Asociațiile magistraților din România denunță „ipocrizia şi subiectivismul” reflectate de avizul Comisiei de la Veneţia, care are ca obiect proiectul de lege privind desfiinţarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

Desființarea SIIJ naște noi controverese. Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, dar a fost contestată de reprezentanții Uniunii Salvați România, care s-au adresat din nou Comisiei de la Veneția pe acest subiect.

Experții Comisiei de la Veneția au răspuns că această lege a fost adoptată în grabă și a recomandat ca Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Ciminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) să ancheteze infracţiunile comise de magistraţi.

Actul normativ, care a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis în 11 martie, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.

Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), condusă de Dana Gîrbovan, președintele Curții de Apel Cluj, Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociaţia Procurorilor din România (APR), au recționat joi, cu privire la punctul de vedere emis de experții Comisiei de la Veneția cu privire la desființarea SIIJ.

„Comisia de la Veneția, lipsită de profesionalism”

„AMR, UNJR, AJADO şi APR denunţă ipocrizia şi subiectivismul reflectate de avizul Comisiei de la Veneţia având ca obiect proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ.

Comisia de la Venetia s-a dovedit, inca o data, a fi lipsita de obiectivitate si profesionalism in Avizul pe care l-a adoptat în data de 19 martie 2022 asupra legii privind desființarea SIIJ.

Astfel, a arătat, pe de o parte, că are dificultăți în a înțelege gravitatea presiunilor exercitate asupra judecătorilor şi procurorilor de către DNA, dar, pe de alta parte, a susţinut necondiţionat reîntregirea competenței acestei structuri asupra magistraților”, se arată într-un comunicat de presă comun.

Potrivit reprezentanților asociațiilor judecătorilor și procurorilor din România, Comisia de la Veneția ignoră efectiv și refuză sa ia în considerare realităţi faptice indubitabile ce nu pot fi negate, cum au fost metodele abuzive de anchetă documentate amplu prin Hotărârea nr. 225/2019 a Consiliului Superior al Magistraturii.

„Astfel, prin Avizul adoptat de Plen în data de 19 martie 2022, Comisia de la Veneţia a criticat România pentru adoptarea legii privind desfiinţarea SIIJ, exprimându-şi regretul că <<competenţele DNA referitoarea la investigarea judecătorilor şi procurorilor nu au fost restabilite>>.

În cuprinsul Avizului se arată că „în discuţiile din întâlnirile on line delegația Comisiei de la Veneția a auzit încă o dată acuzații de «abuz» în activitatea DNA, care au fost invocate pentru a justifica că competențele DNA (și DIICOT) nu au fost restabilite față de judecători și procurori și a remarcat polarizarea puternică în jurul acestei probleme”.

Autorii avizului arată că “este dificil pentru Comisia să evalueze gravitatea acestor acuzații”, fapt ce nu îi împiedică, însă, să concluzioneze, totuși, că “acestea au fost probabil probleme incidente” şi nu „o problemă stucturală” a DNA.

Cu alte cuvinte, membrilor Comisiei de la Veneţia le este greu să evalueze dacă reprezintă sau nu chestiuni grave anchetele ce în final s-au dovedit fie complet nefondate, fie efectiv abuzive, dar au produs consecinţe grave, şi anume, printre altele, demisia sau suspendarea din funcții a unui Procuror General, a unui judecător al Curții Constituționale, a unor judecători președinți de secție ai Înaltei Curți de Casație si Justiție, a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești si a multor alți judecători şi procurori, în special de la nivelul curților de apel şi ai Înaltei Curți de Casație şi Justiție, instanțe ce au de altfel competenta de soluționare a cauzelor de mare corupție.

Nici faptul că membri ai Consiliului Superior ai Magistraturii, în perioada în care au deținut mandatul de garanți ai independenței justiției, au fost supravegheați luni în şir de serviciile de informații, pentru ca ulterior, pe baza acestor supravegheri, DNA sa înceapă din oficiu dosare penale pe care să le ţină deschise până în momentul înființării SIIJ, nu au constituit probleme suficient de grave pentru Comisia de la Veneţia.

Comisia de la Venetia a catalogat drept “incidente” modalitaţile abuzive de anchetă, deși acestea au țintit exact judecători şi procurori aflați în vârful sistemului judiciar, cu consecinţe directe asupra independenţei justiţiei.

Prin Hotărârea nr. 225/2019, pe baza tuturor datelor rezultate din controlul Inspecției Judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii a concluzionat ca: “Practicile procurorilor DNA care au instrumentat cauze cu judecători în modalităţile mai jos menţionate, au reprezentat forme de presiune asupra acestora, cu consecinţe directe in ceea ce priveşte înfăptuirea actului de justiţie.”

Comisia de la Veneţia, după ce recunoaște, în Plen, că îi este dificil să analizeze dacă astfel de practici sunt grave sau nu, în ciuda acestei dificultăți de înțelegere, conchide, totuși, că este vorba despre simple “incidente”.

Este inadmisibil ca toate presiunile ce reprezintă amenințări grave la adresa independenței justiției sa fie minimalizate de experții Comisiei de la Veneția.

Subliniem, în acest context, că Direcția Națională Anticorupție a refuzat să își asume vreo eroare sau responsabilitate pentru toate aceste practici, încurajată fiind tocmai de atitudinea instituțiilor europene.

Rolul Comisiei de la Venetia nu este acela de a promova lupta impotriva coruptiei cu orice pret, ci de a proteja statul de drept, democratia si, implicit, independenta justitiei, impotriva oricaror amenintari si presiuni.

Practicile abuzive, minimalizate de Comisia de la Veneția

Dacă astfel de practici abuzive împotriva judecătorilor şi procurorilor, făcute în numele pretinsei lupte anticorupție, sunt minimalizate şi justificate tocmai de cei ce ar trebui să apere statul de drept şi independența justiției, înseamnă că acest organism şi-a abandonat propriile valori, iar în această situaţie recomandările venită din partea Comisiei de la Veneția nu mai au pertinenţă.

AMR, UNJR, APR si AJADO au trimis, în data de 16 martie 2022, o scrisoare adresata Plenului Comisiei de la Veneția, prin care au cerut acestui organism să nu voteze avizul în forma prezentată de experţii ce au fost în misiune în Romania.

Am arătat în scrisoare că acești membri nu îndeplinesc condițiile de imparțialitate impuse, inclusiv la nivel de aparenţă, de art. 3a^2 din Regulile de procedură ale Comisiei de la Veneţia.

Aceşti membri sunt cei care au interzis, practic, subscriselor asociaţii profesionale să prezinte modul în care au fost instrumentate dosarele cu magistraţi de către DNA – în cadrul misiunii pe aceeaşi temă, din 12-14 mai 2021 – pentru ca, ulterior, în timpul întâlnirii din februarie 2022, unul din membri să se pronunţe fără nuanţe, în sensul că dosarele cu magistraţi ar trebui să revină la DNA. A fost evident, încă din acel moment, că opinia membrilor era deja formată, iar consultările erau pur formale, o parodie incompatibilă cu principiile statului de drept pe care aceşti “experţi” ar trebui să le promoveze.

În aceeași scrisoare, asociațiile au argumentat concret motivele pentru care garanțiile privind independența judecătorilor şi procurorilor, grav afectate în trecut de practicile DNA, trebuie menținute în noua lege, fapt complet ignorat în acest aviz.

Toate aceste argumente au fost fie ignorate, fie minimalizate de Comisia de la Veneţia, fără să procedeze la o analiză efectivă, corectă şi fundamentată a lor, ceea ce reprezintă o abdicare de la principiile democraţiei prin drept, in favoarea susţinerii necondiţionate a aşa-numitei eficienţe a luptei împotriva corupţiei, în numele căreia, după cum vedem, derapajele, oricât de grave ar fi, sunt tolerate, acceptate, subestimate şi justificate.

Asociaţiile subscrise atrag atenția asupra precedentelor grave create de Comisia de la Veneţia, pe baza cărora, sub diverse motive – fie anticorupția, fie lupta împotriva diverselor pericole la adresa statului –, se justifică şi se promovează încălcarea regulilor statului de drept, independenței justiţiei, drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Autoritățile române, avertizate să nu ia în considerare recomnadările Comisiei

UNJR, AMR, APR si AJADO vor continua sa apere, prin toate acţiunile lor, valorile statului de drept, independenta justiţiei si drepturile omului.

In condiţiile în care Comisia de la Veneţia:

•  ignoră poziţiile instituţionale argumentate ale Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Justiţiei şi Parlamentului României,
• consideră ca lipsite de gravitate presiunile demonstrate, repetate şi de durată, materializate prin modul în care DNA a instrumentat dosarele cu magistraţi,
• demonstrează, în mod repetat, o atitudine vădit lipsită de imparţialitate a experţilor săi, ce au devenit avocaţii DNA,

solicitam autorităților române să nu ia în considerare recomandările cuprinse în avizul acestei instituţii privind legea de desfiinţare a SIIJ, până când aceste recomandări nu vor fi însoţite de o analiză obiectivă, punctuală, ca suport pentru concluzii fundamentate, şi nu pe “probabilităţi” ori generalităţi”, se arată în comunicat.

Acesta este semnat de jud. dr. Andreea Ciucă – AMR, jud. Dana Gîrbovan – UNJR, jud. Florica Roman – AJADO și proc. dr. Elena Iordache – APR