Cum urma să arate Piaţa Cipariu. Trebuia să aibă subtraversări. S-a construit catedrala. Piaţa agro, desfiinţată

Cluj-Napoca a avut mai multe proiecte de amenajare, care, până la urmă, din diferite motive, au fost bandonate şi înlocuite cu alte proiecte. Un exemplu în acest sens este cel al actualei Pieţe Timotei Cipariu.

Cum urma să arate Piaţa Cipariu

„Zona pieţei a fost o locație râvnită de mai multe investiții în ultimele decenii ale secolului trecut. Primul obiectiv ce urma să primească un loc a fost „Casa de cultură a síndicatelor”, o preocupare cu multe realizări pe plan național.

În anul 1969 se va întocmi un studiu de amplasament (arh. Vasile Mitrea) ce era obligat să rezolve şi circulația auto, înscriindu-se în imensa girație determinată atunci de Catedrala Ortodoxă, Teatrul Naţional şi Facultatea de Ştiinţe Economice/fosta „Casă a Învăţătorilor”.

Lipsa de fonduri a dus la abandonarea obiectivului de cultură, dar şi a nodului de circulaţie propus”, explică arhitectul Vasile Mitrea.

Ulterior a apărut ideea realizării în zonă a unui centru politico-administrativ, dar şi acest proiect a fost abandonat după evenimentele din decembrie 1989.

„A apărut apoi moda „Centrelor politico-administrative”. Din nou a fost vizată zona din spatele Casei Învăţătorilor deoarece era şi o poziție centrală ce trebuia, politic, să surclaseze vechiul centru/Piaţa Unirii de azi şi în acelaşi timp să elimine un fond construit degradat, promiscuu şi costuri mari de relocare a locatarilor (în zonă mai era şi o micro-piață alimentară şi un loc de percare pentru autobuz) .

La comanda politicului, Institutul de Proiectare Cluj/I.P.C. lansa un concurs intern de idei, dar care viza alte două amplasamente şi la care au participat peste 15 arhitecţ.

În ultima variantă de machetă (arh. András István) se va localiza pe latura de sud a pieţei rezultate (ce urma să funcționeze ca o giraţie) şi monumentul Ostașului Român poziţionat pe axa mediană Catedrală – Casa Învăţătorilor.

Dar evenimentele din decembrie 1989 vor stopa etapele de proiectare ce ar fi urmat”, mai spune arhitectul clujean.

În cele din urmă a apărut idee construirii unei catedrale greco-catolice, mai ales că ideea era susţinută şi de Vatican.

S-a construit catedrala

„Reabilitarea cultului greco-catolic (interzis din 1948) va îndemna conducerea acestuia să se gândească la realizarea unei catedrale (avand un sprijin financiar din partea Vaticanului).

În 1991 s-a lansat un concurs naţional ce avea ca locație tot zona ce va deveni Piata Cipariu, Câştigătoare a fost propunerea făcută de arh Mircea Amitroaiei. Lucrările vor incepe în 1994, urmând să se respecte un plan de încadrare în piață și să aibă în vedere şi amenajările exterioare pentru care au fost făcute trei propuneri de-a lungul timpului (arh. Mircea Amitroaiei, arh Vasile Mitrea şi arh. Aurelian Buzuloiu).

Dar fondurile alocate nu vor fi nivelul amplorii edificiului (gândit pentru a primi 1.000 persoane şi urmând a fi mai înalt decât Catedrala Ortodoxă) şi ca atare, începând din 2000, şantierul s-a oprit la nivelul de peste demisol (unde începând din 2009 funcţionează Capela Sf. Iosif).

Între timp se va trece şi la o regândire, dar noua concepţie nu este încă finalizată”, mai arată Vasile Mitrea.

Trebuia să aibă subtraversări

Întorcându-ne la piaţă, sunt de semnalat câteva aspecte: lipsa de fonduri a determinat episcopia greco-catolică să închirieze o parte din teren pentru realizarea unui parcaj, proiectul de rectificare a traseului Căii Turzii şi fluidizarea circulației auto prin subtraversări a fost abandonat şi acum blocat prin aprobarea unor investiții particulare pe zona de sud (pe unde o bretea din pasajul denivelat făcea legătura Calea Turzii – str. Nicolae Titulescu), s-a renunţat la parcajul subteran, continuare piața rămâne cu frontul de sud dezorganizat, deşi putea deveni locația unei cladiri reprezentative pentru municipiu (ca mult discutata locație pentru filarmonică).

Mai amintim că stagnarea şantierului a născut ideea schimbării destinaţiei volumului realiza”, mai punctează arhitectul Vasile Mitrea.