CRONICĂ. Adrian Marian: De ce trebuie să vadă clujenii filmul Kontinental 25?

Nicicând vara nu fu mai frumoasă și mai bogată în filme la Cluj precum vara anului 2025. ”O vară de neuitat”, ca să ne referim la titlul unui film (nedrept uitat) al unuia dintre cei mai mari regizori români, Lucian Pintilie. Noi avem regizori mari și regizori foarte promițători care speră(m) să ajungă mari, aici fiind o listă destul de lungă dintre care foarte sonor este numele lui Radu Jude. Sonor și uneori strident. Dar a făcut și filme foarte bune, exclamă românul bine intenționat! Sigur că a făcut, dar dacă vom căuta, în afară de promițătorul Aferim vom găsi mai ales doar premii pentru promițători.

Ultimul film, pardon, cel mai recent film al lui Radu Jude, este Kontinental 25 care se petrece în Cluj. Și de aceea trebuie văzut de clujeni! Niciodată un film nu s-a petrecut (și este greu de realizat din cauza aglomerației) în Cluj în asemenea măsură!

Nu din cauza aglomerației s-a filmat filmul cu un telefon mobil! Să nu exagerăm! Dar este un alt punct de interes. O producție filmată doar cu telefonul.

Contextul și textul.

Festivalul Internațional de Film Transilvania (o să îi spunem TIFF de acum, precum într-un tratat juridic) a anunțat peste 125.000 de spectatori. Un seism cultural care mobilizează nu știm de unde atâția snobi pentru că, în restul anului, în special la filmele bune, cinematografele sunt goale.

Suferințele clujeanului

Te pomenești că regretatul Adrian Marino a avut dreptate într-un interviu luat de poetul Ion Mureșan când subliniază cele mai mari suferințe ale clujeanului mediu: Infatuarea și snobismul.

Vai de noi, care credeam că în Cluj ne îmbolnăvim doar de cancer, inimă și astm din cauza poluării și aglomerației. Scriitorul dizident Dorin Tudoran se întreba recent dacă IQ-ul este molipsitor cu referire la Nicușor Dan pentru români. (Se pornise de la ideea că italienii l-au votat pe Berlusconi în speranța că un îmbogățit îi va învăța pe supuși cum să se îmbogățească. Greșeală). Adică vom ajunge și noi mai inteligenți cu Dan? Timpul ne va arăta cu certitudine ce am gândit când l-am votat. Problema noastră este dacă infatuarea și snobismul sunt molipsitoare. Sunt.

Precum marele Erich Segal, care și-a publicat scenariul de la legendarul film Love Story într-o carte și Radu Jude si-a publicat scenariul de la Kontinental 25 și a fost ajutat, pentru că geamurile Librăriei Universității au fost tapetate cu coperta cărții.

Love Story au fost o carte și un film de un succes fabulos, de neuitat. Oare Kontinental 25 cum va fi ? Are o presă, imagine și reclamă bună. Atât filmul, cât și Radu Jude.

Oare această imagine și reclamă fi-vor ele ajutate de emoție, de trăire spontană, de sentimente etern umane, de dragoste, de calitate? Și de aceea trebuie văzut filmul!

Respect Tudor Giurgiu pentru TIFF

Oricâte răutăcisme ar genera diferența numărului de spectatori din sălile de cinema dintre perioada TIFF si restul anului, Tudor Giurgiu merită respect, felicitări și aprecieri sincere.

Oricum se înscrie într-unul dintre cele mai agreate și agreabile evenimente de genul: ”Doar la Cluj se poate întâmpla!” A făcut din TIFF, cu inteligență și har, unul dintre cele mai importante acțiuni culturale ale României.

Sunt cu atât mai binevenite campaniile din acest domeniu în țara europeană unde se citesc și se editează cele mai puține cărți. Dar, conform unui clip al lui Mircea Bravo (Epic Show?) –  ”De ce să citesc că acolo sunt doar două culori, alb și negru, pe când în film sunt multe culori. Iar în timp ce citesc nu pot mânca popcorn, pe când la film ai condiții…”.

Dintre sutele de catarge ale filmelor din TIFF care au lăsat malurile studiourilor, multe vor fi lăsate uitării de vânturile, valurile timpului. Vai, cârcotașul din noi, mai abitir decât toate fi-va dată uitării producția ”Kontinental 25” a celui mai născut mare talent al filmului românesc? Riscul laudelor (prea) timpurii este, însă, că pot să ucidă talentele, iar ele să  moară în stadiul de speranțe.

Sublimă ironie

De aceea, Kontinental 25 trebuie văzut pentru că el nu este un film, este o sublimă ironie, o farsă, este o comedie interiorizată în care nu râzi decât în singurătate de pasajele din film în care nu s-a hăhăit în sală. În sală, de altfel, se hăhăiește pe dezgropate glumițe dintre români și maghiari – cea de genul, ”știi cum se numește când te ține un maghiar de mătărângă”? ”Ținutul secuiesc”. E de prost gust, dar se hăhăie.

Un film te poate îmbogăți spiritual. Niciodată nu veți mai vedea Clujul cu străzi atât de puțin aglomerate, de largi și generoase precum în acest film.

Parcă simți în sala de cinema aerul pur, proaspăt luat ca probe din Pădurea Făget și trimis în laboratoarele europene să certifice că aerul din Cluj este printre cele mai curate de pe continent.

Si de aceea trebuie văzut filmul pentru că, la final, dacă veți avea răbdare, poate sunt scrise orele de filmare, 5, 30 – 6, 20. De acum veți fi mai bogați pentru că veți ști când se poate ieși la plimbare în Cluj. Din alte puncte de vedere…

Recomandat alegătorului progresist

Spectatorul politic.

Filmul este recomandat de văzut de alegătorul progresist care rupe barierele prejudecăților despre localitate, categorii profesionale și naționale. Academia Cațavencu avea pe vremuri două rubrici în această idee a zdrobirii prejudecăților:

1. ”Milițianul Bun ” 2. ”Romul harnic ”.

În ce film veti mai putea vedea ?

1. Executorul judecătoresc milos, cu resentimente și remușcări.
2. Soțul care pleacă în concediu cu copiii și își lasă soția acasă să se odihnească.
3. Clujul degajat, nezgomotos.
4. Aleile parcurilor romantice într-o singurătate de neînțeles (a orelor).
5. Minunate construcții moderne mamut, integrate și filmate din unghiuri favorabile.
6. Unguroaică certându-se cu mama, luând partea românilor (în privat, acasă).
7. Jandarmi evidențiați favorabil. ”Jandarmii sunt de încredere, te poți bizui pe ei, pe Poliție NU !”

Și câte și mai câte motive care certifică: Bun de vizionat!

Alegătorul vătraș

Alegătorul naționalist, fost peunerist, fost vătraș (de la ”Vatra Românească!”)  este obligat să vadă filmul unde va constata cu justificată mândrie daco-getică cum un distribuitor biciclist de pizza, român, ajunge să copuleze pe o universitară maghiară.

Tipa fiind și executor judecătoresc! Argumentul, chiar dacă poate e singurul pentru șovini, pare mare. Cel puțin după jocul actoricesc al protagonistei. Altfel, cele mai bine realizate momente artistice care, în rest, a reușit pe parcursul filmului să imite perfect jocul strident, de amator al lui Mircea Bravo, Selly, Rabă și Rozi (RIP) Mugur Mihăiescu și alți pseudo artiști, în prezenți cel puțin parlamentari, dacă nu influenceri.

Foarte populari, plini de viață și de bani (scuze, mai puțin Rozi). Succes, bani și sănătate îi dorim și protagonistei (artista principală în film, precizăm pentru fanii celor recent menționați), dar cu pioasă sfială i-am sugera să își schimbe numele din Eszter Tompa în Stela Tomescu.

Stela pentru că înseamnă cam același lucru, iar Tomescu pentru că are rezonanțe oltenești, să putem și noi românii ardeleni, și maghiarii ardeleni critica, eventual înjura un oltean care joacă prost.

În plus fiul lui Cruiff juca pe tricou cu numele de Jordi, doar Ianis joacă cu numele de Hagi să facă numele de minune.  Deloc nu suntem șovini și sugerăm ce înseamnă maghiarii în teatrul și cinematografia mondială dând câteva nume – Miklos Jancso, Bela Tarr, Makk Károly, Toth János, Michael Curtis, Tony Curtis. Pentru România de mulți ani, înseamnă cel mai important regizor de teatru- Tompa Gabor.

Pentru spectatorul maghiar

Spectatorul maghiar sau filo maghiar trebuie să vadă acest film pentru că bucureșteanul Radu Jude îi va explica: Transilvania a fost cândva a ungurilor, ungurii nu sunt toți fericiți că acum este a României, între unguri și români sentimentele nu au fost mereu de prietenie, clădirile istorice din Cluj nu seamănă cu acelea din Regat (adică Moldova și Tara Românească pentru generația smartphone), clădirile noi sunt și ele frumoase, tot ceea ce se face acum în Cluj este frumos.

De ce facem asemenea filme? Pentru că ”Teambuilding” și ”Moartea în vacanță” au fost filme de mare succes la public și au adus bani. De ce cântăm manele? Pentru că clipurile cu manele sunt cele mai vizionate. De ce ascultăm manele sau ne lăsam copiii să asculte manele? Trebuie să își răspundă fiecare.

În continuarea aceleași logici trebuie văzut filmul Kontinental 25 în țara unde Vacanța Mare și Las Fierbinți au un succes atât de mare.

Ideea filmului

În film, un boschetar care înjură pe toată lumea, strânge gunoaie și nu ar merita să trăiască, se spânzură de calorifer când executorul judecătoresc cu jandarmii, în mila lor istorică, îi spun că mai are 20 de minute să părăsească un subsol.

Clădirile istorice din centrul Clujului trebuie doar rentabilizate și un ”dezvoltator”  obținuse foarte repede aprobările. Filmul e cu pudoare, nu folosește termenul mafiot, doar prezintă  sexul în tufiș.

Nu se produce emoție pentru oamenii fără adăpost, indignare pentru mafia aprobărilor, nu se atinge sufletul omului, dar se obține hăhăială. Mai emoționați am fost când am văzut blocul ”Aripile” , varianta Zorilor-Mănăștur, foarte frumos filmat, unde din 1000 de apartamente sunt ocupate doar vreo patru.

Nici subiectul, costul vieții la Cluj, nu a fost atins. Atingerile au fost mai ales prin, și la nivelul cultural al tufișului filmat în Parcul Wonderland.  Un cineast de talent și profesionist sperăm că nu a spus toate aceste lucruri minunate despre Cluj pe gratis. Și de aceea, trebuie să vedeți filmul. Pentru orice eventualitate. Dacă nu s-a primit pentru reclamă…

NB: Nu am mai analizat în text situația spectatorului semit, deși au multe străzi și clădiri în Cluj (dar nu revendicate de ei, iar Radu Jude știe acest lucru) și situația romilor (la ”cinci stele” nu dă bine ).

Oricum după film am auzit o beizadea (fiu/fiică de bogătaș în principiu) sunând: ” Mami, mie-mi plași Cliiiuj, doar îmi trebie casî, de nu, mă sinușid!”

Vai dragă!