Dificultăţile medicinei de familie-impact major asupra stării de sănătate a populaţiei

În cadrul manifestării organizate de Coaliția Pacienților cu Boli Cronice COPAC și Asociația Pacienților cu Boli Reumatismale Cronice Inflamatorii din Transilvania (ART), în data de 12.10.2022, cu ocazia Zilei Internaționale a Artritei, am dorit să subliniez importanța relației între medicul de familie și medicul specialist reumatolog în gestionarea acestor pacienți. Accesul în timp util la servicii medicale în specialitatea reumatologie asigură în contextul progreselor terapeutice controlul progresiei acestor boli și recuperarea funcțională. Acești pacienți pot avea o viață personală și activitate profesională normale.

Medicina de familie reprezintă baza pe care se construiesc servicii medicale performante prin implicarea în educația pentru sănătate a pacienților și membrilor de familie ai acestora și prin rolul esențial în profilaxia primară.

În discursul meu, m-am referit la deficiențele acestor servicii de medicină de familie ca la o verigă slabă, pornind de la realitatea prezentată atât în statisticile Uniunii Europene cât și în cele naționale, inclusiv în articole apărute în presa națională începând din anul 2019, care subliniază faptul că „mai mult de jumătate din localitățile din România (53%) nu au niciun medic de familie sau au medici de familie insuficienți”, conform datelor centralizate de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (articol din 18.02.2020, site-ul HotNews.ro). Potrivit aceluiași articol, la acea dată, „2,52% din populația României nu avea niciun medic de familie în comuna în care locuiesc (559.611 locuitori din 328 comune). Doar 1496 de localități din România (47%) au suficienți medici de familie și 271 de localități au mai mulți medici decât este necesar pentru populația existentă. Cel mai mare excedent este în municipiul București, urmat de alte centre universitare”.

Pe website-ul www.agerpress.ro cât și pe adevărul.ro (09.02.2022) se prezintă situația din Delta Dunării unde peste 50% dintre unitățile administrativ-teritoriale nu au medic de familie și deficitul de medici este o problemă veche, nerezolvată prin sporurile de 200% acordate de autoritățile locale. În satele izolate din Delta Dunării există circa 10.000 de persoane conform agerpress.ro.

Pe site-ul https://ec.europa.eu/eurostat/statistics, România se situează pe locul 17 în rândul statelor europene în ceea ce privește numărul de medici de familie la suta de mii de locuitori, subliniindu-se faptul că facem parte dintre țările în care numărul medicilor specialiști îl depășește pe cel al medicilor de familie.
Aceste informații susțin afirmația mea că asistența de medicină primară este polarizată în România, zonele izolate, defavorizate având un deficit semnificativ de medici de familie, ceea ce conduce la un acces redus al populației în aceste zone la servicii medicale de bază. Am afirmat și susțin în continuare acest lucru, și anume că există medici de familie dedicați din punct de vedere profesional, care au un număr mare de pacienți pe listă, de care riscă să nu se poată ocupa în mod adecvat, având în vedere birocratizarea actului medical și nevoia crescută de vizite la domiciliu generată de procentul mare de vârstnici din România.

Asistența medicală de urgență are de asemenea de suferit, deficitul de medici de familie făcând dificilă organizarea centrelor de permanență și din acest motiv 70% din persoanele care se adresează structurilor de urgență spitalicești sunt de fapt cazuri care ar putea fi rezolvate prin aceste centre de permanență sau la cabinetul medicului de familie.

Aspectele mai-sus menționate întârzie și evaluarea și trimiterea în timp util, în unele cazuri, a pacientului reumatologic către medicul specialist reumatolog, ceea ce poate conduce la progresia bolilor reumatismale inflamatorii și la apariția complicațiilor. În acest context am prezentat medicina de familie ca o verigă slabă în ceea ce privește accesul oportun, conform nevoilor, al pacientului reumatologic la specialist. Supraaglomerarea medicilor de familie conduce, pentru creșterea eficienței, la formularea întrebărilor „Ce te supără ? Ce bilet de trimitere vrei ?”. Este foarte important ca aceștia să fie informați în legătură cu semnalele de alarmă și cu semnele și simptomele care sugerează caracterul inflamator al durerilor articulare precum și cu cele care conduc spre formularea suspiciunii de boală sistemică autoimună, elemente care conferă caracter de gravitate și de urgență a trimiterii pacientului către medicul specialist reumatolog. În centrul universitar Cluj există au loc astfel de activități, coordonate de Clinica de Reumatologie Cluj.

Îi respect pe colegii medici de familie și respect importanța muncii acestora pentru menținerea stării de sănătate a populației. Regret faptul că modul în care am prezentat disfuncțiile sistemului a lăsat să se înțeleagă faptul că nu apreciez munca lor. Precizez că afirmațiile mele au fost prezentate în articolul publicat online pe site-ul cluj24.ro trunchiat și scoase din context. Titlul reprezintă o alăturare de afirmații care au avut niște argumente prezentate în discurs.

Menționez că la această manifestare am participat în calitate de medic specialist reumatolog, nu în calitate de comandant al Spitalului Clinic Militar de Urgență Cluj-Napoca și punctele de vedere exprimate au caracter personal, fiind conform cu experiența mea profesională de peste 30 de ani, nefiind punctul de vedere oficial al sistemului medical militar.

Colonel medic Doina Baltaru