Curtea de Apel Cluj oprește defrișările ilegale pentru hidrocentrala Răstolița din Pădurea din Parcul Călimani. Este a doua oară

Curtea de Apel Cluj a admis cererea formulată de Asociația Declic și Bankwatch România – Filiala Cluj și a suspendat Hotărârea de Guvern nr. 327/2025, care permitea scoaterea definitivă din fondul forestier a peste 30 de hectare de pădure din Parcul Național Călimani, pentru realizarea hidrocentralei Răstolița.

Este a doua victorie în instanță împotriva proiectului, după ce, în luna iunie, judecătorii au suspendat acordul de mediu ce stătea la baza lucrărilor.

Curtea de Apel Cluj oprește defrișările ilegale pentru hidrocentrala Răstolița

„Hotărârea guvernului nu avea la bază niciun acord de mediu apt să producă efecte juridice, acordul 6/2024 fiind suspendat în mod definitiv de Curtea de Apel Cluj. Salutăm această decizie”, a transmis Roxana Mândruțiu, avocata Declic.

Atflel, lucrările de defrișare pentru AHE Răstolița sunt oprite până când instanțele se vor pronunța definitiv (inclusiv în recurs la ÎCCJ) asupra legalității hotărârii de guvern.

Lucrările, continuate în ciuda deciziei anterioare

Deși acordul de mediu fusese suspendat, defrișările au continuat, după cum o arată datele din aplicația Inspectorul Pădurii și imaginile satelitare.

„Zeci de camioane au transportat lemn recoltat ilegal. Cerem ministrei Mediului, Diana Buzoianu, să trimită urgent corpul de control la Răstolița”, a declarat Roxana Pencea Brădățan, coordonatoare Declic, potrivit Agerpres.

Proiectul hidrocentralei Răstolița este considerat unul dintre cele mai controversate proiecte energetice din România. În ciuda sprijinului politic transpartinic, impactul asupra producției de energie ar fi infim, doar 0,081% anual, comparativ cu distrugerea unui ecosistem protejat, parte a rețelei Natura 2000.

„Este a doua decizie care confirmă că procedurile legale nu au fost respectate. Vom continua să apărăm natura în fața abuzurilor. Un viitor curat presupune respect pentru mediu și pentru lege”, a declarat Viviana Stoica, coordonator campanie hidroenergie, Bankwatch România.

Păduri distruse, habitate rare puse în pericol

Proiectul ar duce la defrișarea a 39 de hectare de pădure și la reducerea drastică a debitului râului Răstolița, afectând grav habitatul lostriței, o specie rară de somon de Dunăre. Deși oficialii afirmă că „răul a fost deja făcut”, imaginile din satelit arată că porțiuni importante din ecosistem sunt încă vii și pot fi salvate.

Instanța a dat dreptate cauzei de mediu

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, și fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet, au criticat în repetate rânduri ONG-urile care au cerut verificarea legalității proiectului. Instanțele au decis, însă, că protejarea mediului și respectarea legii sunt priorități, indiferent de presiunile politice.

Acum două luni, după prima decizie a instanței din Cluj, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja a spus că regretă decizia și că nu va ceda.

Proiectul hidrocentralei Răstolița, o investiție de 11,77 de miliarde de lei, este unul ”strategic”, a spus Burduja care a mai precizat atunci că este gata în proporție de peste 90% și ”în grafic să fie pus în funcțiune în noiembrie anul acesta”.