De la mlaștină, la Catedrala Mitropolitană Ortodoxă din Cluj. Efortul episcopului Nicolae Ivan, o moștenire profundă

În 2021 se împlinesc o sută de ani de la instalarea episcopului Nicolae Ivan în tronul Eparhiei Vadului, Feleacului și Clujului, reînființată după o perioadă de zbucium pentru românii din Ardeal. În ciuda opoziției autorităților locale, Nicolae Ivan a reușit să transforme o zonă mlăștinoasă, care se numea în trecut „Piața gâștelor”, în ceea ce este astăzi Catedrala Ortodoxă Mitropolitană din Cluj.

După cum spune și ÎPS Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureșului și Sălajului, moștenirea pe care o lasă Nicolae Ivan pentru Biserică este enormă și nu se poate rezuma doar la Catedrală, studiile academice și tipografie.

Istoricul Vladimir-Alexandru Bogosavlievici, profesor de istorie la Colegiul Național ,,George Baritiu” din Cluj-Napoca, a precizat pentru Cluj24 că actuala catedrală a fost proiectată inițial pentru altă locație, Cetățuia de astăzi, care urma să fie o acropolă a noului stat România.

Pe lângă catedrală urma să activeze și un muzeu și clădirea Primăriei. Dar s-a renunțat la idee întrucât era prea costisitoare. Așa a venit propunerea edificării pe un spațiu care avea funcțiunea de parc.

Era Mica promenadă

”Acolo era parcul Elisabeta, Mica promenadă, denumit așa după împărăteasa Sisi, soția lui Franz Ioszef. În 1919, un asesor eparhial, un consilier, Nicolae Ivan, a fost omul providențial pentru că a propus, la Sibiu, să se ridice o catedrală ortodoxă și la Cluj. Clujul avea o singură biserică ortodoxă, Sf. Treime din Deal, de pe strada Bisericii Ortodoxe, care a fost ridicată în 1796. Terenul de azi nu a fost obținut foarte ușor, a fost opoziția primăriei, pentru că terenul aducea venituri, dar ulterior, prin interveția ministerelor Cultelor și de Interne, acest teritoriu, piața EMKE, a fost predat”, a spus istoricul clujean.

Zona nu a fost una construibilă de-a lungul timpului întrucât pe acolo treceau zidurile Clujului și nu aveai voie să construiești decât la o depărtare de 500 m. Terenul a fost ”Piața gâștelor”, apoi o cazarmă militară, Piața Trencin, Piață de lemne.

A câștigat locul al doilea

Pentru realizarea proiectului Catedralei Mitropolitane s-a făcut un concurs. Au fost 8 proiecte depuse și a câștigat proiectul „INRI”, al lui G. Cristinel și C. Pomponiu. Se prevedeau trei premii: Locul I – 50.000 de lei, Locul II – 30.000 lei, iar pentru Locul III nu s-a stabilit suma. Premiul I nu s-a dat și a fost premiat câștigătorul cu 30.000 lei (la acea vreme leul era echivalent cu francul francez).

Pentru desemnarea firmei de construcții iar a fost o licitație. Întreprinderile generale tehnice Tiberiu Ieremia din București au câștigat concursul.

Cupola e ridicată la 67 de metri

”Piatra de construcție s-a dus de la Baciu, Viștea, dar și de la Banpotoc, o localitate de lângă Deva. În luna septembrie 1923 au început lucrările la Catedrală, iar la 7 octombrie s-a pus piatra de temelie. La eveniment au participat și Mitropolitul Nicolae Bălan de la Sibiu, Principele Carol, Ionel Brătianu și întreg Guvernul. În 1926 scheletul Catedralei era gata, iar la 6 iulie s-a sfințit Crucea. Cupola clădirii e ridicată la 67 de metri, iar Crucea are 2 metri înălțime. Potrivit Monitorului Oficial, la 8 iulie 1921 s-a dat girul construcției Catedralei. Clopotele au fost aduse din Sopron, tocmai din Ungaria. Sfințirea Catedralei a avut loc în luna octombrie 1933, în prezența Majestății Sale Regele Carol al II-lea, a Marelui Voievod Mihai și a Principelui Nicolae, a Patriarhului României, Miron Cristea, a Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, a primul ministru Al. Vaida-Voievod”, adaugă Vladimir-Alexandru Bogosavlievici.

Hramul catedralei a fost ales ”Adormirea Maicii Domnului”, în cinstea zilei de 15 august 1916, când trupele române au trecut Carpații pentru eliberarea Ardealului.

”În edificarea ei, rolul principal îl are Nicolae Ivan, care a preluat o idee a episcopului Șaguna, care spunea că pentru Transilvania trebuia să fie făcute mai multe episcopii ortodoxe. Inițial avea în subordine 12 potopopiate, în 1921”, relatează profesorul de istorie.

Nici acuma catedrala nu e terminată ca și construcție

În timpul mitropolitului Bartolomeu Anania s-au adăugat noi lucrări cu mozaic de murano, marmură și toată iconografia a fost continuată de Vasile Moraru, pictor bisericesc.

”Inițial, la pictare au participat pictori clujeni. Atanasie Demian a realizat pictura cupolei și a pronaosului, alături de Catul Bogdan, fiul unui mare profesor universitar, cumnat cu Iorga, iar pictorul Russu a realizat iconostasul cu 5 rânduri de icoane. Meșterul Moise Șchiopu face sculpturile. Catedrala are un stil bizantin, dar vedem și un stil din Muntenia. Era un stil îmbinat, care ține de ortodoxie și stilul brâncovenesc. Catedrala nu are altarul la Răsărit, ci în partea de Nord, pentru că n-au avut spațiu. Un aspect important este și referitor la candelabrele din Biserică. Cel mai mic e un dar din partea mitropolitului Miron Cristea, iar cel mai mare este un dar din partea regelui Carol al II-lea”, a explicat istoricul clujean.

Lucrările de restaurare a picturilor în mozaic se continuă și astăzi cu echipa condusă de Maxim Viorel, din Târgu-Mureş.

Episcopul Nicolae Ivan a fost înmormântat în iarna anului 1936, iar sicriul cu trupul său a fost depus în necropola de sub altarul Catedralei.

În subsolul Catedralei a fost inaugurat și un muzeu al tezaurului bisericesc, o dezvoltare a ideii avute de Nicolae Ivan.

La 90 de ani de la reînfiinţarea Eparhiei Ortodoxe a Clujului a fost deschis oficial Muzeului Mitropoliei Clujului, în prezența Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

M. M.

Catedrala în Construcție