ACTUALITATE
Dolarul american, pe tobogan. A SCĂZUT de la începutul lunii cu peste 22 de bani

Piața valutară a continuat să fie stabilă, ceea ce a făcut ca media euro să scadă marginal de 4,9772 la 4,9771 lei, iar culoarul de tranzacționare a urcat la 4,977 – 4,9775 lei.
În ultimele săptămâni, piața monetară s-a acomodat cu scăderea volumului lichidității la circa 20 miliarde, față de 30 – 40 miliarde lei, înainte ca Ministerul de Finanțe să înceapă să se împrumute direct de la unele bănci comerciale.
Necesarul de finanţare guvernamentul din acest an se ridică la 232 miliarde lei (lei şi valută), sumă care trebuie să asigure acoperirea deficitului bugetar dar și rostogolirea unor datorii mai vechi, prin atragerea de 145 miliarde lei din piața locală, resoectiv 85 miliarde lei din cea externă. Dobânzile care trebuiesc plătite în 2025 la împrumuturile din anii precedenți este de 41 miliarde lei.
Dolarul american, pe tobogan. A SCĂZUT de la începutul lunii cu peste 22 de bani
Faptul că piața s-a obișnuit cu o lichiditate mai mică a întrerupt procesul de creștere a indicilor ROBOR, care s-au stabilizat în jurul pragului de 6%, la jumătatea distanței dintre dobânda de politică monetară (6%/an) și cea pentru facilitatea de depozit (5,5%/an).
Miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a stagnat la 5,92%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, iar cel la 12 luni la 6,07%.
„Cursul monedei americane a scăzut de la 4,5677 la 4,5636 lei”
Moneda unică s-a consolidat la jumătatea acestei săptămâni în jurul pragului de 1,09 dolari și se tranzacționa în culoarul 1,0879 – 1,0931 dolari, fiind atins un nou maxim al ultimelor patru luni. În piața locală, cursul monedei americane a scăzut de la 4,5677 la 4,5636 lei, pierderea față de finalul lunii trecute fiind de peste 22 de bani.
Creșterea cererii de euro, reflectată și de aprecierea acțiunilor europene, s-a majorat după ce Comisia Europeană a anunțat răspunsul său la decizia administrației Trump de a majora cu 25% tarifele vamale asupra oţelului şi aluminiului importat din Europa. Comisia a spus că măsurile sale vor afecta importuri din Statele Unite în valoare de până la 26 de miliarde de euro şi vor intra în vigoare în aprilie.
Investitorii se tem că războiul comercial declanșat de președintele Trump va determina majorarea prețurilor de consum în Statele Unite, după creșterea de 0,5% în ianuarie și 0,2% din februarie, ceea ce poate declanșa recesiunea în cea mai mare economie a lumii, care se poate propaga apoi la nivel mondial.
„Prețul gramului de aur a scăzut de la 427,9177 lei la 427,5571 lei”
Aprecierea monedei unice la 0,9650 franci/euro, maxim al ultimelor opt luni, a provocat scăderea mediei monedei elvețiene de 5,1803 la 5,1695 lei, mai jos cu peste 13 bani față de sfârșitul lunii trecute. Cursul lirei sterline a alunecat de la 5,9066 la 5,9026 lei, minim al ultimelor circa două luni, mai jos cu circa 5,2 bani față de ultima ședință din februarie.
Prețul gramului de aur a scăzut de la 427,9177 lei la 427,5571 lei, în timp ce metalul galben s-a retras ușor la 2.907,70 – 2.925,60 dolari/uncie.
Media monedelor din regiune a continuat să se deprecieze, la 4,2017 zloți/euro, respectiv 401,12 forinți/euro.
După scăderea de marți sub pragul de 77.000 dolari, bitcoin a urcat la jumătatea acestei săptămâni la 81.298 – 84.293 dolari. Ethereum, care a atins un minim de 1.767 dolari, se tranzacționa între 1.853 și 1.952 dolari.
Radu Georgescu
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
„House effects” în sondajele pentru prezidențiale 2025. Câștigătorii și perdanții, în funcție de institutul de sondare

O analiză realizată de Mircea Comșa, publicată pe pagina „Doar un grafic să-ți mai spun”, oferă o perspectivă asupra diferențelor dintre estimările diverselor institute de sondare cu privire la intențiile de vot pentru alegerile prezidențiale din 4 mai 2025.
„Până în prezent au fost publicate 10 sondaje (6 Sociopol, 4 alte institute) în care apar principalii candidați care s-au și înscris în cursa pentru alegerile prezidențiale din 4 mai. Chiar dacă numărul de sondaje e foarte mic, pare că deja pot fi observate efectele de institut (house-effect)”, explică Comșa.
Ce înseamnă „house effects” în sondaje?
Conceptul de house effect se referă la diferențele sistematice dintre estimările prezentate de diferite institute de sondare. Aceste diferențe pot apărea din mai multe motive, precum metoda de culegere a datelor (CATI – interviuri telefonice vs. online), perioada în care sunt realizate sondajele sau modelele statistice utilizate.
„În condițiile prezente, o estimare a efectelor e doar orientativă, pentru următoarele motive:
- numărul total de sondaje e foarte mic;
- numărul de sondaje realizate în aproximativ aceeași perioadă e foarte mic;
- unele institute au publicat un singur sondaj;
- efectul de metodă (CATI vs. Online) se suprapune parțial cu efectul de institut;
- nu știm rezultatele finale, deci e posibil ca o deviere de la medie să reflecte de fapt o estimare mai corectă”, a mai arătat Mircea Comșa.
Analiza diferențelor dintre sondaje
În analiza sa, Mircea Comșa a utilizat un model de regresie logistică multinominală, care controlează influența a doi factori esențiali: perioada în care au fost culese datele și metoda de colectare a datelor (CATI vs. Online). Această abordare permite identificarea unor diferențe care nu sunt explicabile doar prin acești factori, sugerând posibile efecte specifice fiecărui institut de sondare.
„Valorile din grafic nu reprezintă estimări ale intențiilor de vot de la un moment dat, nici estimări ale procentelor care vor fi obținute de candidați la alegeri. Valorile reprezintă predicțiile realizate pe baza unui model în care am controlat influența a două variabile (numărul de zile până la alegeri și tehnica de anchetă) cu scopul de a vedea dacă mai rămân diferențe între estimările produse de către institutele de sondare”, mai explică Comșa.
Diferențele, rezultate ale unor metodologii diferite
Diferențele observate nu trebuie interpretate ca fiind manipulări intenționate, ci mai degrabă ca rezultate ale unor metodologii diferite. În plus, deoarece numărul de sondaje analizate este încă redus, aceste efecte trebuie privite cu precauție.
„E normal să apară diferențe între estimările produse de diferite institute. Firesc, ne putem întreba cât de mari trebuie să fie aceste diferențe pentru a le considera puțin probabile din punct de vedere statistic. Diferențele dintre estimările diferitelor institute, așa cum sunt ele observate „cu ochiul liber”, pot avea ca sursă o serie de factori absolut legitimi precum perioada de culegere a datelor și tehnica de anchetă. Prin modelare, am eliminat impactul posibil al acestor factori. Dacă observăm că institutele produc estimări diferite chiar și atunci când controlăm statistic factorii menționați, putem spune că diferențele respective au o altă sursă decât perioada de colectare a datelor și tehnica de anchetă (CATI vs. Online)”, mai arată analiza.
Câștigătorii și perdanții, în funcție de institutul de sondare
Câteva concluzii cu privire la estimările intențiilor de vot:
- George Simion: nu apar diferențe notabile între institute (intervalele de încredere asociate estimărilor se suprapun măcar parțial);
- Nicușor Dan: estimări mai mari în cazul institutelor AtlasIntel și Altul (Noi, cetățenii); ambele anchete au fost online;
- Crin Antonescu: estimare mai mică în cazul Sociopol;
- Victor Ponta: estimare mai mare în cazul Sociopol;
- Elena Lasconi: estimare mai mare în cazul Sociopol și CURS, respectiv mai mică în cazul AtlasIntel.
EVENIMENT
Un clujean reclamă la Poliția Rutieră ”Parada Tobelor de Eșapament Modificate”: Pițipoancele și cocalarii turează motoarele


Vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), Adrian Voican, a anunțat că suma pe care statul o acordă în acest an pentru voucherele de vacanță ar putea fi virată din nou pe card, în acest sens urmând a fi emis un ordin de ministru cu normele de aplicare, scrie Alba24.
„O comisie a Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), Ministerului de Finanțe, Ministerului Muncii și câțiva reprezentanți ai industriei, emitenții de tichete și FHR, alături de ANAT, s-a reunit, la București, ca să dăm o dată drumul la normele de aplicare la vouchere de vacanță.
ANAT: Cei 800 de lei pentru voucherele de vacanță, pe CARD
Știți că s-a redus cuantumul suportat de stat de la 1.600 lei la 800 lei pentru vouchere, dar nici măcar n-au avut o exprimare fericită în acea ‘ordonanță trenuleț’ și de aceea nu puteam să o aplicăm. Până acum nu s-au dat vouchere de vacanță, pentru că nu existau norme de aplicare.
Încercarea noastră a fost că, dacă totuși s-au redus valoric să nu punem presiune suplimentară nici pe angajat – să vină el întâi cu bani de acasă că o să deconteze cândva, cineva – pentru că am făcut niște studii interne și am ajuns la concluzia că 85% din ei ar renunța în condițiile acestea. Nu funcționează așa și cred că am obținut să le punem banii pe card și gata, să nu trebuiască ca ei să crediteze statul înainte”’, a declarat Adrian Voican, potrivit Agerpres.
El a precizat că prin virarea celor 800 de lei pe card, nu se va pune presiune nici pe angajator în sensul de a se transforma ”într-un fel de poliție economică”, să strângă facturi, OP-uri, carduri, ca să dovedească că au fost cheltuiți 1.600 de lei.
”Până la urmă, toată această subvenție s-a redus la 800 lei, din care 160 lei sunt CASS și impozit pe venit, mai rămân 640 lei. Câtă poliție să faci pentru 640 de lei? Probabil că s-a ajuns la o declarație pe proprie răspundere și o atenționare din partea comercianților, ca să nu fie presiune nici pe ei. (…)
„Voucherele de vacanță și-au dovedit eficiența”
Sper că după această întâlnire am ajuns la o concluzie în sfârșit și o să apară un ordin de ministru cu normele de aplicare sau unul interministerial, cu normele de aplicare, și o să deblocăm voucherele de vacanță”, a mai spus Voican.
Reprezentanții din industria turismului au susținut întotdeauna că voucherele de vacanță și-au dovedit eficiența pentru că banii s-au întors în economie, iar ”turismul a trecut la alb”.
”În 2006, aveam 6.000 de unități de cazare și am ajuns astăzi să avem 26.000 de unități de cazare cu 585.000 de locuri în România. Și sunt destul de mândru de cifra asta, pentru că turismul acesta este turism la alb. Aș mai reaminti două cifre: am spus 30 de milioane de nopți de cazare. Este pentru prima oară când România depășește această cifră.
Am fost în 2019 la 29,8 milioane, dar acum am depășit chiar 30 de milioane de nopți de cazare și 14 milioane de turiști sosiți la recepțiile unităților de cazare clasificate, parcă 14,24 milioane dacă nu greșesc. E prima oară când depășim această cifră. Dintre aceștia, 11,8 milioane sunt români, 2,4 milioane sunt străini. Nu e foarte mult cu străinii. În 2017, 2018 și 2019 am avut 2,7 aproape 2,8 milioane. În 2018 a fost cel mai bun an de turiști străini”, a explicat vicepreședintele ANAT.
„10 milioane de turiști străini să aducem în România”
Nu în ultimul rând, acesta a precizat că a cerut autorităților un target de 10 milioane de turiști străini pe care să îi aducă în România în următorii ani, care se poate realiza cu o creștere anuală de 20%.
”Am reușit să punem în gura mai multor prim-miniștri și miniștri ai turismului un target: 10 milioane de turiști străini să aducem în România. Nu este imposibil. Un calcul matematic ne spune că dacă creștem cu 20%, timp de 8 ani de zile, am făcut 10 milioane. Nu e imposibil și jumătate din populația țării e bine, nu e ca în Franța cu 100 de milioane de turiști anul acesta sau cu 84 de milioane în Spania. Dar să se poate. Sunt bani acolo. Adică chiar trebuie să facem niște politici, că trebuie să săpăm un pic pământul ca să iasă petrolul, banii din turism, pentru că singuri nu ies.
Și ne lipsesc două lucruri: promovare și tehnologie. Astea ne lipsesc astăzi. Produs turistic avem bunicel, totdeauna e loc de mai bine, dar nu produsul turistic ne ține pe loc. Nu suntem în magazinele din toată lumea asta turistică și nu suntem cunoscuți, pentru că alții au bugete uriașe, de sute de milioane de euro multianuale. Noi în fiecare decembrie așteptăm să se apropie bugetul, să știm dacă în ianuarie putem să mergem la târguri sau nu”, a mai spus Adrian Voican.
CULTURA
O compoziție nelansată a muzicianului clujean Rodion Roșca, la EXTENDED PLAY, un eveniment MUZICAL de excepție

Sâmbătă, 29 martie, de la ora 20:00, la spațiul ZIZ Art and Social Area din Cluj-Napoca, de pe strada Paris nr. 5, va avea loc un spectacol teatral deosebit. Scriitorul și performerul britanic David Ellis îi va introduce pe spectatori în istoria evoluției muzicii pop britanice printr-un spectacol audiovizual intitulat Extended Play, explorând genurile rock, hippy, punk și post-punk.
„Spectacolul în limba engleză de la Cluj va avea o particularitate specială: datorită lui David Ellis și în cadrul acestei producții, va fi interpretată o compoziție încă nelansată a uneia dintre cele mai mari figuri ale rockului progresiv și muzicii electronice din Europa de Est, Rodion Ladislau Roșca, decedat în 2021. Biletele pot fi achiziționate AICI sau la locație, în ziua evenimentului.
O compoziție nelansată a muzicianului clujean Rodion Roșca, la EXTENDED PLAY, un eveniment MUZICAL de excepție
David Ellis, cercetător și creator influent în domeniul muzicii pop britanice și est-europene, și-a început explorarea intensă a Europei Centrale și de Est în 1993, ghidat de curiozitatea față de cultura post-sovietică. Deși a călătorit frecvent între țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania – în cele din urmă, orașele Kaunas și Vilnius din Lituania au devenit locurile unde s-a întors în mod constant, considerându-se un „atașat cultural fără portofoliu”.
Între 2014 și 2016, a inițiat proiecte artistice unice în penitenciare din Lituania și România. David Ellis a lăsat o amprentă semnificativă ca autor la prestigioasa revistă de muzică The Wire, dar și ca curator la unul dintre cele mai importante spații artistice independente conduse de artiști din Londra, The Horse Hospital, dedicat promovării artei experimentale și a culturii alternative. De asemenea, a colaborat cu Festivalul de Film din Tampere, Finlanda.
„Extended Play este un spectacol audiovizual bazat pe improvizație”
Artistul, care acum își prezintă spectacolul și la Cluj, a colaborat cu Irina Margareta Nistor și Rodion Ladislau Roșca, organizând în 2018 primul și singurul concert al acestuia din urmă în Marea Britanie. În cadrul spectacolului de vineri, publicul va putea asculta una dintre compozițiile nelansate ale uneia dintre cele mai mari figuri ale rockului progresiv și muzicii electronice din Europa de Est (România).
Extended Play este un spectacol audiovizual bazat pe improvizație, care explorează evoluția muzicii pop și impactul acesteia asupra culturii contemporane. Evenimentul conceput de David Ellis își are originea în anul 1965, evocând amintiri despre blonde platinat, motocicliști rebeli și frenezia eliberatoare a chitarelor Stratocaster, continuând până la perioada definitorie a punkului și post-punkului. Ellis își susține spectacolul într-o manieră liberă și captivantă, pe care el însuși o descrie drept „o rejucare emoționantă a amintirilor adolescenței împărtășite de cinci generații”.
„Spectacolul este recomandat fanilor rockului de toate vârstele”
Spectacolul este completat de proiecții și muzică, ilustrând convingător faptul că dezvoltarea rockului a fost un proces relativ consecvent, în care chiar și formele timpurii ale muzicii pop și rock conțineau elemente brutale și uneori agresive. Extended Play poate fi deosebit de revelator pentru fanii rockului din fostul bloc estic, unde situația culturală a Europei de Vest a fost adesea idealizată.
Valoarea spectacolului nu constă doar în conținutul media ales cu precizie și informațiile factuale, ci și în stilul emoționant, clar și direct de prezentare al lui David Ellis, care cu siguranță nu va lăsa pe nimeni indiferent. Spectacolul Extended Play de David Ellis este recomandat fanilor rockului de toate vârstele, în special celor interesați de evoluția și diversificarea culturii moderne”, au comunicat organizatorii.