ACTUALITATE
Da Pino Cluj: Culinăria de iarnă, omagiu adus tradițiilor gastronomice și muzicale ale Transilvaniei

Culinăria promovează valorile și cultura gastronomică locale și se desfășoară în fiecare an, primăvara și iarna. De-a lungul anilor, Da Pino a invitat artizani, artiști și bucătari renumiți precum: Mircea Groza, Ioan Bebeșelea, Cezar Ioan, Mihai Bogdan Simion, Adrian Naidin, care au propus sau au reinterpretat diverse meniuri traditionale românești.
Da Pino Cluj: Culinăria de iarnă, omagiu adus tradițiilor gastronomice și muzicale ale Transilvaniei
Ediția din această iarnă va oferi clujenilor un ospăț tradițional românesc, propus de amfitrionul – chef Nicolai Tand-, cu sesiuni de gătit în aer liber, la foc cu lemne șI degustări „la botu’ calului”, însă vor fi și intervenții live de taraf sau folclor, susținute de artiștii din Grupul Iza sau Ansamblul Cununa Apusenilor.
Maramureșanul Nicolai Tand este unul dintre cei mai îndrăgiți bucătari ai noștri, apreciat pentru cariera sa de peste 20 ani în gastronomie, dar și ca antreprenor al afacerlor: Cantine de Nicolai, Nicolai to go sau L’Univers de Nicolai.
Grupul Iza din Maramureș
Grupul Iza îi reunește pe artiștii ceterași, Ioan Pop, fondatorul grupului, Ioachim Făt, Grigore Chira, Anuţa Pop şi Voichiţa Tepei – într-o formație de tip tradițional care a luat ființă în 1988 la îndemnul doamnei Speranța Rădulescu, prestigios etnomuzicolog român care, din dorința de a prezenta în cadrul manifestărilor organizate în străinătate de către Institutul Național de Folclor artiști și rapsozi populari originali, a încurajat și susținut formarea grupului.
Ansamblul folcloric “Cununa Apusenilor” al Casei de Cultură „Dumitru Sopon” Gilău a fost înfiinţat în 1983 și în prezent ne reprezintă țara și dansul traditional pe scenele de la noi si la festivaluri internationale, sub directia artistică a actualului director artistic, Marcela Câmpean și a instructorilor de dans- Ciprian Mureșan si Nicoleta Rus.
De-a lungul timpului, generațiile s-au schimbat, iar din anul 2000, copiii foștilor dansatori au devenit noi imembri care practică jocurile. În repertoriul ansamblului sunt jocuri specific comunei din zona Clujului, dar şi dansuri din Bihor, Moldova, Oaş, Codru, Banat.
Bucate gătite de chef Nicolai Tand
Sâmbătă și duminică, pe 16 si 17 decembrie, vă invităm în timpul zilei- în Grădina Da Pino la degustări de bucate tradiționale, reinterpretate de Nicolai Tand, care se inspiră din rețete ardelenești, dar și din Maramureș, locul său natal.
Preparatele vor fi pregătite la jar sau la ceaun, cu ingredient proaspete locale de cea mai bună calitate, într-o contopire de gusturi, arome si miresme, care ne vor aminti de bunici și de copilărie.
Sesiunile de degustări din grădină vor fi acompaniate de moment muzicale live, susținute de Grupul Iza sau Ansamblul Cununa Apusenilor.
”Iar pentru cei care doresc să servească meniul complet în compania lui Nicolai și să se bucure de muzica autentică a Grupului Iza si Ansamblului Cununa Apusenilor cina se va servi în ambele seri și în spațiul elegant al Clubului Oberjin.
Ne revedem în decembrie la Culinăria”, au spus organizatorii.
Linkuri de acces pentru public
Sâmbătă, 16 decembrie : http://sevn.ly/x9I6oRog
Duminică, 17 decembrie: http://sevn.ly/
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Mobilizare. Zeci de persoane participă la căutarea fratelui primarului din Iara, dispărut de 10 zile

Mobilizare la Iara pentru căutarea lui Dani, fratele primarului comunei.
Daniel Popa, Dani cum îi spun apropiații, în vărstă de 51 de ani, a dispărut în data de 27 martie.
Mobilizare. Zeci de persoane participă la căutarea fratelui primarului din Iara
Sâmbătă, 5 aprilie, au reînceput căurările bărbatului dispărut de acasă. Ioan Popa, primarul comunei Iara, a cerut ajutorul tuturor celor care vor să se implice în căutarea fratelui său. Astfel, un anunț în acest sens a fost postat și pe pagina de Facebook a Primăriei. La operațiune participă și polițiști, jandarmi, angajați ai ISU și ai Ocolului Silvic Turda.
Dacă îl vedeți pe Dani, sau aveți informații despre el, sunați la 112. Are 1.86 metri, greutate aproximativă 96 de kilograme și ochi verzi.

Un grav accident de circulație a avut loc sâmbătă dimineața la ieșirea din Turda Săndulești, în județul Cluj.
Un tânăr a fost recuperat de pe camp de pompieri și transportat la spital.
Accident la Turda. Tânăr grav rănit după ce s-a răsturnat cu mașina
Pompierii din cadrul Detașamentului Turda sunt cei care au intervenit în această dimineață la accidentul rutier petrecut la ieșire din Turda, spre comuna Săndulești.
Apelul de urgență a venit la ora 07.00. Pompierii au găsit la fața locului un autoturism răsturnat în afara părții carosabile.
Un tânăr a suferit multiple traumatisme. Acesta a fost preluat de către echipajul SAJ și transportat de urgență la spital în stare de conștiență. La misiune a luat parte o autospecială cu modul de descarcerare.
ADMINISTRAȚIE
Tarife mai mari pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar la Cluj-Napoca

Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca va încasa mai mulți bani pentru ridicarea mașinilor și trotinetelor parcate neregulamentar.
Consilierii locali vor dezbate, în ședința de luni, 7 aprilie, un proiect de hotărâre privind majorarea tarifelor pentru ridicarea, transportul și depozitarea vehiculelor staționate neregulamentar, a vehiculelor fără stăpân sau abandonate, cât și a trotinetelor electrice staționate neregulamentar pe domeniul public al municipiului Cluj-Napoca.
Proiectul de hotărâre prevede creșterea prețurilor, după cum urmează:
- 396,11 de lei plus TVA/vehicul/zi la ridicarea autovehiculului, față de 247,09 de lei plus TVA/vehicul;
- 272,21 de lei plus TVA/vehicul/zi la transportul autovehiculului, 169,80 de lei plus TVA/vehicul ;
- 69,11 de lei plus TVA/vehicul/zi pentru operațiunea de depozitare, față de 43,11 de lei plus TVA/vehicul/zi;
- 106,75 de lei plus TVA/trotinetă pentru operațiunea de ridicare, față de 75,39 de lei plus TVA/trotinetă/bucată;
- 23,45 de lei plus TVA/zi/trotinetă pentru operațiunea de depozitare, față de 16,56 de lei plus TVA/zi/bucată.
Prețurile nu au mai fost modificate din 2017, se arată în referatul de aprobare a proiectului de hotărâre.
CULTURA
„Între pite”, în satul clujean Ceaba. Din ce făceau strămoșii pâine, când nu mai aveau nici făină de grâu, nici de porumb

În satul Ceaba din județul Cluj, una dintre cele mai grele perioade era cunoscută sub numele de „între pite”, ce desemna perioada dintre seceriș și treierat. În acest interval, gospodarii trăiau cu ce aveau la îndemână.
În „vremea dintre pite”, oamenii nu mai aveau făină nici de grâu, nici de porumb, așa că mergeau în holde, secerau câțiva snopi de grâu, îi îmblăteau cu bâta pe un lipideu mare și duceau sacii cu greu, în spate, la moara din Batin – consemnează Monografia satului Ceaba, semnată de Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
Dacă cineva întreba când s-a petrecut un anume eveniment, răspunsul putea fi: „a fost între pite”. Așa se spunea și despre cineva care a murit în acea perioadă grea – „a murit între pite”.
„În perioada «dintre pite» (de la secerat până la treierat) nu aveau oamenii nici făină de grâu, nici de porumb, ca să facă pâine sau mălai și atunci mergeau în holdă și secerau câțiva snopi și îi îmblăteau cu o bâtă pe un lipideu mare și duceau grâul cu sacul în spate la moară, la Batin, aflăm din Monografia satului Ceaba, autori Vasile Lechințan și Ioan Zegrean.
În sat era vorba că un eveniment sau altul a avut loc „între pite”, ca perioadă de timp. De exemplu, se spune că cineva «a murit între pite»”, arată pagina Tradiții Clujene.
Mălaiul, comoara copilăriei
Când nu era post, mălaiul devenea deliciul casei. Se punea slănină în aluatul de mămăligă, iar după ce se cocea, aroma era de neuitat. Se cocea doar o dată pe săptămână, iar acea zi era o adevărată sărbătoare pentru copii.
„Pe vremuri se făcea și mălai și abia așteptau copiii să mănânce mălai cald. Când nu era post «obiceiul la noi era să se pună slănină în aluatul de mălai și când se cocea era foarte bun, cu slănina noaptă în mălai». Se cocea o dată pe săptămână și «o săptămână tot rodeam la mălai». De multe ori oamenii mergeau la lucru doar cu mălai în traistă și când se întâlnea cu cineva era întrebat: «Măi, Grigor, ce-ai merinde?», și el răspundea: «Mălai sân(g)ur!»”, se mai arată în postare.
Vaca cu lapte, nelipsită din zestrea miresei
Odată cu măritișul, mireasa aducea în casa soțului o vacă cu lapte, parte din zestrea obligatorie: „De regulă, la mirese se dădea ca zestre o vacă cu lapte, pe care o ducea în gospodăria soțului și se zicea la masă, mai ales pentru copii, ca să nu mănânce prea mult lapte: «mai ptitos/mai mămăligos, că vaca-i a nevestei»”.
Astfel de povești, expresii și obiceiuri locale sunt o oglindă a vieții rurale de altădată, în care fiecare fir de grâu era muncit cu trudă, iar fiecare bucată de mălai era savurată cu recunoștință.
Foto: Mălai cu slănină / Orman, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj