Connect with us

Clujul de altădată

Cum urma să arate Piaţa Cipariu. Trebuia să aibă subtraversări. S-a construit catedrala. Piaţa agro, desfiinţată

Publicat


piata cipariu

Cluj-Napoca a avut mai multe proiecte de amenajare, care, până la urmă, din diferite motive, au fost bandonate şi înlocuite cu alte proiecte. Un exemplu în acest sens este cel al actualei Pieţe Timotei Cipariu.

Cum urma să arate Piaţa Cipariu

„Zona pieţei a fost o locație râvnită de mai multe investiții în ultimele decenii ale secolului trecut. Primul obiectiv ce urma să primească un loc a fost „Casa de cultură a síndicatelor”, o preocupare cu multe realizări pe plan național.

În anul 1969 se va întocmi un studiu de amplasament (arh. Vasile Mitrea) ce era obligat să rezolve şi circulația auto, înscriindu-se în imensa girație determinată atunci de Catedrala Ortodoxă, Teatrul Naţional şi Facultatea de Ştiinţe Economice/fosta „Casă a Învăţătorilor”.

Lipsa de fonduri a dus la abandonarea obiectivului de cultură, dar şi a nodului de circulaţie propus”, explică arhitectul Vasile Mitrea.

Ulterior a apărut ideea realizării în zonă a unui centru politico-administrativ, dar şi acest proiect a fost abandonat după evenimentele din decembrie 1989.

„A apărut apoi moda „Centrelor politico-administrative”. Din nou a fost vizată zona din spatele Casei Învăţătorilor deoarece era şi o poziție centrală ce trebuia, politic, să surclaseze vechiul centru/Piaţa Unirii de azi şi în acelaşi timp să elimine un fond construit degradat, promiscuu şi costuri mari de relocare a locatarilor (în zonă mai era şi o micro-piață alimentară şi un loc de percare pentru autobuz) .

La comanda politicului, Institutul de Proiectare Cluj/I.P.C. lansa un concurs intern de idei, dar care viza alte două amplasamente şi la care au participat peste 15 arhitecţ.

În ultima variantă de machetă (arh. András István) se va localiza pe latura de sud a pieţei rezultate (ce urma să funcționeze ca o giraţie) şi monumentul Ostașului Român poziţionat pe axa mediană Catedrală – Casa Învăţătorilor.

Dar evenimentele din decembrie 1989 vor stopa etapele de proiectare ce ar fi urmat”, mai spune arhitectul clujean.

În cele din urmă a apărut idee construirii unei catedrale greco-catolice, mai ales că ideea era susţinută şi de Vatican.

S-a construit catedrala

„Reabilitarea cultului greco-catolic (interzis din 1948) va îndemna conducerea acestuia să se gândească la realizarea unei catedrale (avand un sprijin financiar din partea Vaticanului).

În 1991 s-a lansat un concurs naţional ce avea ca locație tot zona ce va deveni Piata Cipariu, Câştigătoare a fost propunerea făcută de arh Mircea Amitroaiei. Lucrările vor incepe în 1994, urmând să se respecte un plan de încadrare în piață și să aibă în vedere şi amenajările exterioare pentru care au fost făcute trei propuneri de-a lungul timpului (arh. Mircea Amitroaiei, arh Vasile Mitrea şi arh. Aurelian Buzuloiu).

Dar fondurile alocate nu vor fi nivelul amplorii edificiului (gândit pentru a primi 1.000 persoane şi urmând a fi mai înalt decât Catedrala Ortodoxă) şi ca atare, începând din 2000, şantierul s-a oprit la nivelul de peste demisol (unde începând din 2009 funcţionează Capela Sf. Iosif).

Între timp se va trece şi la o regândire, dar noua concepţie nu este încă finalizată”, mai arată Vasile Mitrea.

Trebuia să aibă subtraversări

Întorcându-ne la piaţă, sunt de semnalat câteva aspecte: lipsa de fonduri a determinat episcopia greco-catolică să închirieze o parte din teren pentru realizarea unui parcaj, proiectul de rectificare a traseului Căii Turzii şi fluidizarea circulației auto prin subtraversări a fost abandonat şi acum blocat prin aprobarea unor investiții particulare pe zona de sud (pe unde o bretea din pasajul denivelat făcea legătura Calea Turzii – str. Nicolae Titulescu), s-a renunţat la parcajul subteran, continuare piața rămâne cu frontul de sud dezorganizat, deşi putea deveni locația unei cladiri reprezentative pentru municipiu (ca mult discutata locație pentru filarmonică).

Mai amintim că stagnarea şantierului a născut ideea schimbării destinaţiei volumului realiza”, mai punctează arhitectul Vasile Mitrea.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

Studentă la UBB Cluj, implicată într-un grav ACCIDENT rutier. Colegii solicită AJUTOR

Publicat

ati

O studentă în anul I la Jurnalism, în cadrul UBB Cluj, a fost implicată, luni, într-un accident rutier pe DN1. Un autoturism și un microbuz s-au izbit violent. Din păcate, ambii părinți, cu care se afla în mașină, au decedat. Ea se află internată la ATI în spitalul din Brașov.

Colegii ei fac un apel către toți cei care o pot ajuta: „În spirit de solidaritate, am dori să ne arătăm sprijinul față de ea și familia ei, ajutându-i oricum putem. Orice ajutor contează!”

apel

Studentă la UBB Cluj, implicată într-un grav ACCIDENT rutier. Colegii solicită AJUTOR

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Un clujean cere acoperirea cu lemn a băncilor de beton de pe str. Universității. Se evită problemele de sănătate

Publicat

beton

Un clujean susține că pe noua stradă pietonală Universităţii băncile de beton au o gravă eroare de proiectare, fiind doar din beton și consideră că este necesar să fie montată şi partea de lemn pe care să se aşeze oamenii.

”Când eram mic, bunică îmi spunea tot timpul să nu stau pe rece sau ciment. Nu este ok nici pentru fete să stea pe ciment, pentru că când sunt mici nu conştientizează ce probleme pot avea mai târziu din cauza unui proiectant care a făcut doar pentru bani, nu pentru comunitate, acele bănci şi cineva specialist, care le-a avizat fără să ţină cont de nevoile reale ale oamenilor.

A fost nevoie de o a treia persoană să vadă acest aspect negativ şi o a patra care să corecteze lucrurile”, crede clujeanul.

Citește mai departe

CULTURA

Martorii lui Iehova din Cluj comemorează moartea lui Isus

Publicat

De

isus

Martorii lui Iehova din Cluj comemorează, în 12 aprilie moartea lui Isus, respectând porunca dată de el.

La eveniment poate participa oricine, anunță reprezentanții cultului.

”Discursul biblic special durează o jumătate de oră. Este urmat de o discuție cu auditoriul, bazată pe un subiect biblic, care durează o oră.

Programul de Comemorare durează aproximativ o oră.

Programul începe și se termină cu o cântare și cu o rugăciune ținută de un Martor al lui Iehova. Este prezentat un discurs în care se explică importanța morții lui Isus și cum putem trage foloase în urma sacrificiului făcut de Dumnezeu și de Cristos pentru noi”, mai arată organizatorii comemorării.

Citește mai departe

EVENIMENT

STUDIU. Au crescut PENSIILE, s-a redus numărul pensionarilor

Publicat

cupon pensie 768x433

În 2024, numărul mediu de pensionari din România a scăzut cu 21.000 de persoane față de anul anterior, ajungând la 4.959.000 de persoane. Dintre aceștia, pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,56% din total, adică 4.590.000 de persoane, în scădere cu 11.000 față de 2023.

În anul 2024 comparativ cu anul 2023, numărul mediu de pensionari a fost de 4959 mii persoane, în scădere cu 21 mii persoane faţă de anul precedent, conform datelor publicate vineri de către Institutul de Statistică.

STUDIU. Au crescut PENSIILE, s-a redus numărul pensionarilor

Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4590 mii persoane, în scădere cu 11 mii persoane față de anul precedent.

Pensia medie lunară (determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaș etc.- plătite de casele de pensii1 a fost de
25812 lei, în creștere cu 22,1% față de anul precedent.

Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a fost de 2459 lei, în creștere cu 22,6% față de anul precedent.

„Pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară”

Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit) şi câştigul salarial mediu net a fost de 53,9% (comparativ cu 50,2% în anul precedent).

Anul trecut, pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară în numărul total de pensionari.

Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,56% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (80,18%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial – au reprezentat 2,16%.

La nivel național, raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 8 pensionari la 10 salariați.

„Ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă a pensiei medii este de 1.251 lei”

Acest raport prezintă variații semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariați în Municipiul București și județul Ilfov, la 14 pensionari la 10 salariaţi în județul Vaslui și 15 pensionari la 10 salariaṭi în judeţul Teleorman.

Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 1.251 lei.

Cele mai mici valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat s-au înregistrat în județele Botoșani (1.946 lei), Vrancea (1.969 lei), Giurgiu (1.976 lei) și în Vaslui (1.998), iar cele mai mari valori ale pensiei medii lunare de asigurări sociale de stat s-au înregistrat în județele: Hunedoara 3.197 lei), Municipiul București (3.115 lei), Gorj (2.896 lei) și Brașov (2.892 lei).

Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG4 nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială), în anul 2024, a fost de 1070,4 mii persoane. În rândul acestora cea mai mare pondere au avut-o persoanele din sistemul asigurărilor sociale de stat 90,8%, urmate de persoanele din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori 8,9% şi de persoanele din sistemul militar 0,3%.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate