În iunie 2021, Fundația Comunitară Cluj a început implementarea unui proiect finanțat din fonduri norvegiene al cărui obiectiv a fost implicarea comunităților locale în protejarea mediului înconjurător, iar împreună cu actorii publici, privați și cetățeni din Băișoara și Bonțida, reprezentanții fundației au aflat că cea mai gravă amenințare de mediu în cele două localități sunt deșeurile.

Această concluzie venea în contextual implementării unui nou sistem de management a deșeurilor la nivelul județului Cluj, bazat pe principiul ”plătești atâta gunoi cât arunci”.

De menționat că, atât la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor din județ, cât și la nivelul municipiului Cluj-Napoca, licitația pentru colectarea selectivă a deșeurilor a fost câștigată de aceeași firmă, Supercom SA.

”Pornind de la speranța că majoritatea problemelor legate de deșeuri, în cele două comunități, vor fi rezolvate de acest nou sistem, ne-am propus să înțelegem cum funcționează și să-l promovăm în rândul cetățenilor, cu accent pe reciclare, refolosire, reutilizare, compostare.

Când am demarat proiectul, la Băișoara se implementa deja noul sistem, iar pentru Bonțida se aștepta finalizarea procedurii de licitație (contractul a fost semnat în a doua parte a lui 2022, cu aceeași companie care asigură salubritatea și la Băișoara – Supercom).

Din păcate, din ce am reușit să aflăm până acum, noul sistem de management al deșeurilor nu doar ca nu rezolvă problemele existente, ci pare să creeze noi dificultăți și obstacole în vederea unui comportament sustenabil și asumat”, au arătat reprezentanții Fundației Comunitare Cluj, după o dezbatere publică pe marginea acestui subiect al colectării deșeurilor.

Procesul de implementare

Cum va funcționa sistemul la sat? Văzut din Cluj, foarte bine. Din spusele celor de la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ECO-Metropolitan (ADI) – care s-a constituit în scopul înfiinţării, organizării, reglementării, exploatării, monitorizării şi gestionării în comun a serviciului de salubrizare a localităţilor pe raza de competenţă a unităţilor administrativ – teritoriale membre și Supercom, compania de salubritate care a câștigat contractul la Cluj, procesul de implementare este următorul:

1.Fiecare gospodărie va face un contract individual cu firma de salubritate

2.Odată semnat, gospodăria va primi tomberoanele pentru colectarea selectivă

3.Mașina companiei de salubritate va ridica și cântări deșeurile

4.Fiecare gospodărie va fi facturată exact pentru cantitatea de deșeuri ridicată.

Până aici, sistemul pare unul echitabil și aliniat dezideratelor naționale și europene – poluatorul plătește. Prin acest sistem se încurajează colectarea selectivă și chiar reducerea cantității de deșeuri: “Dacă produci mai puține deșeuri, cântărim mai puțin, facturăm mai puțin”.

Marile probleme se ascund în detaliile mici

Cel mai mare “Așa nu!” este că, încercând să contribuie la o comunicare mai eficientă, Fundația Comunitară s-a oferit să realizeze designul unui flyer care ar explica ce se întâmplă, odată cu implementarea noului sistem de management al deșeurilor în localitățile din județ.

”Am aflat cu stupoare că, în conformitate cu noul sistem, deșeurile reciclabile au un preț mai mare, per kg, decât deșeurile menajere pentru zonele rurale.

Într-un efort de a convinge oamenii să colecteze selectiv, ne-am trezit în situația de a le comunica nu doar că trebuie să își schimbe comportamentul și să facă un efort suplimentar pentru a selecta deșeurile, ci și că trebuie să plătească mai mult pentru ridicarea lor.

Reprezentații ADI au ținut să ne asigure că, de fapt, e o măsură temporară. Odată ce deșeurilor vor fi transmise către valorificare, iar firma de salubritate va fi compensată de către OIREP-uri pentru acele deșeuri, Supercom va reduce proporțional factura, iar taxa pentru reciclabile ar putea ajunge chiar la zero.

Însă această explicație pare destul de nesigură, cu foarte mulți de “dacă” și are puține șanse să schimbe atitudinea oamenilor față de felul în care se raportează la deșeuri”, au explicat reprezentanții fundației.

Acum să intrăm în detalii

La nivel de relație gospodărie – Supercom totul e clar, dar nimic nu e sigur. Viziunea ADI și Supercom definește zona rurală a județului Cluj uniform – cu gospodării și case amplasate de-a lungul drumurilor circulabile și accesibile.

Respectiv contractarea nu ar fi decât o formalitate. Însă realitatea este puțin mai complexă, și sunt două exemple în acest sens, care arată că abordarea generalistă nu face decât să creeze neînțelegeri la nivelul comunităților locale.

Băișoara și stațiunea Muntele Băișorii

Dacă în sat se pot face contracte, și oamenii probabil pot respecta orarul de ridicare a deșeurilor, cu totul alta este situația în stațiunea Muntele Băișorii, unde sunt foarte multe case de vacanță, amplasate în locuri mai greu accesibile și locuite sporadic.

Drept urmare, foarte puțini proprietari de case de vacanțe au acceptat să facă contract cu Supercom, pentru că firma de salubritate nu poate ridica deșeurile de la locațiile unde se află acestea (de multe ori la 2-3 km de drumul principal la care are acces mașina de salubritate).

În plus, orarul de colectare fiind unul fix, nu poate fi respectat de proprietarii caselor de vacanță, care nu sunt permanent la locație. Soluția Supercom pentru accesibilitate a fost recomandarea ca proprietarii sa aducă tomberoanele la drumul principal, de-a lungul rutei de colectare, chiar dacă aceasta presupune 2-3 km de mers cu tomberonul pe drum de munte.

Desigur, exista în caietul de sarcini o prevedere pentru o astfel de situație, și anume amenajarea punctelor de regrupare – locuri unde proprietarii caselor de vacanță pot duce oricând deșeurile, pentru a putea fi ridicate fără ca firma de salubritate să depindă de prezența lor.

Însă asta presupune implementarea a două tipuri de sisteme de facturare în cadrul unui singur UAT, ceea ce poate duce la un comportament nesustenabil din partea celor ce plătesc per kg, care ar putea alege să-și ducă deșeurile la acele puncte de colectare, pentru care sunt facturate casele de vacanță (inclusiv agenții economici practică acest lucru).

Cine plătește?

Mai mult, având în vedere că sunt de-a lungul traseului de acces în stațiune, în aceste puncte de regrupare ar ajunge și gunoiul generat de turiști.

În ambele cazuri, factura pentru aceste puncte de regrupare nu ar reflecta cantitatea de deșeuri produsă de cei care ar trebui să o achite. Primăria, în același timp, nu poate suplimenta/plăti pentru acestea din bugetul local, pentru că Muntele Băișorii este doar stațiune turistică de interes local, iar administrația publică nu are posibilitatea legală de a cere turiștilor o taxă de stațiune care să acopere cheltuielile pe care le produc prin prezența lor.

Astfel, apare întrebarea legitimă: cine plătește pentru deșeurile adunate în punctele de regrupare? La soluția propusă de fundație – de a amenaja punctele respective cu camere de monitorizare și porți cu acces doar pentru casele/gospodăriile arondate la acest spațiu, atât Primăria cât și Supercom au indicat că nu este clar cine ar putea să-și asume această investiție.

Ca urmare, Supercom a încercat să convingă locatarii din zonă să semneze totuși contracte individuale (iar la data de 07.12.2022, se reușise semnarea a 6 asemenea contracte, dintr-un total de aproximativ 800 de case de vacanță).

Iara – contracte de gospodărie la bloc

Deși logica contractelor individuale este potrivită doar gospodăriilor (având în vedere necesitatea de a aloca tomberoane individuale fiecăreia), la Iara, lângă Băișoara, Supercom a semnat contracte cu locatarii unui bloc de 4 etaje.

Și asta pentru că probabil nu se anticipează existența unor blocuri altundeva decât în zonele urbane ale județului. Evident că nu au fost livrate tomberoane individuale fiecărui apartament, cei de la Supercom ridicând deșeurile din tomberoanele mari de lângă bloc, rămase moștenire de la firma de salubritate care s-a ocupat de zonă înainte.

În acest caz, facturarea, a explicat Supercom, se face estimativ, sau mai bine zis in medie: cantitatea de deșeuri se împarte la numărul de contracte.

Evident că acest sistem reduce la zero orice efort de a avea un comportament sustenabil, ba dimpotrivă, încurajează un comportament dăunător: locatarii care au refuzat să semneze contractul cu Supercom folosesc un serviciu pentru care plătesc vecinii lor.

Campanii de colectare a deșeurilor mari și din construcții, țeluri ambițioase, implementare inexistentă

Conform caietului de sarcini în baza căruia s-a făcut licitația serviciilor de salubritate câștigate de Supercom, compania de salubritate se obligă să organizeze, cu titlu gratuit, 12 campanii anuale de colectare a deșeurilor voluminoase și încă 12 campanii pentru colectarea deșeurilor din construcții, costul acestora urmând a fi acoperit din taxa de salubritate aplicată contractelor individuale.

La solicitarea Fundației Comunitare și în cooperare cu Primăria din Băișoara s-au identificat locurile unde ar putea fi amplasate containerele pentru colectare, am sugerat datele pentru organizarea campaniilor și am comunicat Supercom locațiile, datele și persoana de contact de la nivel local.

Deși s-a făcut lucrul acesta în aprilie 2022, până în octombrie 2022 Supercom nu a organizat nici o astfel de campanie.

Reprezentanții firmei au confirmat că este o obligație care trebuie respectată, dar mereu au comunicat motive pentru care încă nu o pot face (e.g. nu e gata centrul de regrupare, nu sunt containere, un schimb de directori la Supercom). Neîndeplinirea acestei obligații contractuale nu s-a reflectat într-o reducere a taxei plătite de cetățeni pe contractele individuale.

Comunicarea – un dialog a muților cu surzii, cu toții bine intenționați

”În încercarea de a învăța despre noul sistem de management al deșeurilor, toate părțile implicate – ADI, Supercom, autoritățile locale – au fost deschise să ne descrie și detalieze pe marginea acestuia. Cu puțină insistență, am reușit să organizăm întâlniri aparent eficiente cu reprezentanții tuturor acestor instituții.

Totuși când a venit vorba despre o asumare pe acțiuni concrete, lucrurile au devenit incerte. În plus, de cele mai multe ori am primit răspunsuri sau feedback după un șir lung de emailuri, urmate de mesaje și telefoane.

În condițiile în care am acționat ca un ONG reprezentativ la nivelul Clujului, nu putem decât să presupunem că unui cetățean obișnuit i-ar fi multe mai greu să obțină niște răspunsuri.

Am observat că nu există nici un canal de comunicare directă între Supercom, ADI, autorități locale și cetățenii. Dincolo de dispeceratul Supercom, care are mai degrabă o funcție tehnică, cetățenilor nu le este comunicată o modalitate de feedback pentru serviciile de salubritate.

Din păcate, planul de management a deșeurilor nu pare să ia în considerarea aspectele locale, respectiv pare să neglijeze complet specificul zonelor rurale, cum ar fi de exemplu zonele de munte unde locuințele pot fi greu accesibile.

În aceste condiții, nimeni nu poate răspunde la întrebarea <<Când vom plăti pentru cât gunoi producem?>>, iar asta nu este deloc de natură să ne stimuleze să acționăm în spiritul protecției mediului”, au explicat reprezentanții Fundației Comunitare.

Cost mai mare al deșeurilor reciclate

Potrivit acestora, procesul de contractare a serviciilor de salubritate se desfășoară într-un ritm lent, ceea ce duce la confuzie legat de cine plătește, de fapt, pentru ridicarea deșeurilor.

Astfel, în lipsa reglementărilor, s-a ajuns și la situația absurdă în care firma de salubritate a facturat deșeurile de la nivelul întregii comunități pe contractele existente, astfel că gospodăriile de bună credință au ajuns să plătească și pentru cele care nu au încheiat contracte.

În noile contracte încheiate cu Supercom SA, costul ridicării deșeurilor reciclate este mai mare decât al ridicării deșeurilor menajere, oamenii nefiind motivați să selecteze deșeurile.

”1 tonă de deșeu rezidual și biodegradabil în mediul rural costă 490,81 RON (sau 1.26 RON/ persoană în funcție de modalitatea de facturare aplicată de operator). 1 tonă de deșeu reciclabil în mediul rural costă 566,02 RON (sau 3,20 RON/persoană în funcție de modalitatea de facturare aplicată de operator)”, precizează Fundația Comunitară Cluj.

De asemenea, lipsa infrastructurii pentru colectarea selectivă face dificilă atingerea obiectivului asumat prin noul sistem de management al deșeurilor: reducerea cantității de deșeuri depozitate.

”Dacă nu sunt colectate selectiv, gunoaiele nu pot fi reciclate, reutilizate, refolosite sau compostate (în cazul deșeurilor biodegradabile) și ajung tot la groapa de gunoi. Iar selectarea după colectare presupune costuri ridicate, care sunt reflectate în factură”, au conchis cei de la fundație.

Supercom SA, contract de 400 de milioane de lei pe lotul 1 Cluj

Președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Eco-Metropolitan Cluj, Marius Mînzat, vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj, a semnat în 24 august 2022, contractul privind delegarea, pentru o perioadă de 10 ani, a serviciilor de colectare şi transport al deșeurilor municipale, respectiv de operare și administrare a stațiilor de transfer pentru Lotul 1 – municipiul Cluj-Napoca și orașul Huedin, precum și alte 43 de comune situate în proximitatea acestora.

În urma licitației organizată de CJ Cluj, propunerea declarată câștigătoare a contractului aferent Lotului 1, cu un punctaj de 96,53 de puncte și o ofertă financiară de 409.305.859,42 lei, a fost cea a operatorului Supercom SA.

Principalele activități pe care operatorul desemnat câștigător le va realiza vizează colectarea și transportul, la stațiile de transfer, a deșeurilor menajere reciclabile, pe 3 fracții, și a deșeurilor menajere reziduale.

De asemenea, separat, vor fi colectate și alte categorii de deșeuri, precum deșeurile verzi din grădini și cele biodegradabile, deșeurile periculoase, deșeurile voluminoase, deșeurile provenite din construcții și demolări, etc.

Lotul 1 cuprinde municipiul Cluj-Napoca și orașul Huedin, precum și alte 43 de comune situate în proximitatea acestora: Baciu, Aghireşu, Aşchileu, Sânpaul, Căpuşu Mare, Gilău, Săvădisla, Ciurila, Tureni, Aiton, Cojocna, Frata, Cămăraşu, Cătina, Geaca, Pălatca, Bonţida, Dăbâca, Vultureni, Chinteni, Gârbău, Floreşti, Feleacu, Apahida, Jucu, Borşa, Căianu, Panticeu, Mociu, Suatu, Ciucea, Negreni, Poieni, Săcuieu, Mărgău, Beliş, Măguri-Răcătău, Mărişel, Rîșca, Călăţele, Mănăstireni, Izvoru Crişului și Sâncraiu.

Alte 273 de milioane de lei pe loturile 2 și 3

Consiliul Județean Cluj a finalizat, în 26 noiembrie 2020, prin intermediul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Eco-Metropolitan Cluj, licitația publică având drept scop delegarea, pentru o perioadă de 10 ani, a serviciilor de colectare şi transport al deșeurilor municipale, pe Loturilor 2 și 3.

Loturile 2 și 3 cuprind municipiile Turda, Câmpia-Turzii, Gherla și Dej precum și 32 de comune situate în proximitatea acestora.

În urma derulării procedurii de evaluare a ofertelor depuse pe cele două loturi, au fost declarate câștigătoare propunerile înaintate de S.C. Supercom SA, respectiv 139.563.089,07 lei pentru Lotul 2 și 134.004.396,78 lei pentru Lotul 3.

Cine este Supercom SA

Potrivit termene.ro, Supercom SA este o firmă din București care se ocupă cu colectarea deșeurilor nepericuloase.

Aceasta are 4 puncte de lucru în județul Cluj, la Cluj-Napoca, Gherla Huedin și în comuna Mihai Virteazul.

În anul 2021, Supercom SA a avut o cifră de afaceri de aproape 315 milioane de lei și un profit net de 4,2 milioane de lei.

Firma îl are ca administrator pe Ilie Ionel Ciuclea, acesta fiind și acționar majoritar, cu 53% din acțiuni. Acesta a fost senator PSD și fost vicepreședinte al Uniunii Naționale pentru Progresul României (UNPR).

Din 2013, Ciuclea este Mare Comandor al Ordinului Cavalerilor Templieri Masoni ai Ritului York din România.