ACTUALITATE
DEZASTRU economic şi IMOBILIAR. „Când FRÂNEAZĂ brusc, AVIONUL poate să cadă”. Preşedintele Asociaţiei Mondiale a Evaluatorilor
O perioadă tulbure din punct de vedere economic şi social. Peste criza generată de pandemie, a apărut criza energetică. Efectele vor fi resimţite puternic de populaţie. A mai apărut şi criza militară din apropierea României, despre care nu ştim încă dacă şi în cel fel va lovi şi societatea românească. O privire de ansamblu asupra situaţiei ne oferă clujeanul Adrian Crivii, într-un interviu pentru Cluj24.
Adrian Crivii este doctor în economie. El este CEO la grupul de firme DARIAN, companie clujeană independentă cu birouri regionale în toată ţara, care este pe piaţă de peste 30 de ani şi care a lucrat cam cu toate firmele mari din România. Adrian Crivii a fost preşedintele ANEVAR şi, printre altele, este preşedinte ales al Asociaţiei Mondiale a Organizaţiilor de Evaluatori.
Preţurile la energie o să lase urme adânci asupra nivelului de trai
Rep: Să ne gândim la o ecuaţie în care introducem aceste noi preţuri foarte mari la energie -curent, gaz-, introducem pandemia, cu efectele sale negative majore economice şi sociale, şi mai introducem, dacă se potriveşte în ecuaţie, şi preţul mare, tot mai mare la imobiliare -cumpărări, închirieri-, mai ales în Cluj, dacă particularizăm. Ce iese, ce rezultă din ecuaţia aceasta?
Adrian Crivii: Efectele acestea ale pandemiei și războiul acesta hibrid, aşa îl consider, cu energia… Acest război a găsit Europa nepregătită, iar pe România și mai nepregătită, în condițiile în care noi avem și depozite de stocare a gazului, și o cantitate mare relativ mare de gaz pe care o scoatem de la noi, iar consumul populației e numai 20 la sută. Tu când liberalizezi o piață, o dată trebuie să faci analiză a surselor de energie primară, a posibilităților de productie, a centralelor și așa mai departe și a consumului și să realizezi un echilibru. Cei care au luat masura nu au luat toate deciziile potrivite ca să facă liberalizare, guvernanţii nu au făcut o analiză, au făcut total aiurea, că a zis Europa să liberalizăm, hai să liberalizăm, nu mă interesează ce se întâmplă. Şi asta o să lase urme foarte grave asupra nivelului de trai, asupra stabilităţii sociale etc.
O parte din efectele economice au fost iniţial în HoReCa, dar HoReCa e 2-3 la sută din PIB, nu sunt efecte atât de mari sociale. În schimb, cu preţurile astea la energie vor fi două aspecte. O dată, o inflație galopantă. Prețul energiei o să se reflecte dramatic în două, trei luni, dar deja se reflectă, în prețurile bunurilor produse, pentru că marea majoritate au la bază energie, gaz, transport și așa mai departe, care le influențează. Deci va fi inflație mare despre care Banca Națională a apreciat că o să fie într-o lună de peste două cifre, va depăși 10 la sută, probabil și mai mult, că noi am încheiat cu peste 8 la sută anul trecut, adică un nivel ridicat.
Şi creșterea asta bruscă a preţului energiei o să genereze un șoc. Şocul acesta o să aibă efecte economice, pentru cei mai slabi, cei mai nepregătiți, pentru cei mai expuși în zona energetică o să aibă dificultăți mari, o să îi facă să dea faliment. Primele semne: Alro și alţi mari consumatori care deja închid. Efectele sociale: sute de oameni, mii de oameni fără lucru. La companiile astea de care ziceam că o să fie în dificultate o să apară un șoc al șomajului cu efecte sociale si costuri pe masură.
E vorba şi de finanţare de credite, creditarea a fost în trend în ultimii ani. A fost creştere economica mare bazată pe consum, dezvoltare, băncile au dispus de mai mulţi bani, au finantat, lumea s-a împrumutat, s-a bucurat de efectele creşterii economice şi a măririi de salarii, a veniturilor. Acum o să urmeze un şoc brusc. O frânare bruscă a economiei. Când frânează brusc, avionul poate să cadă puternic, să aiba o aterizare cu pagube majore.
Bani aruncaţi din elicopter
Rep: Deci, totuşi, au fost bani… De unde?
AC: Eu nu cred că au fost bani numai din creștere economică sănătoasă. Banii au ajuns şi în România de la „helicopter money”. În ultimii ani, după criza din 2008-2010, multiplicarea rapidă a banilor a continuat. Bani au fost întotdeauna mult mai mulţi decât activele existente. Şi e o chestie clară, pe care o susțin cu tărie: în Europa, toate activele sunt supraevaluate și în România cu atât mai mult. Deci, când vorbesc de active vorbesc de terenuri, clădiri, imobiliare, rezidențiale, fabrici, absolut tot.
De ce o cantitate mare de bani?! Societatea nu a mai produs atât de multe bunuri ca să compenseze cantitatea excepţională de bani. „Helicopter money” din Statele Unite, că acolo s-a inventat. Şi in Europa, Banca Centrală Europeană a început să facă acelaşi lucru cu o întârziere, aceeaşi aruncare de bani pe care a făcut-o și America, ca iasă din criză. În plus, la noi, ca să ne revenim, s-au făcut împrumuturi incredibile în ultimii ani, în zona publică şi privată, avem o datorie de peste 140 de miliarde de euro.
În ultimul an şi jumătate, la noi, în special pentru zona sanitară și pentru acoperirea deficitelor politicilor populiste, s-au făcut împrumuturi, dar cu o eficiență foarte scăzută, ca de obicei. Avem rata de vaccinare scăzuta, morți avem însă mulţi, sistemul medical nu s-a îmbunătățit substanțial, iar banii aceia au intrat rapid în societate. Unde au intrat? În zona salariilor majorate după politica de acum 3-4 ani, ce a majorat la toți funcționarii tot ce înseamnă salarii de stat, apoi au ajuns în active şi imobiliare.
Au mai câștigat tot ce a însemnat dealerii și traderii în zona medicală, cu măști, cu mănuși, cu echipamente, cu dezinfectante, materiale, oxigen… N-au fost puțini bani şi comisioane la masa asta mare de zeci de milioane de măști, unde mai punem că maștile stau la Unifarm și acuma. Astea au mers în împrumut într-o creștere exponențială a datoriei ţării până la urmă, dar şi în active, imobiliare pentru cei care au fost bine poziţionaţi.
Ce s a întâmplat cu banii? Şi aici putem să discutăm și de Cluj. Păi, banii au trecut din aceste zone în consum şi s-au consolidat în active. Nu? Că lumea n-a mai putut să meargă la restaurant, nici în excursie n-a mai putut să meargă, s-au făcut ceva economii și au zburat banii în imobiliare. Şi de aici o creștere spectaculoasă a imobiliarelor. Oferta nu a putut să vină în spatele cererii din ce în ce mai mari. Clujul a crescut şi mai tare. E foarte clar, Clujul are un PR foarte bun. Acuma, noi știm care e nivelul de trai aici -că e bun sau mai rău pentru masa mare a populaţiei-, dar vedem clar aglomeraţia, poluarea excesivă.
Deci, indiferent ce eforturi se fac-că Primăria face eforturi oarecum cu liniile astea dedicate, cu autobuze electrice, cu modernizarea centrului se vede că are preocupări, dar se face greu şi încet, adică nu de mâine vrei să nu mai fie poluare și n-o să mai fie poluare- durează.
Şi atunci multă lume, ca să își protejeze banii, îi bagă în imobiliare. Şi mulți au investit în Cluj. De ce?! Clujul e un oraș bine poziționat, aeroport, universități, o imagine foarte bună. Astea au făcut ca toată lumea să vină ca la pomul lăudat, să zicem, au venit și au adus mulți bani din străinătate şi din judeţele apropiate, a fost o mare oportunitate pentru Cluj. Asta a generat o explozie, un dezechilibru între cerere şi ofertă, cele mai mari preţuri din imobiliare din România.
Preţurile la imobiliare: după umflătură apare dezumflătura
Rep: Ce credeţi că o să se întâmple în Cluj în privinţa imobiliarelor?
AC: Toată lumea vrea să afle ce se întâmplă. Eu nu pot, e greu și întotdeauna am fost apreciat ca fiind sceptic, dar, în mod sigur, întotdeauna după o umflătură apare o dezumflătură. Banca Națională, într-o lună de zile, a crescut de la 1,75% la 2,5% rata de referință a dobânzii. Înseamnă că a sesizat poate cam târziu şi prociclic și sunt convins că o să mai crească încă în curând, încearcând să stopeze valul inflaţionist… Pe de altă parte, banii aruncați din elicopter -asta e o idee foarte interesantă- sunt strânși acum rapid de prețurile la energie, gaz, curent și din efectul cumulat pe care îl au asupra prețurilor.
Pâinea în Cluj de câte ori s-a scumpit? Absolut toate bunurile. Banii ăștia însă sunt luați și, repet, o să sufere mult cei care sunt în partea de jos a societăţii. Dar ei oricum consumă puțin. Cine o să fie cei mai marcați de acest război hibrid?! O să fie clasa de mijloc, o lovitură devastatoare asupra ei. Puțini sunt cei care au dobândit active sau și-au protejat suficient veniturile, profiturile, banii, iar majoritatea sau mulți cred că o să sufere o scădere dramatică a nivelului de trai sau o să ajungă aproape de un nivel de subzistență.
E ceva greşit în modelul economic global; săracii se înmulţesc
Rep: Dar marea majoritate a populație trăiește deja prost. Facturile la energie au crescut şi cresc foarte mult şi cei care n-au venituri suficiente, n-o să poată să le plătească. Pe de altă parte, creşte inflaţia, deci scade puterea de cumpărare. În plus, tot din cauza creşterii preţului la energie, o să crească şomajul, adică unele firme o să se închidă sau o să-şi reducă activitatea. Ce o să se întâmple?
AC: În concluzie, o să scadă dramatic consumul şi o să fie mai puțini bani disponibili pentru economii la populație, o să scadă şi creditatrea. În ultimii doi ani, cred că populația a dispus de bani, care acum sunt scoși din buzunarele lor în mod rapid si brutal.
Cred ca e ceva greşit în modelul economic global, clasa de mijloc e mică, săracii se înmulţesc ca numar şi sunt în cerc vicios. Banii ce se printează se duc rapid în buzunarele deţinătorilor de active, orice active, practic mai mulţi bani, mai multă inflaţie, mai scump tot, mult mai greu pentru cei cu munca ca resursă de trai. Se printează, se vine cu politici sociale şi într-un an, doi suntem tot acolo, cu ţări mai îndatorate, cu cetăţeni mai săraci şi mult mai datori şi, puţini, doar câţiva mai bogaţi, în situaţia de a prelua mai multe active.
După creştere vine scăderea. Preţurile la imobiliare
Rep: Dacă o să scadă consumul, impliciat ar trebui să scadă şi piaţa imobiliarelor…
AC: Evident.
Rep: Atunci, o să scadă şi preţurile la imobiliare?
AC: Este un subiect interesant de dezbătut. Cresc deja dramatic intrările, costurile în zona de construcții. Aici intră multa energie mai scumpă în fier,cărămidă, materiale de izolare și așa mai departe. Deci o să crească mult intrările în zona de construcţii, deci inclusiv în imobiliare Nu se mai construieşte cu 6-7-800 de euro metrul, ci poate cu 1.500- 1800-2000.
Rep: Dar atunci cine o să mai cumpere, dacă puterea de cumpărare scade?
AC: Eu ce spuneam?! Trebuie să fie un moment după o creștere accentuată, chiar agresivă, trebuie să existe un moment de cădere. Asta e evoluția economică, ciclică.
Rep: Deci, după tot tabloul acesta, preţurile la imobiliare ar trebui să scadă…
AC: N-o să scadă. Să spun de ce. Există o diferență majoră, esenţiala între ultima criză și criza de acum. Tot ce s-a construit s-a construit cu banii investitorilor, cu mai puțini bani de la bănci. Deci, gradul de îndatorare a dezvoltatorului este mic. Au construit cu banii lor, din profiturile făcute după ultimele investiții, au construit cu avansurile de la clienţi. Nu cred că o să fie multe falimente, o să fie o stagnare, după părerea mea.
Deci, o să se încetinească construcțiile de rezidențiale. E foarte normal să încetinească dacă nu mai cumpără lumea mult, scăderea economiilor şi a creditarii. Oamenii sunt speriați. Stau în expectativă, aşteaptă să vadă ce se întâmpla cu preţurile, cu inflaţia.
Stagnare a tranzacţiilor imobiliare
Rep: O să fie, deci, un fel de îngheţare a pieţei. Mai departe?
AC: Da, o să fie o stagnare, cel puţin a tranzacţiilor. Dezvoltatorii imobiliari nu o să mai construiască. Când văd că vând mai puțin, o să oprească construcţiile. Nu o să fie probleme mari, fiindcă, repet, majoritatea nu sunt cu credite. Dar nu mai bagă bani.
În principiu eu consider că până în vară-toamnă o să se atenueze valul inflaționist şi o să se așeze prețurile la alt nivel, mult mai înalt.Energia o să fie scumpă încă o perioadă, până se va face tranziţia spre energie verde. Probabil profitul antreprenorilor o să scadă. Probabil o să ajungă la 3.000-3.500 euro/mp sau mai mult preţul la apartamente. Dar inflaționist…
Dacă e 3.000 acum şi avem inflaţie 15-20 la sută pe anul viitor, înseamnă că din alea 3.000, 20 la sută i-a mâncat inflaţia și dacă vinde tot cu 3.000, înseamnă că îl vinde cu 20 la sută mai ieftin. Atunci, ei o să se oprească şi o să scadă numărul de tranzacții, normal. De ce?! Fiindcă sunt mai puține credite, mai puține economii ale oamenilor care să investească în imobiliare. După care, o să se meargă la alt nivel de preţuri. Iar o înceapă dezvoltarea, se termină proiectele, o să se reaşeze la alt nivel, o să cumpere cine are de cumpărat, cine mai are bani, orasul o să se dezvolte în continuare, e o necesitate.
Rep: Cine mai are bani? Mai ales la nivel de masă.
AC: La nivel de masă nu o să mai aibă bani pentru investit, o să intre toţi în consum. O să se rupă și din zona asta antreprenorială. Dar cei care cumpără imobiliare, nu fac asta neapărat ca să le folosească în interes propriu sau ca să fie generatoare de venit mai ales acum, ci ca să-şi protejeze banii. Şi, într-adevăr, în imobiliare se protejează banii pentru că ciclurile sunt pe termen lung. Într-un imobil de 22 de apartamente, sunt foarte puţine ocupate. Ele sunt vândute, dar nu-s ocupate. Ce înseamnă asta? Că omul şi-a protejat banii, prin investiţie.
Clujul pierde, Oradea câştigă
Rep: Ce credeţi că se va întâmpla în Cluj? Care până acum a fost un magnet.
AC: Orașul poate să decadă semnificativ. Ce înseamnă ca oraşul să decadă tare? Din cauza scăderii nivelului de viață, a calităţii, oamenii pot să plece (de exemplu, în New York s-a redus populaţia cu peste 100 de mii de locuitori în ultimii ani). Cei care generează venituri, şi în Cluj, cele mai multe venituri le generează industria de soft. După părerea mea, aici e cel mai mare pericol. Dacă nu reușim să rezolvăm problemele orașului, de mobilitate că astea-s probleme mari, școli…
Chestia asta cu școlile, cu buletin flotant trebuie să dispară, că vine profesorul din Grigorescu la Bălcescu și vine copilul din Grigorescu la Bălcescu; păi, fă, domnule, şcoală acolo, pune la punct şcolile de cartier, adu profesori de calitate şi nu mai plimba atâta copilul. Doi: fă la școală toate activitățile adiacente; eu asta am văzut în America: la o școală în US copiii fac toate activitățile adiacente, joacă tenis, joacă volei, fac șah, balet etc; nu-i mai plimbă, că altfel oraşul e inundat. Copilul stă în Grigorescu, vine la Bălcescu, după aceea adu-l în Gheorgheni la fotbal sau meditatii și s-a terminat. Când n-au fost mişcări din astea în pandemie, în oraş s-a putut circula. Deci, două lucruri: fă centura, ca să scoți traficul și poluarea, și rezolvă asta cu învățământul. Astea sunt probleme strategice care se pot rezolva în caţiva ani.
Rep: Reveniţi la ideea că s-ar putea să piardă Clujul… De ce?
AC: Vorbim de calitatea vieții, ce e important pentru clujeni….Calitatea vieții nu înseamnă PR. Nu înseamnă numai concertele şi festivalurile, care sunt foarte bune. Dar în afară de alea 12-14 zile pe an de festivaluri, omul trăieşte în fiecare zi aici. Dacă parcările sunt scumpe, mâncarea e scumpă, viața e scumpă, dacă meditațiile sunt scumpe, ambuteiajele şi poluarea sunt mari cum putem vorbi de calitatea vieţii…? Softiştii o să plece din moft, probabil.
Uite, Oradea se dezvoltă spectaculos. Oradea rezolvă cu autostrada repede, e aproape. Ei n-au nevoie atât de infrastructura orașului care oricum e rezolvată. Inginerul de soft are nevoie numai de Internet rapid și un laptop. Şi dacă are Băile Felix şi e plin de ștranduri acolo, alte locuri de agrement și dacă se fac și niște spectacole și dacă merge la Viena, la Budapesta sau la Berlin rapid, nu mai trebuie să stea în Cluj-Napoca. Că până la urmă o să se trezească şi o să zică: stai un pic, viaţa mea cum e? Sau acasă 8 sau 10 ore, dar copilul trebuie să mi-l duc, pe asta trebuie să o fac…
Eu zic că aici e un pericol mare și dacă o să se întâmple un șoc aici –sau conştientizează că el poate să stea la Oradea şi să lucreze la Cluj și vine o dată pe săptămână- asta ar putea să ducă la o decădere a orașului, să creeze probleme. Că degeaba ai PR… PR-ul e foarte important, dar trebuie să văd ce e în spate şi noi din păcate nu avem prea multe.
Rep: Deci, marele Cluj s-ar putea să piardă în favoarea Oradiei? Că e mai aerisită, mai aproape de graniţă…
AC: Da, da, da. Consider că acesta poate să fie un pericol mare. Apropo de Oradea. Investițiile și lumea merge unde viață e mai ieftină. Când se ajunge la un preț mare, consumul şi investitiile se saturează. Zice: vin în Cluj, cât costă? 2.500. La Oradea poate costă doar 1.500. Tu zici, la Cluj e mult mai bun decât cel din Oradea. Zice: dar poate merge ăsta de la Cluj la Oradea. Că diferenţa e mare între 2.500 şi 1.500… S-ar putea să fie grădinița mai scumpă, aia, aia, aia mai scumpe. Că lumea vrea să achiziţioneze bunuri și servicii cât mai ieftine şi de o calitate cât mai ridicată. Ăsta e mersul omenirii. Omul vrea să lucreze cât mai puțin şi să câștige aceeași sumă de bani sau mai mare. Sau nu neapărat mai mare, ci să-şi achiziționeze în schimbul muncii lui mai multe bunuri și servicii ca să-şi satisfacă necesitățile. Ăsta-i viitorul, aşa gândeşte generaţia de azi.
(MaAv)
Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
ANRE a emis în acest an un ordin care prevede că toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să plătească o cotă parte la factura de energie termică, indiferent dacă sunt racordate la sistemul centralizat sau dețin centrale individuale pe gaze. A fost generată o formulă de calcul potrivit căreia cota comună ajunge la 50% din factura totală a blocului, scrie HotNews.ro. Oamenii au numit aceste costuri „taxa pe țeavă”, cu referire la coloana de distribuție a agentului termic în bloc.
În luna martie a acestui an, ANRE a emis un regulament privind repartizarea consumului de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii repartitoarelor.
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
„Cantitatea de energie termică aferentă consumului comun de încălzire, repartizată proporțional cu cota indiviză conform prevederilor art. 14, se achită de către toți proprietarii/utilizatorii de apartamente/spații cu altă destinație decât cea de locuință din unitatea de calcul, indiferent dacă:
a) apartamentele sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință sunt sau nu conectate la SACET (sistemul centralizat – n.r.) sau la sursă locală;
b) există sau nu coloane de distribuție a încălzirii ce traversează apartamentele și/sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință și dacă acestea sunt sau nu izolate termic”.
„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%”
Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România, a scris pe Facebook: „A venit prima factură de căldură! Prima aberație a iernii în blocurile cu repartitoare: jumătate din factura pe bloc o plătesc toți, atât conectații, cât și deconectații (cei cu centrală proprie). Este o aberație colosală. Nu ai cum să ai parte comună 50% din factura totală. Nu înțeleg cum au ajuns la acea formulă”.
„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%. Vă fac un calcul: de exemplu un bloc cu 8 etaje și 40 de apartamente, pe scară sunt 8 calorifere, câte unul la fiecare etaj, iar în apartamente sunt câte 3 calorifere, să zicem, deci 120 de calorifere. Ar veni 128 de calorifere în total în bloc, din care 8 sunt la comun. Cum să ajungă partea comună 50%?!”, s-a întrebat el.
„Este abia prima lună cu costuri de încălzire. Să vedeți ce scandaluri vor ieși în blocuri când vin facturile acelea urișe pe decembrie, ianuarie, februarie.
Să zicem că v-ați luat centrală pe gaz, ați făcut o investiție, ați dat bani pe centrală, v-ați debranșat, acum plătiți facturi la gaz, și acelea uriașe, iar acum mai vine și această cotă comună uriașă”, a mai scris Opaina.
„O clădire, o singură soluție de încălzire”
Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, este de altă părere: „Sunt legile fizicii. Căldura circulă. Vă dau alt exemplu: cineva care are centrală pleacă de acasă și închide centrala, deci nu consumă și nu plătește nimic pentru acea perioadă, însă când vine acasă nu găsește rece ca afară, ci 15 grade cel puțin”.
În opinia sa, soluția este interzicerea posibilității de a avea mai multe modalități de încălzire în același condominium.
„Ar trebui să fie: o clădire, o singură soluție de încălzire”, zice Mereuță.
EVENIMENT
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
În vară, presa prelua o informație din mass-media europeană legată de faptul că de la 1 octombrie 2024, așa numitele anvelope all-season vor fi interzise.
„Începând cu 1 octombrie 2024, șoferii se pot confrunta cu amenzi dacă nu respectă noile reglementări referitoare la anvelope. O regulă importantă este schimbarea cauciucurilor de două ori pe an. Deși anvelopele all-season oferă o opțiune convenabilă pentru a evita aceste schimbări, o nouă reglementare interzice anumite tipuri de anvelope începând cu aceeași dată”, scria Capital.
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
„Anvelopele de tip all-season nu sunt foarte sigure pe timpul sezonului rece, sunt de părere specialiștii. O serie de studii arată că șoferii aflați la volanul unor vehicule astfel echipate au produs mai multe accidente. Conform statisticilor, anvelopele de tip all-season reprezintă un compromis”, scria Evenimentul Zilei.
Cu alte cuvinte, anvelopele all-season nu că ar fi bune și vara și iarna, ele n-ar fi bune nici vara, nici iarna.
Conform presei, sursa acestei informații ar fi chiar Uniunea Europeană, care consideră că majoritatea accidentelor ar fi fost provocate din cauza echipării mașinilor cu acest tip de anvelope.
„Nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă”
Cluj24 a solicitat un răspuns singurului for din România abilitat să ia o asemenea decizie, și anume RAR:
„Primele ninsori aduc și primele întrebări despre ce pneuri trebuie montate pe autovehicule în sezonul rece, despre marcajele de pe anvelope sau despre data de la care acestea devin obligatorii. Vă înțelegem nelămuririle, pentru că în fiecare an sunteți bombardați cu informații nereale, menite să genereze panică printre cei care se tem că au omis să citească modificările legislative. Din acest motiv vă spunem noi tot ce trebuie să știți despre anvelopele de iarnă.
Pe scurt, dacă nu vreți să citiți până la capăt (deși vă recomandăm să o faceți), trebuie să știți că legislația din România nu s-a modificat! TOATE anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M şi S (însemnând noroi <<mud>> și zăpadă <<snow>>), sub forma M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia națională. Totodată, nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă, acestea fiind obligatorii atunci când autovehiculul circulă pe un drum public acoperit cu gheață, zăpadă sau polei.
Acum, mai în detaliu, reamintim că legea din România nu merge dincolo de marcajul format din literele M și S, respectiv dincolo de definiția anvelopelor de iarnă/zăpadă din legislația de omologare a anvelopelor. Textul OG nr. 5/2011, prin care se modifică OG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, utilizează termenul „anvelope de iarnă”, anvelope care se identifică prin utilizarea literelor M şi S.
Denumirea de anvelopă “all-season” este o denumire comercială care nu defineşte cu exactitate tipul de anvelopă omologată pentru utilizarea pe timp de iarnă conform OG nr. 5/2011.
„Nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece”
Singurul criteriu care certifică faptul că anvelopa este omologată în acest sens este inscripţia literelor M şi S, sub una dintre formele menționate.
Prin urmare, dacă posesorii de autovehicule respectă legislația în vigoare și folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, anvelopele marcate cu literele M și S nu se aplică sancțiuni!
Registrul Auto Român vă recomandă să nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece, deoarece acestea sunt concepute ca la o temperatură de sub 7-8 grade Celsius să rămână moi, spre deosebire de cele de vară, pentru a păstra aderența la carosabil.
Înainte de a monta anvelopele, vă recomandăm să verificați anul fabricației (DOT) și adâncimea profilului. Dacă anvelopele au o vechime de peste 4-5 ani, solicitați părerea unui specialist, care să observe dacă există urme specifice de uzură.
Este important de știut că o anvelopă de iarnă, aflată în condiții optime, crește aderența pe carosabilul acoperit cu zăpadă și scade distanța de frânare.
Precizăm că amenda pentru lipsa anvelopelor de iarnă, în condițiile specificate de lege, se încadrează în clasa a IV-a de sancţiuni (9-20 puncte-amendă).
În final, vă asigurăm că am citit și noi știrile despre “anvelopele care vor fi interzise din 2024”, dar rămâne cum am stabilit: vă anunțăm din timp când vor apărea noutăți legislative care pot avea impact asupra deținătorilor de vehicule din România”.
Zvon sau nu, cert este că o asemenea știre are și o componentă comercială. Cui prodest? Cui folosește un asemenea gen de dezinformare? Evident, vânzătorilor de anvelope care, se pare, și-au crescut vânzările la categoria anvelope de iarnă…
ECONOMIE
Dragoș Damian: N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? Participă la un târg de cariere și fură de la competiție
CEO Terapia, Dragoș Damian, critică lipsa de investiție reală în formarea resursei umane de către companii și o practică frecventă: recrutarea agresivă de la competitori.
„N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? În învățământ dual? În burse și practică pentru studenți? În laboratoare scumpe în facultăți? Nici o problemă! Participă la un târg de cariere și fură de la competiție câți angajați ai nevoie!
Povești de adormit mediul de afaceri
Urmărește o conferință la care iau parte șefii departamentelor de resurse umane și vei realiza ce profesioniști desăvârșiți sunt. Stăpânesc cu măiestrie o mulțime de formulări complicate care te conving cât de mult timp și bani alocă pentru atragerea, retenția și dezvoltarea oamenilor din organizația lor, cât de mult se investește în resursa umană, ce beneficii cuprinzătoare sunt acordate.
Ce nu știi însă este că toate lăudăroșeniile lor sunt povești de adormit mediul de afaceri pentru că, singurul lucru pe care îl fac este să fure angajați de la competiție. Păi are cineva chef, bani și timp să investească în angajați? Are cineva chef, bani și timp să dezvolte un director financiar sau economic, un specialist de calitate, de la director la analist, un specialist în operațiuni industriale de la director la ingineri la supervizori la operatori mașini alfa-numerice, un specialist în planificarea producției, un specialist în lanțul de aprovizionare, un specialist de mediu?
Instructajul costă sute de mii de lei
Uite. Un director financiar se pregătește în 5-10 ani, instructajul costă sute de mii de lei. Specialiști de calitate și de operațiuni industriale nu există, ei trebuie luați de pe băncile facultății, durează 1-3 ani pregătirea lor, tot sute de mii de lei. Specialiști de planificare, de aprovizionare, de mediu, la fel, nu există, costă mii și mii de lei pregătirea lor.
Pentru pregătirea unor astfel de specialiști este necesară muncă asiduă în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă de pe băncile facultății, etc.
Mergem la competiție și furăm
Prostii! Timp și bani dați de pomană. Așadar, mergem la competiție și furăm. Luăm oameni gata pregătiți de fraierii din alte companii, care cred bazaconii de tipul învățământ dual preuniversitar și universitar sau pierd vremea în pregătirea angajaților prin parteneriate cu facultățile. Sunt unii angajatori fraieri care cred în rolul angajatorilor de a ajuta societatea să progreseze prin dezvoltarea generațiilor Y și Z.
Cât de fraieri pot fi?
Furtul de angajați este soluția perfectă pentru orice șef de resurse umane:
- Poți da salarii mai mari sau beneficii de altă natură pentru că nu te costă nimic pregătirea lor;
- Nu există nici o lege împotriva furtului de angajați, dimpotrivă, Codul Muncii „încurajează” furtul de angajați prin prevederi ambigue. Astfel încât poți fura 1, 2, 5, 10, 20 de angajați. Poți fura atâția angajați de la competiție până o închizi și tot nu pățești nimic, degeaba reclamăa unii aceasta practică;
- În plus:
- Bonus 1: merită să vezi fețele directorilor cărora le furi angajații, sunt de neprețuit supărarea și frustrarea lor după ce au consumat timp și bani cu munca susținută în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă încă de pe băncile facultății. Niște fraieri, merită să râzi de ei;
- Bonus 2: daca angajatul furat nu se inseră în organizația ta, îl dai afara fără probleme, fără să fi consumat timp și bani pentru a-l pregăti. Și rămâi cu satisfacția că ai destabilizat competitorul de unde l-ai furat, care trebuie să consume timp și bani ca să pregătească pe altcineva.
Singura cale ieftină, să furi angajați de la competiție
Așadar, fură un angajat de la competiție, fură 2, 5, 10.
Totuși, fii un pic prudent, respectă niște reguli de bază:
- mergi tot timpul la conferințe ca să arați publicului că de fapt ești un angajator de top care investește timp și bani în pregătirea resursei umane. Și mai bine, cumpăra un loc într-un anuar ”Angajatori de Top”, e maxim 5.000 de Euro, dă bine;
- folosește anunțuri pe situl propriu, târguri de cariere, platforme de recrutare, companii de plasare de forța de muncă și vânători de capete, astfel încât să eviți orice risc ca planurile tale să fie dezvăluite;
- lipește afișe de recrutare pe stâlpi sau plasează banere în jurul locației competitorului pe care îl asediezi ca să-i furi angajații, demonstrezi astfel că ai publicat la loc vizibil intenția de angajare.
Singura cale ieftină și rapidă de dezvoltare a organizației tale este să furi angajați de la competiție. Succes!”, a spus Damian.
ADMINISTRAȚIE
Trenul metropolitan, „undă verde” de la Consiliul Județean Cluj. Aviz favorabil în Comisia de Urbanism
Consiliul Județean Cluj a avizat realizarea trenului metropolitan, în ședința Comisiei de Urbanism de joi, 21 noiembrie.
Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (CTATU) din cadrul Consiliului Județean Cluj a avizat favorabil, cu condiționări, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al viitorului Tren Metropolitan Cluj.
Trenul metropolitan va rezolva problema mobilității urbane
„Pentru ca acest important proiect să poată merge mai departe, în sensul depunerii și obținerii finanțării europene, am decis să aprobăm, cu anumite modificări, documentația prezentată în comisie. Este necesar ca proiectul viitorului tren metropolitan să fie corelat cu toate proiectele de infrastructură publice și private aprobate deja pe traseul propus prin PUZ.
Această nouă investiție este una extrem de importantă din perspectiva rezolvării problemei de mobilitate urbană pentru cei aproximativ 500 de mii de clujeni care trăiesc și muncesc în Zona Metropolitană Cluj”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj și al Comisiei CTATU.
Ultima etapă a fazei de proiectare
Elaborarea PUZ-ului aferent Trenului Metropolitan Cluj, ca etapă finală a fazei de proiectare, a fost necesară în vederea stabilirii reglementărilor urbanistice pentru realizarea obiectivelor noi propuse în cadrul acestui proiect de infrastructură, reguli care nu au fost cuprinse, anterior, în cadrul PUG-urilor aflate în vigoare.
Proiectul Trenului Metropolitan constă în introducerea unui serviciu de transport public de călători de-a lungul infrastructurii de cale ferată existentă deja între localitățile Gârbău și Bonțida, via Cluj-Napoca, cu nu mai puțin de 23 de stații. Astfel, de-a lungul celor 48,8 km de traseu, vor fi amenajate noi peroane, un pasaj rutier subteran, trotuare, piste biciclete, parcări auto/moto/velo și stații de autobus.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
Dragoș Damian: N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? Participă la un târg de cariere și fură de la competiție
Trenul metropolitan, „undă verde” de la Consiliul Județean Cluj. Aviz favorabil în Comisia de Urbanism
VIDEO FOTO. Ciocolată Dubai, preparată de elevii Școlii Profesionale Speciale Samus Cluj. Va fi vândută la târgul de Crăciun
VIDEO. Aron Bogdan: Partidul S.O.S. România, o platformă în care poți să te exprimi liber, să-ți asumi adevărata identitate (PE)
Bărbat rănit grav pe un șantier din Cluj-Napoca. A fost intubat
Adrian Axinia, europarlamentar AUR: Trenul electric care merge o zi și… atât (PE)
