Connect with us

CULTURA

CRONICĂ DE FILM TIFF. Doru Pop: Da’ cu calu’ ce-ați avut?!

Publicat


Printre premianții români de anului acesta de la TIFF s-au numărat doi debutanți în lung metraj, Horia Cucută și George ve Gänæaard, care a lucrat în echipele de la Ilegitim (2015) sau Fixeur (2016), filmul lor numindu-se Clasat, o poveste despre inteligența artificială realizată ca un pseudo-documentar.

O „mențiune specială” a juriului pentru Weekend în familie, regizat de Mihnea Toma, un film documentar despre identitate sexuală, iar Moromeții 3 a fost recompensat cu premiul „cel mai popular film”.

Un film relativ ignorat de cinefilii români

Am ales să scriu în schimb despre filmul lui Marian Crișan, intitulat Warboy (2023), care a intrat în cinematografele noastre încă din noiembrie 2023, dar a fost relativ ignorat de spectatorii români (cu doar 12.500 de bilete vândute în total) și nici la proiecția de la TIFF nu s-au înghesuit cinefilii clujeni (care poate s-au dus la Clasat).

Deși îmi displace titlul englezesc pentru un film cu aer profund mioritic, această poveste care are loc în timpul Celui de-al doilea război mondial, realizat cu susținerea Centrelor Naționale ale Cinematografiei din România și Republica Moldova, dar și cu ajutorul TVR, merită mai multă atenție.

Pare o boală a regizorilor români contemporani care se înghesuie să schimbe registrul care i-a consacrat sau i-a adus în atenția spectatorilor. Ca și Porumboiu, care a făcut un polisier în limba engleză, sau Puiu, care s-a apucat de drama istorice cu texte din filosofii ruși, Warboy seamănă cu un western mioritic.

Dar, chiar dacă  „specialiștii” în cinema de la noi s-au grăbit să-l eticheteze drept un „film de război”, faptul că regizorul a amplasat povestea în „România. Munții Apuseni, septembrie 1944”, după cum ne spune în intertitlul de generic de la început, nu înseamnă că e „de război”.

Un film inspirat de bunicul regizorului

Crișan, care declara în interviuri că s-a inspirat din poveștile bunicului său, care era paznic la cai în timpul  ultimului război mondial, prin munții Vrancei, spune povestea unui băietan, pe nume Nicu, despre al cărui tată aflăm că e pe front și care încearcă să-și câștige pâinea (de fapt mălaiul), cărând lemne din pădure pentru un „baron” local, cu ajutorul a doi cai (frumoși).

Băiatul, care îi ajută pe țapinari, trăgând bușteni din munte, e jecmănit la săculețul de făină de porumb, ceea ce prilejuiește o perorație tipic adolescentină, despre cum îi va bate „pă tăți” tatăl său când va reveni acasă din război.

Din fiecare interacțiune aflăm tot mai mult

Aici se simte abilitatea lui Marian Crișan de a spune povești, evidentă încă din Morgen, dată de faptul că știe să construiască lent o narațiune cinematografică. Din fiecare interacțiune a băiatului aflăm tot mai multe despre el, despre relația lui cu tatăl absent, despre lumea în care ne aflăm. Aproape de satul unde locuiește e instalat un post de transmisie nazist, unde băiatul interacționează cu soldații germani, care îl lasă să asculte la radio vocea lui „Tata”.

Când se va întâlni cu trei dezertori români, aflăm că pe tată îl cheamă Traian Pașca și că e soldat pe frontul sovietic și că mama lui se numește Victoria. Stând și ascultând poveștile bărbaților rămași în sat, care îi dau lui Nicu să bea, descoperim că aceștia îl cunoșteau și pe tatăl băiatului, căruia îi plăcea să bea.

O poveste sfâșietoare

Daniel Bâliș, ales pentru abilitățile sale de călărie, nu este actor profesionist și poate tocmai de aceea aduce cu Costel Băloiu, copilul care a jucat în serialul Pistruiatul și în  Roșcovanul (care a devenit apoi șofer de taxi), are un soi de inocență amestecată cu maturitate, o tristețe cuplată cu îndârjire, o naivitate și o duritate tăcută.

Martor la retragerea trupelor naziste, Nicu descoperă că „prietenii” săi germani nu sunt chiar așa de prietenoși, aceștia îi confiscă animalele care asigurau supraviețuirea familiei.

Deși mama, jucată de Adina Iftime, actriță la teatrul din Botoșani, care umblă desculță prin curte, vrea să îl împiedice, el se decide să își recupereze caii. La adăpostul nopții eliberează cei doi cai, după care pornește cu ei spre vârful muntelui, mergând la un unchi unde speră să fie în siguranță.

Trimitere la filmul „War Horse” al lui Spielberg

În această parte a filmului povestea se derulează pe coclaurile Apusenilor. Aici înțelegem și opțiunea pentru titlu, dată de trimiterea voită sau involuntară la War Horse (2011) filmul lui Spielberg care spunea povestea unui cal și a unui tânăr în timpul Primului război mondial, din perspectiva unui alt iubitor de cai.

Spre deosebire de Joey, adolescentul irlandez, Nicu nu este militar, dar se întâlnește cu un militar. Intriga se complică atunci când, ajuns cu animalele în vârful muntelui, mergând pe cărări numai de el știute, dă peste un parașutist, agățat de crengile unui zâmbru. Într-un pin din Apuseni tocmai a aterizat un american, pe care băiatul vrea să îl ajute, spunându-i că merge la Roșia (Montană), la unchiul său, iar pilotul înțelege Rusia (pronunțat Rașia).

Un cuplu actoricesc foarte bun

Rolul pilotului, numit Earl Cooper, e jucat de Reginald Ammons, care a avut un rol marginal în filmul lui Sergiu Celibidache despre mult mai faimosul său tată (The Yellow Tie, cu John Malkowics în rolul dirijorului român). Bâliș și Ammons fac un cuplu actoricesc foarte bun, fie și numai pentru că seamănă foarte bine, ceea ce permite ca relația dintre pilotul mai în vârstă (poate puțin peste vârsta medie a piloților americani) și băiețandrul de la munte, devine și mai relevant. Ammons nu e doar un american get-beget, dar reușește să joace în mod convingător.

O călătorie prin Apuseni

Călătoria celor doi prin Apuseni este marcată de tot felul de întâlniri și e ajutată de coloana sonoră, inspirată de stilul compozitorului basarabean Eugen Doga (creator al muzicii din Șatra lui Lotreanu, dar și din seria Maria Mirabela, realizată de Gopo). Un bade vrea să îi alunge, adresându-le întrebarea: „Ce cotați p-aci”, crezând că vor să îi fure fânul, dar americanul îl servește cu țigări „Lucky Strike”; se întâlnesc cu o bătrână care duce piatră cu ajutorul unui cal, care ne duce cu gândul la Bator (din povestea lui Agârbiceanu, nu din varianta respusă de Veroiu și Pița în Nunta de piatră).

Însă întâlnirea fatidică are loc când sau peste trei dezertori români, care îi fură calul, pe care vor să îl folosească pentru a căra tot ce au șterpelit. Accentul sudist al celor trei este în voit contrast cu accentul băiatului, amplificând tensiunea interacțiunii dintre ei. În cele din urmă americanul pune la cale o diversiune și îl salvează pe Nicu. După ce află că unchiul pe care îl căuta s-a refugiat cu tot cu animale „cătă munte”, pornesc iarăși la drum, fiind prinși de un grup de soldați sovietici.

Un film bazat pe fapte istorice

Poate că unii spectatori se întreabă, ca și badea cu care personajele se întâlnesc prin munți, „ce cată” un pilot american în Transilvania? E mai relevant că acest film se bazează pe fapte istorice care, deși sunt mai puțin cunoscute, sunt foarte importante. De fapt e o prejudecată istorică  aceea că americanii au atacat doar rafinăriile de la Ploiești.

Imaginea aceasta e cultivată sistematic, adeseori ziariștii de la noi preferă astfel de informații, cum a fost știrea publicată de Agenția americană DPAA (Defense POW/MIA Accounting Agency), specializată în identificarea prizonierilor de război și a soldaților dispăruți, despre identificarea rămășițelor unui aviator din escadrila de bombardiere care a atacat România, găsit în cimitirul Bolovan de la Ploiești.

Spre deosebire de alte armate ale lumii, care uită de morții lor prin cimitirele lumii, americanii au în bazele de date peste 22.000 de soldați dispăruți în luptă (MIA), dintre aceștia 662 murind sau fiind dați dispăruți în țara noastră.

Povestea pilotului american, plauzibilă

Ceea ce nu se știe și ceea ce face ca povestea pilotului american care s-a fi prăbușit în Apuseni să fie plauzibilă, este existența unei operațiuni sovieto-americană, numită „Frantic” (documentată de Mark Conversino în cartea Fighting with the Soviets: The Failure of Operation Frantic, 1944–1945. University Press of Kansas, 1997). Americanul nu venea pe traseul bombardierelor din operațiunea „Tidal Wave”, care soseau prin sudul României, dinspre aeroportul din Benghazi din Tunisia.

Așa cum îi povestește „Erol” lui Nicu, avionului lui se îndrepta spre Poltava, pentru că a rămas fără combustibil. Această explicație e susținută de faptul istoric că bombardierele americane B-17 au fost staționate în Ucraina sovietică. Unele atacuri aveau loc și în România, cum au fost cele care s-au derulat în iunie 1944, când a fost bombardat Galațiul, avioanele  venind dinspre Poltava. De altfel, la finalul lunii iunie, aviația nazistă a distrus o mare parte din flota staționată în Ucraina tocmai datorită acestor incursiuni. Traseul care ne interesează este acela al bombardamentelor ce vizau nodul de cale ferată de la Debrețin și zona Szolnok din Ungaria, prin urmare prezența unui pilot american în Transilvania nu e lipsită de sens.

 Accent ardelenesc autentic

Această credibilitate istorică este întărită și de autenticitatea dialectului ardelenesc folosit în film. Regizorul și actorii folosesc varianta limbii române vorbită în Ardeal cu mare grijă, spre deosebire de alte filme (cu este Teambuilding, unde „ardelenii” vorbesc de parcă ar fi de pe altă planetă), producția lui Crișan are „aromă” locală.

Am avut trecut și eu în copilărie prin experiența satului ardelenesc de munte, iar personajele lui Crișan redau impecabil modul acestora de a interacționa unii cu alții. La un moment dat Nicu se întâlnește cu vecina unchiului său, iar schimbul de replici între ei este redus la întrebarea „Așe?!”, urmată de răspunsul „Ie!” (care este „da”-ul moților).

O serie de inconsistențe problematice

Din păcate există o serie de alte inconsistențe istorice, care nu afectează narațiunea cinematografică, dar care sunt problematice. Deși filmul este amplasat în septembrie 1944 „în munții Apuseni”, frontul din Transilvania era încă departe, iar dacă acțiunea nu are loc în Transilvania de Nord ocupată de hortyști, atunci relația dintre soldații germani și localnici este cu totul greșită. Eroarea se datorează discursului istoric oficial, care a cultivat ideea unor „victorii ale românilor” după întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

Această eroizare, care e prezentă inclusiv pe Wikipedia, e rezultatul unor „legende istorice” contemporane, printre care și „marea lovitură” dată de România naziștilor pe 23 august. În mod real aceasta a avut loc după ce armatele noastre au luptat aproape 3 ani alături de Wehrmacht, iar faimoasa „întoarcere a armelor” a fost rezultatul situației dezastruoase de pe frontul nazisto-român la finalul lunii august 1944. Când deja sovieticii erau în Prusia de Est, deci intraseră pe teritoriul național al Reich-ului, era doar o chestiune de ore înainte ca însuși Antonescu să accepte înfrângerea – atât doar că Mihăiță întâiul i-a luat-o înainte.

Firul istoric al evenimentelor

Însă, după ce, pe 23 august, frontul românesc s-a prăbușit, sovieticii au avansat rapid, ajungând din Moldova în București pe 30 august. Aceasta a coincis cu declanșarea unei ofensive românești în Transilvania, care a început în direcția Ormeniș, data aleasă având valoare simbolică, pentru că, în urmă cu exact 4 ani, românii abandonaseră Ardealul de Nord. Cu toate că obiectivele militare prevedeau atingerea cât mai rapidă a liniei Carpaţilor Orientali, adică „Apusenii”, unde are loc și povestea lui Crișan, armata română s-a blocat în ofensiva pentru „eliberarea Transilvaniei de Nord”.

Jumătate din Ardeal, care făcea parte din Ungaria, la rândul ei ocupată de trupele germane încă din primăvara anului 1944, era apărat de trupele hortysto-naziste. Trupele române, respectiv armatele 1 şi 4, trecuseră pe 8 septembrie 1944, în subordinea Frontului 2 ucrainean, condus de mareșalul Rodion Malinovski, sub directa comandă a generalului Ivan Managarov, care a primit titlul de „Erou al URSS” după asediul și ocuparea Budapestei, și a generalului Serghei Trofimenco, acuzat de pierderile masive de vieți românești la Oarba de Mureș, unde trupele noastre se aflau pe încă 5 octombrie. Orașul Târgu-Mureș a fost eliberat abia pe 28 septembrie, iar Turda a rezistat până pe 8 octombrie, în vreme ce orașul Cluj a fost eliberat abia pe 11 octombrie. După ce frontul „hortysto-fascist” s-a mutat pe râul Tisa, pe 25 octombrie rușii și românii au ajuns la vechea graniță, având loc eliberarea orașelor Carei și Satu Mare.

Soldații ruși, caricaturizați

Dincolo de aspectele și detaliile istorice, de aici decurge inconsecvența aparițiilor diverselor trupe combatante în filmul lui Crișan. Există naziști, dar nu există soldați maghiari, deși aceștia reprezentau principala formă de rezistență armată în Transilvania. Un alt fapt deranjant e modul cum sunt prezentați soldații sovietici. Când pilotul american și băiețandrul se întâlnesc în cele din urmă cu trupele rusești, acestea sunt caricaturizate.

Rușii sunt doar niște bandiți, conform prejudecăților anti-sovietice de pe la noi, iar la un moment dat ofițerul sovietic îi împușcă lui Nicu unul dintre animale, pe care soldații îl gătesc fără cruțare noaptea următoare, ca niște bestii. În mod real acești soldați ar fi făcut parte din grupul de armate „Ucraina Sud”, care nu era compus din niște vagabonzi care umblau aiurea prin păduri, ci din cele mai experimentate armate ale  momentului, oameni care și-au sacrificat viețile pentru a-i elibera cel mai probabil și pe părinții lui Crișan.

Unul dintre cineaștii de azi cu un potențial remarcabil

Cu toate aceste defecte, filmul lui Crișan dovedește că regizorul din Salonta este unul dintre cineaștii de azi cu un potențial remarcabil. Dacă unii dintre regizorii contemporani merg cu orice preț spre zona „experimentalului”, alegând teme „la zi” despre emoțiile unor categorii umane pe care de fapt nu le cunosc, el spune povești „localizate”, despre lucruri și oameni pe care îi știe foarte bine.

Modul cum ne conduce prin peisajele austere ale Apusenilor e cu adevărat emoționant, eu însumi am fost impresionat, poate și pentru că am nostalgia sângelui unor generații care au stat agățate pe crestele acelor munți. Iar finalul poveștii, pe care merită să fie descoperit în sala de cinema, nu dintr-o cronică de film, ne oferă o încheiere de mare forță emoțională, în concordanță cu întreaga construcție dramaturgică.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

VIDEO FOTO. Nuntă tradițională la Parcul Etnografic din Cluj-Napoca, cu strigături, dansuri și obiceiuri străvechi

Publicat

O nuntă tradițională din Ardeal a fost reconstituită în Parcul Etnografic din Cluj-Napoca, sâmbătă dimineață. Alaiul, dansurile și tradiționalele strigături de nuntă nu au lipsit.

Sâmbătă, 13 iulie 2024, de la ora 10.30, în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, a avut loc o prezentare inedită a obiceiurilor de nuntă din zona Ardealului.

Obiceiuri tradiționale de nuntă din zona Ardealului

„Mirii” s-au bucurat de prezența interpretei de muzică populară Elena Ștefănuț și a lui Nucu Pandrea, maestrul frunzei cântătoare. Evenimentul a fost completat de instrumentiști de prestigiu, printre care profesorul Vasile Popa.

Nunta a inclus tradiții specifice, strigături și legatul drumului.

Accesul gratuit

Participanții au descoperit unele dintre cele mai frumoase tradiții de nuntă, precum „Steagul de nuntă”, „Împletitul cununii la mireasă” și „Legatul drumului la mireasă”. Alaiul de nuntă a fost însoțit de tradiționalele strigături specifice acestui eveniment. Accesul a fost gratuit.

Evenimentul a fost organizat de Grupul literar „Sublim” și Asociația Educalise, în colaborare cu Asociația „De la lume adunate și-napoi la lume date” și face parte din proiectul „Revista de pe noptieră”, inițiat de trei poeți clujeni, Rodica Mureșan, Ovidiu Vasile și Alin Cucuruzan.

O parte dintre «protagonistele» prezente sâmbătă în Parcul Etnografic învață la Liceul Teoretic «Apaczai Csere Janos» din Cluj-Napoca.

Citește mai departe

EVENIMENT

Întârziere de două ore a avionului TAROM București-Cluj și retur. Care a fost cauza?

Publicat

tarom cluj

Avionul TAROM București-Cluj, care trebuia să aterizeze la 13.50, a avut întârziere de două ore, sâmbătă. Potrivit unor surse, unui membru al echipajului de zbor i s-a făcut rău cu puțin timp înainte de decolare.

Cursele aeriene RO643 și RO644, operate de TAROM pe relația București-Cluj și retur, au înregistrat întârzieri de circa două ore sâmbătă, 13 iulie.

Contactați de Cluj24, reprezentanții TAROM au precizat doar că nu este vorba de o grevă, cum s-a întâmplat luni, 8 iulie. Potrivit unor surse, întârzierea ar fi avut loc din cauză că unui membru al echipajului de zbor i s-a făcut rău.

Astfel, avionul București Otopeni – Cluj care trebuia să aterizeze la 13.50 a sosit pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj abia la 15.50.

De asemenea, returul (Cluj – București Otopeni), programat să decoleze la 14.15 a fost reprogramat pentru ora 16.15.

Citește mai departe

ACTUALITATE

FOTO. Trenul Curtici-București a deraiat la Rupea. Pasagerii InterCity Cluj-Napoca – București, preluați cu autobuzele

Publicat

Pasagerii trenului InterCity Cluj-Napoca – București au fost preluați cu autobuzele din Rupea, până în gara Brașov. Un tren a deraiat de pe linia ferată, între Rupea și Racoș.

Circulația pe linia de cale ferată Rupea – Racoș este oprită temporar din cauza deraierii trenului Internațional Curtici – București Nord.

„Compania Națională de Căi Ferate CFR SA vă informează că trenul internațional IRN 347 (Curtici – București Nord) este oprit din circulație începând cu ora 12:10 din cauza deraierii, de un boghiu, a celui de-al treilea vagon din compunerea garniturii. Evenimentul feroviar s-a produs pe firul I, între stațiile Rupea și Racos, la km 237+400, interval feroviar pe care se circula cu restricțiale de viteză de 30 km/h.

Precizăm faptul că firul II Rupea – Racoș este închis permanent pentru lucrări de reabilitare, traficul feroviar pe intervalul respectiv fiind trasat doar pe firul I. La momentul actual un alt tren de călători este oprit temporar, este vorba despre trenul IRN 532 care a ajuns la ora 13.10 în Rupea și va staționa până la redeschiderea firului I, Rupea – Racoș”, a transmis Oana Brânzan, purtător de cuvânt al CFR SA.

Pasagerii InterCity Cluj-București, preluați cu autobuze

Trenul InterCity Cluj-Napoca – București Nord se numără printre garniturile care au rămas blocate în localitatea Rupea din cauza închiderii circulației.

Pasagerii trenului au fost preluați de două autobuze, până la gara Brașov. Ei își vor continua călătoria spre Capitală cu alte trenuri care circulă în relația Brașov – București Nord.

„Călătorii din trenul IC 532 (Cluj-Napoca – București Nord), oprit la Rupea, la ora 13:10, vor fi preluați cu 2 autocare până în gara Brașov, de unde își vor continua călătoria spre Capitală cu alte trenuri care circulă în relația Brașov – București Nord”, a mai transmis CFR SA.

Compania Națională de Căi Ferate le transmite scuze călătorilor pentru disconfortul creat de întârzierile care se vor înregistra în circulație din cauza acestui eveniment feroviar și îi asigură că se vor lua toate măsurile necesare pentru finalizarea operativă a intervențiilor de repunere pe șină a vagonului deraiat, astfel încât traficul să se reia in condiţii normale între stațiile Rupea și Racoș.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Recomandările Poliției pentru prevenirea accidentelor, pe timp de caniculă. Ce trebuie să facă șoferii

Publicat

Poliția Română a venit cu o serie de recomandări pentru prevenirea accidentelor și circularea în siguranță pe perioadele cu temperaturi ridicate și caniculă.

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române recomandă conducătorilor auto adaptarea conduitei în trafic, în condițiile temperaturilor deosebit de ridicate, caniculă, disconfort termic ridicat prognozate de Administrația Națională de Meteorologie pentru această perioadă.

Ce trebuie să facă șoferii, înainte de a porni la drum?

Recomandări pentru prevenirea implicării în evenimente rutiere:

  • înainte de a porni la drum, asigurați-vă că presiunea din pneuri este cea recomandată pentru sezonul cald, iar sistemele de climatizare sunt funcționale;
  • atenție la faptul că reflexiile date de razele solare foarte puternice pot crea dificultăți conducătorilor auto în perceperea obstacolelor și anticiparea conduitei celorlalți participanți la trafic;
  • evitați pe cât posibil călătoriile în jurul după-amiezii, în special șoferii cu probleme de sănătate;
  • în cazul călătoriilor pe distanțe mai lungi, efectuați opriri regulate, în spațiile de servicii sau în parcările amenajate, pentru odihnă și hidratare corespunzătoare, pentru a preveni instalarea stării de oboseală, cu consecințe negative asupra vigilenței la volan;
  • păstrați o distanță adecvată față de autovehiculul din față, pentru a putea reacționa în siguranță în caz de nevoie; folosiți centura de siguranță și dispozitivele de fixare pentru protejarea pasagerilor;
  • încercați să vă păstrați calmul pe toată durata deplasării și să manifestați respect în trafic, întrucât comportamentul agresiv va spori major riscul de a fi implicat într-un eveniment rutier cu urmări tragice!

Amintim că întreaga țară se află sub avetrizare meteo cod portocaliu și cod roșu până marți, 16 iulie.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax