“Cum arată astăzi ŞCOALA, va arăta MÂINE ţara”. AVERTISMENTUL reformatorului învăţământului românesc. Moldovenii urau cartea

Luni a început un nou an şcolar. Dar, practic, cursurile au început abia marţi, azi. Şi, dacă tot a început şcoala, un citat-avertisment al unuia dintre cei mai mari reformatori ai învăţământului românesc, Spiru Haret: “Cum arată astăzi şcoala, va arăta mâine ţara”. Iar în imagini, o invitaţie din 1903 a ministrului Spiru Haret către premierul Dimitrie A. Sturdza şi două manuale şcolare de pe vremea sa, din 1898 şi 1899 (arhiva Cluj24).

3.000.000 de elevi pândiţi de COVID-19. Şcoală în pandemie

Noul an şcolar 2021 – 2022 a început luni, cu prezenţă fizică la cursuri la cele mai multe şcoli. Circa 2.900.000 de elevi şi preşcolari au mers la şcoală.

Este al doilea an şcolar care începe în pandemia de COVID-19. În acest context, a fost emis un ordin comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii care prevede în continuare asigurarea distanţării fizice, purtarea măştii de protecţie, dezinfectarea mâinilor şi circuite clare de acces în sălile de clasă.

La intrarea în şcoală şi pe coridoare, precum şi la intrarea în fiecare clasă vor fi aşezate dispensere/ flacoane cu soluţie dezinfectantă pentru mâini. Iar uşile vor fi menţinute deschise, dacă este posibil, pentru a evita punctele de contact.

Sala de clasă va fi amenajată astfel încât să fie asigurată distanţarea fizică de minimum un metru între elevi. Dacă acest lucru nu se poate realiza, atunci spaţiul va fi organizat astfel încât să se asigure distanţa maxim posibilă între elevi.

Este interzis în continuare schimbul de obiecte personale.

Elevii şi personalul didactic/ didactic auxiliar/ nedidactic vor purta mască în permanenţă în interior. Se recomandă ferm purtarea măştii de uz medical. Însă se admit măşti de tip textil care să asigure acoperirea orificiilor nazale şi a gurii. Sunt interzise orice alte dispozitive care înlocuiesc măştile, cu excepţia vizierelor. Acestea sunt permise doar pentru cadrele didactice din învăţământul special.

De asemenea, este recomandată intrarea prin mai multe căi de acces pentru a reduce fluxul de elevi.

Scenarii de cursuri

Ordinul comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii are în vedere următoarele scenarii de derulare a cursurilor în noul an şcolar:

*în localităţile în care incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, se permite participarea zilnică, cu prezenţă fizică la cursuri, a tuturor antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ şi cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de prevenire a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2.

*în localităţile în care incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 6/1.000 de locuitori, până la instituirea măsurii carantinei, se permite participarea zilnică, cu prezenţă fizică la cursuri în unităţile de învăţământ, a tuturor antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor din învăţământul special cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de prevenire a răspândirii infecţiilor cu SARS-CoV-2 şi participarea în sistem online a tuturor celorlalte categorii de elevi.

Campanie de vaccinare

Tot în contextul pandemiei de coronavirus, începând de luni este demarată şi campania de vaccinare anti-COVID în învăţământul preuniversitar şi universitar.

Preşedintele CNCAV, dr. Valeriu Gheorghiţă, a anunţat că această campanie se va desfăşura între 13 septembrie şi 15 noiembrie.

Conform ultimei raportări a Ministerului Educaţiei, până în prezent 193.430 de angajaţi din totalul de 317.531 din sistemul naţional de învăţământ s-au vaccinat împotriva noului coronavirus. Astfel, rată generală de vaccinare este de 61%.

Reformatorul Spiru Haret

Spiru Haret (15 februarie 1851, 17 decembrie 1912), matematician, astronom, pedagog. De trei ori ministru al educaţiei, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc. Supranumit „omul şcolii” pentru opera sa reformatoare, Spiru Haret este considerat organizatorul şcolii moderne româneşti. A fost inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, apoi de trei ori ministru.

În paralel cu activitatea didactică, Haret este implicat şi în viaţa politică, unde ca membru al PNL este preocupat de învăţământ şi educaţie, în domeniul cărora este numit în mai multe funcţii: inspector general, secretar general al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, apoi de trei ori ministru (în perioada 1897-1910). În această calitate a condus reforma învăţământului secundar şi superior din 1898, înfiinţând cele trei secţiuni ale claselor V-VIII, clasică, modernă şi reală.

Legea din 1898 a instituit certificatul de absolvire (bacalaureatul). Dar a şi stimulat metodele noi în predarea tuturor disciplinelor, profesorii fiind numiţi în funcţie de valoare. Un an mai târziu, Haret a propus spre votare o lege a învăţământului profesional cu planuri de instrucţii şi statute speciale pentru şcolile de artă şi meşteşuguri, liceele militare, seminarele teologice. Pentru a da învăţătorilor o pregătire adecvată, a reorganizat şcolile normale.

Prima şcoală în română

Prima şcoala superioară în limba româna a fost înfiinţată la Făgăraş, în 1657, de Lorátffy Zsuzsanna. O primă perioadă a învăţământului românesc a fost cea medievală, caracterizată printr-un interes scăzut și limitat al elitei conducătore de a dezvolta instituții de învățământ de calitate și durabile.

Începutul procesului de formare a statului român modern după Revoluția de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu a dus și la inițierea procesului de construcție a unor sisteme educaționale și de învățământ naționale, proces care s-a desfășurat pe toată perioada secolului XIX. Astfel au apărut și s-au dezvoltat diferitele tipuri de instituții de învățământ (școli elementare, gimnazii, colegii, pensioane, universități etc.).

Educaţie absentă în Ţările Române

Totodată au apărut o serie de legi de organizare și funcționare a acestui sistem (Regulamentul Organic, legea lui Cuza, legile lui Spiru Haret etc.). Caracteristica principală a sistemului educațional din Țările Române până la începutul epocii moderne a fost cvasi-absența sa.

Au existat unele încercări timide de a înființa o serie de instituții cu rol educațional. Dar acestea au fost foarte puține și ofereau o educație predominat de natură religioasă. Școala era văzută mai degrabă ca o pedeapsă. După cum arată o cronică a vremii se recrutau învățăcei, copii prinși, furați de prin sate, din care se făceau oameni de treabă, vlădici și egumeni și preuți și diaconi pre la svintele mănăstiri.

Moldovenii urau şcoala

Dimitrie Cantemir, în cunoscuta sa operă Descriptio Moldaviae apărută în 1716, menționa următoarele aspecte: „Pe de altă parte, moldovenii nu numai că nu iubesc învățătura, dar aproape toți o urăsc. Nici măcar numele științelor și artelor nu le sunt cunoscute. Ei cred că învățații nu pot fi cu mintea întreagă în așa măsură încât, atunci când vor să laude știința cuiva, spun că a ajuns nebun de prea multă învățătură. În această privință o vorbă proastă, care se aude des în gura moldovenilor, este că învățătura e treaba preoților, mireanului îi e de ajuns să învețe să citească și să scrie, să știe să-și semneze numele, să-și poată însemna în condică boul alb, negru, cornut, caii, oile, vitele, stupii și ce altele mai sunt; mai departe este cu totul de prisos”.

În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza aprobă prima Lege a Instrucțiunii Publice. Aceasta reglementa de o manieră modernă organizarea și funcționarea sistemului educațional. Conform legii, instrucțiunea publică se împărțea în trei mari cicluri de învățământ: primar, secundar și superior. Reformele ortografice din 1862 au permis un sistem unic de educație pentru tot teritoriul României.

Modelul reformatorului Haret

Anii 1880 au fost marcați de alte reforme, ministrul educației Spiru Haret creează unui ambițios program de reformă și modernizare în învățământ. Programul lui a fost un amestec de educație și de construire a națiunii – foarte reușit în alfabetizarea zonelor rurale. Programul lui a implicat deschiderea de nenumărate școli în zona rurală, reorganizarea a ridicat și modernizat sistemul de învățământ și practic a creat învățământul superior tehnic românesc de la zero.

După 1918, ministrul Constantin Angelescu a avut un rol esențial în modelarea sistemului de învățământ din România. Modelul lui Spiru Haret a fost păstrat, iar modelele sistemelor austriac și maghiar răspândite în Transilvania și Bucovina au fost eliminate.

(MaAv)