația drepturilor omului și cetățeanului

Astfel, la 26 august 1789 s-a votat de către Adunarea Națională Constituantă Declarația drepturilor omului și cetățeanului, document cu valoarea extraordinară care a rămas la baza sistemelor democratice moderne din întreaga lume.

Însă, regele, care își păstra încă influența printre unii din deputații Adunării, se pronunța pentru dreptul său de veto în viața politică. În ziua de 28 august, când președintele a cerut exprimarea prin vot asupra acestei chestiuni, cei care susțineau opțiunea regală s-au așezat de-a dreapta președintelui, iar opozanții în stânga.

O mișcare spontană a generat clivajul care a statornicit ideea/opțiunea de dreapta- stânga!!! Dar spațialitatea întâmplătoare nu a rămas fără urmări. În jurul celor două repere geografice s-au născut mai multe grupuri politice, în funcție de  poziția economică și originea socială, atitudinea față de monarhie, problemele interne și externe ale Franței.

De dreapta erau girondinii (după provincia Gironde), care reprezentau interesele capitalului comercial și industrial, iar de stânga erau montagniarzi (muntenii), după locul cel mai înalt care-l ocupau în sală, care se pronunțau pentru reforme și sprijin în favoarea maselor populare, pe cale legală și constituțională.

Mai la stânga lor erau iacobinii (de la mănăstirea Sfântul Iacob, în a cărei bibliotecă se reuneau) și cordelierii (de la mănăstirea cordelierilor, dizidenții din ordinul franciscanilor). Unii din aceștia doreau o radicalizare a revoluției, prin intransigență și terorism revoluționar cu „ghilotina în frunte”.

Cum s-a ajuns la ”dreapta” și la ”stânga”

În secolul al XIX-lea, în țările dezvoltate s-au constituit partidele politice cu denumiri care exprimau intențiile și strategiile politice, economice și sociale. Se încerca și stabilirea identității sau apartenței față de dreapta și stânga politică.

Cu timpul, cele două tendințe s-au modelat în confruntările și provocările cu societatea și pentru societate. Așa s-a ajuns la drepta și stânga de astăzi.

Dar, între timp, o altă revoluție, cea din Rusia din 1917, a avut rolul ei în desenarea spectrului politic centrat pe cele două opțiuni: dreapta și stânga.

A două dihotomie spațială

În februarie 1917, țarismul a intrat în implozie. Numeroase cauze și motive l-au erodat din interior și exterior. O uriașă explozie socială mai mult spontană și mai puțin planificată, a cuprins centrele urbane și industriale ale Rusiei.

Confruntările și haosul s-au răspândit cu viteza fulgerului. Nicolae al II-lea a abdicat la 3 martie 1917. Reprezentații Dumei (Parlamentul rus) și guvernului provizoriu au anunțat alegeri și reforme democratice.

Precum un cazan aflat sub presiune, clocotul revoluționar a ieșit la suprafață. Toți erau împotrivă la toți. O expandare multiformă a adus la suprafață forțe sociale cu opțiuni și acțiuni ireconciliabile.

În haosul apărut s-a conturat și ideea unor solidarități revoluționare. La Palatul Taurida s-au adunat în aripa dreaptă  cei care se pronunțau pentru o democrației liberală și parlamentară de inspirație europeană, iar în aripa stângă radicali care doreau o adâncire până la negare a realităților politice și economice anterioare.

Demarcația fizică dintre cele două locații era relativ mică: un coridor flancat de coloane de marmură albă și luminat de imense candelabre aur.

Prima grupare era constituită, în principal, din reprezentanți ai nobilimii liberale, industriași, bancheri comercianți, scriitori și artiști, în timp ce radicali de stânga erau soldații, muncitori și țărani. Acestora nu le-a trebuit prea mult să proclame Sovietul Deputaților din Petrograd și să preia inițiativa revoluționară.

V.I. Lenin era pe drum, în trenul blindat pus la dispoziție de Germania, iar după ce a pus piciorul pe pământul rusesc a decretat: „Toată puterea în mâinile sovietelor”!!!

Dincolo de dihotomie și spațialitate

Istoria și-a urmat și-și urmează cursul, iar dreapta și stânga au rămas în conștiința oamenilor cu plusurile și minusurile lor. Într-o democrație adevărată, modernă ele trebuie să existe și să coexiste. Să se inspire una de la alta, să ofere soluții și politici proactive și constructive.

Unele opțiuni și acțiuni promovate de un partid de dreapta  pot fi încadrate ca măsuri de stânga, după cum și invers, un partid de stânga poate adopta măsuri de dreapta.

Exemplul (într-un text anterior) care l-am dat despre istoria politicilor sociale și instituirea sistemului de pensii este cât se poate de elocvent. Un industriaș german Friedrich Krupp și un iunker prusac Otto Eduard Leopold von Bismarck au fost părinții acestui sistem.

Coexistența dreptei și a stângii este garanția democrației și economiei de piață. A unei economii sociale de piață așa cum a văzut-o și Ludwig Erhard (primul care a teoretizat conceptul) și pentru care s-a pronunțat și Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene acum câteva zile. Astfel de opțiuni trebuie să excludă  derapajele și extremismele. Omenirea a plătit prea scump și prea  tragic atunci când a marșat spre extremele politice!!!

Prof.univ. dr. Ioan Lumperdean

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


EVENIMENT

LIVE TEXT CFR Cluj vs Young Boys Berna 0-0

Publicat

CFR Cluj întâlnește Young Boys Berna în cea de a doua etapă a grupelor Europa League. În etapa precedentă, campioana României a câștigat în fața formației CSKA Sofia, cu scorul de 2-0.

Prima repriză

min. 1 – a început meciul de pe stadionul „Dr.Constantin Rădulescu”.

min. 5 – Elvețienii repun de la margine, încercând să înainteze în jumătatea „feroviarilor”.

min. 6 – Hoban recuperează, dar contraatacul este oprit de unul dintre jucătorii adverși.

min. 8 – Bălgădrean reține aruncarea de la margine a elvețienilor.

CFR Cluj – Young Boys Berna, echipe de start

CFR Cluj  (4-3-3): Bălgrădean – Susic, Vinicius, Burcă, Camora – Păun, Hoban, Djokovic – Deac, Debeljuh, Rondon
Rezerve: Sandomierski, Manea, Omrani, Pereira, Ciobotariu, Latovlevici, Chipciu, Itu, Joca, Carnat
Antrenor: Dan Petrescu

Young Boys Berna (4-3-3): Ballmoos – Hefti, Camara, Zesiger, Maceiras – Fassnacht, Lustenberger, Aebischer – Elia, Nsame, Moumi Ngamaleu
Rezerve: Neunschwander, Faivre, Sierro, Sulejmani, Gaudino, Burgy, Siebatcheu, Mambimbi, Garvia, Lefort, Rieder
Antrenor: Gerardo Seoane

Stadion: „Dr. Constantin Rădulescu”, Cluj
Arbitru: Glenn Nyberg / Asistenți: Mahbod Beigi, Andreas Söderqvist (toți din Suedia)

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

FOTO Drumul județean Alunișu-Săcuieu-Vișagu, modernizat. Arată ca în Occident

Publicat

Consiliul Județean Cluj a finalizat integral lucrările derulate pe drumul județean 103J Alunișu – Săcuieu (DJ 103H) – Vișagu.

Astfel, după asfaltarea a două sectoare de drum în lungime de 5,6 kilometri, de la kilometrul 7 până la kilometrul 12+600, investiția a fost complet finalizată prin realizarea lucrărilor la acostamente, montarea parapeților metalici de siguranță și trasarea marcajelor rutiere marginale.
Anterior acestor operațiuni, ca etape premergătoare așternerii de covor asfaltic, au fost executate lucrări constând în reprofilarea drumului cu cilindrare și adaos de piatră spartă, curățarea șanțurilor și a rigolelor, desfundarea și curățarea podețelor, tăierea lăstărișului din vecinătatea căii de rulare și așternerea de strat de balast stabilizat.

Declarația președintelui Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe

„Lucrările pe acest drum sunt parte a unei strategii coerente și a unui program mult mai amplu care vizează punerea în valoare a imensului potențial turistic de care dispune zona montană a județului”, a afirmat omul politic.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

FOTO Patru noi linii de troleibuz la Cluj-Napoca. Acestea vor fi puse în funcțiune la începutul lunii noiembrie

Publicat

Municipiul Cluj-Napoca va beneficia din 2 noiembrie de patru noi linii de troleibuz. Acestea au fost realizate anul acesta pentru a ușura viața clujenilor când vine vorba de transportul în comun.

Cele patru noi linii și traseul acestora:

Linia 2 (cart. Mănăștur – P-ta Gării) Dus: Str. Primăverii (stația Ion Meșter) – str. Izlazului – str. Câmpului – Cal. Mănăștur – Cal. Moților – str. Memorandumului – P-ta Unirii – str. Regele Ferdinand – str. Horea – P-ta Gării; Întors: P-ta Gării – str. Burebista – str. I. Coroianu – str. Traian – P-ta M. Viteazul (stația Pod Traian) – str. Regele Ferdinand – str. Memorandumului – Cal. Moților – Cal. Mănăștur – str. Primăverii.

Linia 10 (cart. Gheorgheni – Bd. Muncii) Dus: Str. Unirii – Bd. N. Titulescu – P-ta Cipariu – P-ta A. Iancu – Bd. 21 Decembrie 1989 – str. Paris – str. Câmpul Pâinii – str. Bulgarilor – str. Fabricii – Bd. Muncii (capăt ERS CUG); Întors: Bd. Muncii – str. Fabricii – str. A. Vlaicu – str. T. Mihali – str. Al. V. Voievod – str Unirii.

Linia 14 (cart. Mănăștur – Bd. Muncii) Dus: Str. Primăverii (stația Ion Meșter) – str. Izlazului – str. Câmpului – Cal. Mănăștur – Cal. Moților – str. Memorandumului – P-ta Unirii – Bd. 21 Decembrie 1989 – str. Fabricii – Bd. Muncii (capăt ERS CUG); Întors: Bd. Muncii – str. Fabricii – Bd. 21 Decembrie 1989 – P-ta Unirii – str. Memorandumului – Cal. Moților – Cal. Mănăștur – str. Primăverii.

Linia 23 (P-ta M. Viteazul – Bd. Muncii), transportul cu autobuze va fi înlocuit cu troleibuze, pe traseul: Dus: P-ta M. Viteazul (stație I.P. Voitesti) – str. Cuza Vodă – Bd. 21Decembrie – str. Paris – str. Câmpul Pâinii – str. Bulgarilor – str. Fabricii – Bd. Muncii (capăt ERS CUG); Întors: Bd. Muncii – str. Fabricii – str. Câmpul Pâinii – P-ta 1 Mai – str. Paris – str. București – P-ta Abator – str. D. Barceanu – str. Traian – P-ta M. Viteazul (I.P.Voitesti).

Transportul pe linia 23L se suspendă.

Stațiile de îmbarcare-debarcare pe noile linii vor fi comune cu celelalte stații ale mijloacelor de transport CTP Cluj-Napoca de pe traseu. Orarele vor putea fi consultate pe site-ul Companiei, începând cu 1 noiembrie 2020.

Citește mai departe

EVENIMENT

Omenie în pandemie. Un clujean a găsit 1000 de lei la un bancomat. Banii au ajuns la proprietară

Publicat

De

Un bărbat a dat dovadă de omenie în timp de pandemie, iar IPJ Cluj prezintă fapta bună a acestuia.
În 23 octombrie, bărbatul a observat în fanta unui bancomat din municipiul Cluj-Napoca suma de 1000 de lei. Fără a sta prea mult pe gânduri, s-a prezentat la cea mai apropiată unitate de poliție pentru a o preda organelor legii.
La doar câteva zile, proprietara sumei s-a prezentat la sediul Secției 5 Poliție și, fiindu-i restituiți banii, a avut bucuria de a constata că ”există omenie, chiar și pe timp de pandemie!”
”Îi mulțumim cetățeanului nostru pentru spiritul civic de care a dat dovadă și amintim faptul că poliţia clujeană încurajează astfel de fapte, exemplare pentru bunul mers al societății”, au spus polițiștii clujeni.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate