Clujeanul prieten cu Franz FERDINAND. Adeptul FEDERALIZĂRII. Făcător al UNIRII. Vaida-VOEVOD, 149 de ani de la naştere

O mare personalitate clujeană, ardeleană. Unul dintre pionii importanţi ai Marii Uniri din 1 Decembrie 1918. Şi, un lucru inedit, era prieten, încă de când Transilvania era în componenţa Imperiului austro-ungar, cu prinţul moştenitor, Franz Ferdinand. De la naşterea sa se împlinesc 149 de ani.

*în imagine, un document din 1919 (arhiva Cluj24) semnat de Alexandru Vaida-Voevod, Caius Brediceanu, Gheorghe Crişan, Mihai Şerban, Adrian Otoiu şi Ioan Vulcu (primii patru, alături de Traian Vuia, Ion Pillat şi V. Niţescu au intrat, în 1919, în loja masonică „Ernest Renan”, calitate în care au putut trata mai lesne cu delegaţii marilor puteri prezente, formate şi ele preponderant din masoni, iar acest lucru, alături de demersurile Reginei Maria, a avut o importanţă determinantă pentru graniţele României)

Franz Ferdinand şi Vaida-Voevod, aceeaşi idee despre federalizare

“Alexandru Vaida-Voevod era prieten cu Franz Ferdinand, cel care a fost omorât la Sarajevo. Era în foarte bune relaţii cu Franz Ferdinand, prinţul moştenitor al Imperiului austro-ungar. Aveau aceeaşi idee de federalizare. Adică, să nu fie dualism, să fie mai multe state, să aibă şi românii partea lor. Prinţul moştenitor avea idei reformiste, ceea ce nu-i convenea probabil bătrânului Franz Joseph. Dădea mai multă naţionalităţilor cuprinse în statul dualist. Cred că de acolo s-au împrietenit Franz Ferdinand şi cu Alexandru Vaida-Voevod”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

*în imagine, o ilustrată (arhiva Cluj24) editată imediat după atentatul de la Sarajevo. Unul dintre cele mai influente evenimente ale secolului 20 a fost asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austro-Ungariei, la 28 iunie 1914, la Sarajevo, ceea ce a dus în cele din urmă la declanşarea Primului Război Mondial. În vizita regală la Sarajevo, prinţul moştenitor al Austro-Ungariei a fost însoţit de soţia sa, ducesa Sofia de Hohenberg

A locuit vizavi de Teatrul Naţional din Cluj

Vaida-Voevod a locuit, în perioada interbelică, în Cluj. Vizavi de Teatrul Naţional. Dar avea mai multe proprietăţi în judeţ.

“A fost un medic apreciat în imperiu. Avea casă vizavi de teatru. A ridicat-o şi în perioada interbelică, i-a adus modificări, fiindcă e mai veche casa. Acolo a stat cam în toată perioada interbelică. A stat acolo până în 1940. Apoi, a fost în refugiu”, mai spune istoricul clujean.

Primul premier al României Mari

Alexandru Vaida-Voevod (27 februarie 1872, Bobâlna, 19 martie 1950, Sibiu), om politic, medic, unul dintre liderii Partidului Național Român din Transilvania şi Partidului Național Țărănesc, de trei ori premier, inclusiv în timpul negocierilor de pace de la Paris, când s-au stabilit graniţele României. A fost primul premier al României Mari.

Apărător al românilor din Transilvania imperială

Printre altele, a colaborat cu Aurel C. Popovici la elaborarea în 1891 a „Replicii” junimii academice române către studenții maghiari, ca răspuns la „Memoriul” studenților maghiari de la universitățile din Budapesta și Cluj.

Fazele ministeriale în România (1930, Dimitrie Costescu, arhiva Cluj24)

În 1893 a luat parte la Sibiu la Conferința Națională a Partidului Național Român. Atunci, președinte al partidului a fost ales dr. Ioan Rațiu. Şi s-a hotărât elaborarea unui „Memorandum” al românilor, adresat împăratului de la Viena. „Memorandumul” a fost redactat pentru a susține revendicările românilor din imperiu și a denunța politica de asuprire națională și intoleranța practicată de guvernul de la Budapesta.

A făcut parte dintr-un Comitet Național care a ținut locul celor întemnițați. Iar pe manifestul lansat în timpul procesului de la Cluj apare semnătura sa, alături de cea a preotului Vasile Lucaciu.

S-a implicat în pregătirea și desfășurarea Conferinței Partidului Național Român din 10 ianuarie 1905 de la Sibiu. Conferinţa a adus triumful noului val din care mai făceau parte Iuliu Maniu, Aurel Vlad și Nicolae Comșa. Ulterior, a activat ca deputat în Parlamentul de la Budapesta, unde s-a distins ca unul din deputații cu vederi democratice.

Contribuţie deosebită la Marea Unire din 1 Decembrie

A avut o contribuție deosebit de importantă la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România. Pe 29 septembrie/12 octombrie 1918, la Oradea s-au desfășurat lucrările Comitetului Executiv al Partidului Național Român. În cadrul acestora s-a hotărât ca națiunea română din Austro-Ungaria, „liberă de orice înrâurire străină”, să-și aleagă „așezarea ei printre națiunile libere”. Rezoluția Comitetului Executiv a fost citită de către Alexandru Vaida-Voevod în Parlamentul din Budapesta pe 5/18 octombrie.

*în imagine, un document (arhiva Cluj24) al Consiliul Dirigent al Transilvaniei, un organism politic provizoriu, cu atribuții legislative, executive și administrative limitate, care a funcţionat doar în perioada 2 decembrie1918-4 aprilie 1920. El a fost format din Iuliu Maniu (președinte), Alexandru Vaida-Voevod (vicepreședinte), Ștefan Cicio-Pop (vicepreședinte), Aurel Vlad (vicepreședinte), Vasile Goldiș (vicepreședinte), Aurel Lazăr, Ioan Suciu, Iosif Jumanca, Romul Boilă, Emil Hațieganu, Ion Flueraș, Victor Bontescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga și Valeriu Braniște

Pe 1 decembrie 1918, a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, unde cei 1228 de delegați aleși ai românilor „din Transilvania, Banat și Țara Ungurească” au votat Rezoluția Unirii care „decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. După acest eveniment istoric, el devine membru al Consiliului Dirigent, pentru a pregăti unificarea administrativă cu Vechiul Regat. Şi s-a numărat între cei patru delegați ardeleni (alături de Vasile Goldiș, Iuliu Hossu și Miron Cristea) care au adus regelui Ferdinand I Rezoluția Unirii pentru a fi ratificată.

Mason pentru a ajuta şi Unirea

În 1919, Vaida-Voevod (alături de Tr. Vuia, C. Brediceanu, M. Şerban, Gh. Crişan, I. Pilat şi V. Niţescu) este primit în loja masonică „Ernest Renan”. Apoi, în același an, a participat la Paris, ca invitat special, la ședința de închidere a Conventului anual al Marelui Orient de Franța. În calitatea lui, recunoscută, de membru al Marelui Orient, Vaida a avut prilejul să trateze cu Georges Clemenceau și cu George Lloyd. La 21 iunie 1923, Vaida-Voevod a fost ales Membru Emerit al Suveranului Sanctuar al României (cu gradul 33). Iar în 1928 a fost ales Mare Orator Adjunct.

(MaAv)