Connect with us

CULTURA

CRONICĂ DE FILM TIFF. Doru Pop: Ce vezi nu e niciodată ce crezi

Publicat


TIFF

Filmele lui Ryûsuke Hamaguchi, care a studiat la Universitatea de Artă din Tokio cu regizorul Kiyoshi Kurosawa (fără nicio legătură cu Akira) și cu producătorul Kenzo Horikoshi, care se declară un admirator al lui Cassavetes și un adept al Heidegger, nu sunt niciodată ce par a fi.

Cea mai recentă creație a acestui regizor japonez din noua generație, intitulată Akuwa Sonzai Shinai (Răul nu există 2023), care a primit Leul de argint la festivalul de la Veneția și premiul Fipresci în 2023, devine sugestiv pentru  o întreagă filosofie cinematografică, nu doar a autorului, cât a unei stilistici mai ample.

De fapt, titlul folosește o litotă clasică, iar povestea demonstrează că cinemaul poate funcționa ca un mecanism stilistic întemeiat pe răsturnarea de semnificații și sensuri. Noțiunea de litotă, care vine din greacă, unde descria ceva „simplu”, chiar „neînsemnat”, caracterizează acest mod de a face filme, printr-o aparentă banalitate vizuală și tehnică ajungem la profunzimi neașteptate.

Răul există

Ceea ce pare să fie o poveste simplă, nu este niciodată simplistă, fiecare element are o funcție reversibilă, ca și litotele din retorică, în care o afirmație nu este ceea ce pare, ea fiind chiar negația propriei declarații.

De fapt, în limbile europene, această modalitate de exprimare e chiar mai puțin puternică (tocmai am făcut o litotă) decât în limbile orientale, cum sunt chineza sau japoneza, unde o afirmație poate fi folosită ca propria ei negație.

Și în limba română avem astfel de expresii – când spunem „ce noroc pe capul meu” de fapt înțelegem referința ironică implicită la sensul invers; la fel, când felicităm pe cineva la modul ironic, „Bravo, ai reușit”, sau când afirmăm despre ceva că „nu e rău”, și înseamnă că nu e chiar atât de bine, folosim un mecanism retoric esențial pentru relația dintre limbaj și gândire.

La fel, când un regizor japonez ne spune că „Nu există răul”, ar trebui să știm și să ne gândim că nu e chiar așa. Spre deosebire de „maestrul” său, Kiyoshi Kurosawa, care este reprezentativ pentru filmul de „groază niponă” (cel mai cunoscut fiind Ringu, 1998, regizat de Hideo Nakata, care a inspirat mai mulți regizori de la Hollywood), Hamaguchi nu merge pe traseul contrastelor puternice.

Deși are o atmosferă ce aduce cu primele episoade din Twin Peaks, filmul lui Hamaguchi ne lasă în așteptare, ne oferă sugestii, ne atrage în capcane și în false expectative.

Comuniune cu natura

Filmul pare de la bun început o ilustrată romantică, un soi de documentar pro-natură. Incipitul din Răul nu există, care e o lungă panoramare în contraplonjeu cu o perdea de crengi și ramuri de copaci, arată ca o introducere la narațiunile tipice pentru eco-cinemaul contemporan, aduce cu stilul narațiunilor educaționale, cum ar fi Kiss the Ground (2020), documentarul povestit de Woody Harelson.

Vedem, timp de aproape cinci minute, doar coroanele unor arbori, ramificațiile verzi și crăcile lor uscate, care formează un paravan de protecție. Astfel că, în planul vizual următor, din care înțelegem că era perspectiva unei fetițe, pe care o cheamă Hana și care locuiește chiar lângă această pădure, putem crede că am înțeles simbolistica și intențiile regizorului.

Liniștea pădurii e spartă doar de zgomotul drujbei și al securii lui Takumi, tatăl fetei, alături de care trăiește într-o cabană de lemn, ce pare izolată de tot restul lumii.

Takumi adună apă de băut dintr-un pârâu de munte, culege wasabi sălbatic și duce o viață de conexiune cu natura.

Într-o scenă bucolică, în timp ce își duce fiica în spinare, o învață numele arborilor și arbuștilor, calitățile și gusturile acestora, cum să citească urmele animalelor sălbatice.

 Modernizare cu orice preț

Ceea ce arată ca o afirmație, o declarație ecologistă, e punctat de o descoperire macabră,  tatăl și fata văd o carcasă de animal în descompunere. Cineva omoară căprioare, pe care le abandonează într-o stare de agonie, fără să le ucidă pe loc, fără să le folosească pentru hrană.

E un prim moment de inflexiune, un punct în care Hamaguchi își pregătește spectatorii pentru ciocnirea de semnificații. Și aici suntem pe o pistă greșită dacă credem că poezia naturii și realismul existenței umane se vor ciocni, că stranietatea tăcută a pădurii și vorbăria oamenilor sunt țintele acestei povești.

După aproape o jumătate de oră de peisagistică cinematografică, în care asistăm la existența atemporală a tatălui și a fiicei, aflați într-un fel de comuniune cu Natura, regizorul japonez, care este și scenaristul acestui film, ne introduce conflictul narativ.

În cabana lui Takumi mai mulți vecini s-au întâlnit să discute problema cu care se confruntă micul sat.  Un dezvoltator vrea să construiască un „glamping”, neologism pentru noua practică a eco-yuppișilor, iubitori de natură de weekend care vor să combine campingul cu „glamour”-ul.

Proiect controversat

La întâlnirea dintre reprezentanți dezvoltatorului, care vrea să aducă în această zonă bogătanii iubitori de natură, și comunitatea locală, apar primele tensiuni.

Oamenii se simt amenințați de acest proiect, care le va schimba modul de viață, care poate pune în pericol natura, care le va afecta sursa de apă.

Cei doi reprezentanți ai firmei, numită în mod relevant „Playmode”, sunt Takahashi și Mayuzumi, care le prezintă oamenilor un video de promovare, un fel de reclamă pentru proiectul „Glamping în Harasawa”.

După ce are loc prezentarea încep discuțiile în contradictoriu, care îi pun pe reprezentații firmei în opoziție cu localnicii. Fosa septică este chiar lângă sursa de apă a oamenilor, zonele de barbecue sunt o sursă necontrolată de incendii, dezvoltatorii par să fie mai interesați de subvenții decât de oameni.

Natura pe primul loc

La un moment dat Takumi se ridică în picioare și începe să vorbească despre cum s-a format această comunitate de lângă Tokio, cum imediat după război în acest loc fără istorie, unii au primit parcele de teren.

Bărbatul spune că toți sunt musafiri acolo, cu trimitere directă la prezența oamenilor pe această planetă, pe care o tratăm ca și când ar fi a noastră, dar de fapt suntem niște trecători, pasageri utilizatori ai unui bolovan care se învârte prin Cosmos.

Monologul lui Takumi, despre cum toți distrugem Natura, despre cum trebuie să găsim un echilibru, personajul însuși fiind poziționat central, ca brațul de sprijin al unei balanțe, poate părea o voce a rațiunii.

Un rol foarte important îl are actorul care joacă personajul principal. Hitoshi Omika nici măcar nu este actor, el a fost angajat inițial ca membru al echipei de producție, fiind el însuși regizor de film și scenarist.

Colaborator mai vechi al lui Hamaguchi, a fost asistent de producție la remarcabilul Gûzen to sôzô (Roata norocului și a fanteziei, 2021), a acceptat să joace în film oarecum ezitant.

Actor neprofesionist

Nu e prima oară când Hamaguchi folosește actori neprofesioniști, în cea mai bună tradiție a neorealismului, pentru că actorul de cinema nu e aidoma actorului de teatru.

Descoperim tot mai multe despre acest bărbat al cărui chip e impenetrabil și chiar imobil. Tocmai pentru că nu spune nimic, acest lucru devine relevant.

Când reprezentanta firmei îl întreabă ce meserie are el spune: „sunt omul bun la toate” și, într-adevăr, Takumi face de toate, desenează, crapă lemne, aduce apă, dar nu știm cu adevărat nimic despre el.

Când compania încearcă să-l recruteze, oferindu-i slujba de paznic al glampingului, el spune că nu are nevoie de bani. Deși aparatul de filmat intră în spațiul său intim, arătându-ne fotografii de familie, în care apare și o femeie, cel mai probabil soția lui Takumi, nu știm nimic despre trecutul lui.

Contrast cromatic

Ca și alți regizori japonezi, Hamaguchi mizează pe expresivitatea vizuală, imaginile realizate de Yoshio Kitagawa (care a fost director de imagine și la alte filme ale aceluiași regizor, ca lungmetrajele Nami no oto, 2011, Happî awâ din 2015 ori scurtmetrajul Tengoku wa mada tôi, 2016) sunt fie de o frumusețe stranie, cu ochiuri de apă înghețată în care se răsfrânge imaginea unor copaci, în formă de cochilie, fie simple, cum sunt urmele de animale în zăpadă, dar niciodată lipsite de semnificație.

Chiar și imaginile aparent redundante, care sunt un instrument vizual recurent la Hamaguchi, sunt construite atent.

De exemplu un personaj secundar, care fumează la o masă, are în spatele lui un tablou în care portretul e o copie exactă a realității din fața camerei de luat vederi.

Dar poate cea mai impresionantă rămâne imaginea picturală de la final, în care o vedem pe Hana stând lângă o căprioară cu puiul ei, în contrapunct cu acțiunea din fundal.

Și relația contrastivă dintre dintre Takumi și Takahashi este cromatică (și narativă). Reprezentantul dezvoltatorului poartă o geacă oranj, în timp ce personajul principal are mereu o haină albastru închis.

Dacă unul este taciturn, celălalt e locvace. Când ajunge la casa lui Takumi, Takahashi, care i-a mărturisit colegei sale că vrea să se căsătorească și să se mute într-o casă din pădure, vrea să spargă și el lemne, dar nu reușește.

 Dispariția unei fete

Spre final totul se accelerează, întreg conflictul se derulează în ultimele zece minute dintr-un film de peste o sută de minute. Înainte ca cei doi agenți ai Playmode să ajungă în satul de munte, discută o vreme în mașină despre carierele și scopurile lor.

Pe măsură ce discuția devine tot mai intimă, aparatul de filmare se mută pe bancheta din spate, poziționându-se ca și când ar fi un călător din mașină, care trage cu urechea la secretele oamenilor.

În dialogul din mașină, unde descoperim că există un palier mult mai adânc al existenței oamenilor decât cel pe care îl vedem imediat, aflăm că și căprioarele pot ataca oameni, ceea ce devine inchietant și relevant, fiindcă aceste animale, care sunt sperioase și timide, pot fi și agresive atunci când sunt puse în pericol, au apărut deja în poveste.

După ce tatăl, împreună cu cei doi reprezentanți ai dezvoltatorului, iau apă din pârâu, iau masa la restaurantul tradițional din localitate, merg să o ia pe Hana de la școală, descoperim că fata a plecat singură spre acasă.

Când o voce oficială, dintr-un anunț public, ne informează că Hana a dispărut de mai multe ore, că toți oamenii o caută pe fetiță, ne dăm seama că s-a întâmplat ceva serios.

Final cu suspans

Ca să nu stric nimănui plăcerea de a descoperi deznodământul (șpoilăr ălărt!), voi spune doar că finalul e atât de neașteptat și de inexplicabil la fel cum e pădurea, văzută acum noaptea, învăluită în ceață.

Ultimele cinci minute sunt cinema pur, în care răspunsul la întrebarea dacă există răul sau nu e la fel de incert ca și ambiguitatea narativă și vizuală a poveștii.

În fond e ca și când regizorul ne-ar spune, dacă nu vrei să stai până la sfârșitul unui film, nu vei înțelege nimic.

Regizorul japonez, care practică un stil de a face cinema ce presupune un anumit tip de spectator, nu neapărat un cinefil ultra-sofisticat, dar un privitor cu o predispoziție aparte, mizează mereu pe contrazicerea așteptărilor noastre.

Și, tot contrar așteptărilor, e relevant faptul că, aidoma regizorilor români din generația „noului val”, care sunt mai apreciați la nivel internațional decât acasă,

”Răul nu există” a avut încasări relativ scăzute în Japonia (circa 760 de mii de dolari din bilete), fiind foarte bine primit de spectatorii din alte țări (peste 3 milioane de dolari încasări internaționale, aproape jumătate fiind din Franța).



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

POLITICA

AUR: România este cu spatele la zid: astăzi va plăti cea mai SCUMPĂ electricitate din Europa! Dacă va avea de unde să o cumpere

Publicat

curent

România este cu spatele la zid, spune AUR: astăzi va plăti cea mai scumpă electricitate din Europa. Dacă va avea de unde să o cumpere.

În vremea asta, ministrul energiei, fiul lui Burduja de la Bancorex și protejatul lui Iohannis, ne spune că va face niște reactoare modulare mici prin 2034 și mii de panouri fotovoltaice prin 2030. Numai ce va face mâine nu ne poate spune.

AUR: România este cu spatele la zid: astăzi va plăti cea mai SCUMPĂ electricitate din Europa! Dacă va avea de unde să o cumpere

În lumea reală, de când e Burduja ministru se putea termina centrala cu pompă invers de la Tarnița Lăpușești și problema de mâine nu ar mai fi existat.

curent

Dar guvernul Ciolacu preferă să cheltuie 10 miliarde în 10 ani în loc să cheltuie 1 miliard într-un an și să rezolve fix aceeași problemă!

Avem, de asemenea, hidrocentrale nefinalizate și resurse pentru a demara noi proiecte majore în energie verde și ieftină, dar adaptate la realitățile din România.

Dar guvernul nu are niciun plan!

Citește mai departe

EVENIMENT

Contract pe 8 ani pentru cei care doresc să devină cadre MILITARE. Lege promulgată

Publicat

armata nato

Legea promulgată, luni, de preşedintele Klaus Iohannis arată că persoanele care urmează să devină cadre militare, la admiterea într-o instituţie de învăţământ pentru formarea ofiţerilor, a maiştrilor militari sau a subofiţerilor în activitate, încheie cu Ministerul Apărării Naţionale contracte cu durata de opt ani de la numirea lor în prima funcţie, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului Apărării Naţionale. 

Respectivul act normativ aprobă Ordonanţa de Urgenţă (OUG) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Contract pe 8 ani pentru cei care doresc să devină cadre MILITARE. Lege promulgată

În preambulul OUG sunt evocate necesitatea asigurării resursei umane pentru forţele armate şi faptul că „deficitul de personal militar specializat nu poate fi acoperit imediat”.

Guvernul a precizat, la momentul emiterii Ordonanţei, că numărul demisiilor personalului din armată s-a dublat în anul 2021 faţă de anul 2020, în anul 2022 a crescut la peste 2.700 de militari, iar în anul 2023 s-a menţinut la cote ridicate, în mod deosebit în ceea ce priveşte soldaţii şi gradaţii profesionişti, „categoria cea mai afectată de creşterea inflaţiei în anii menţionaţi, situaţie care afectează îndeplinirea misiunilor şi obiectivelor specifice instituţiei militare şi care trebuie stopată în condiţiile în care exigenţele sunt sporite sub auspiciul tensiunilor în creştere, determinate de războiul din Ucraina”.

Legea arată că ofiţerii pot fi şi absolvenţi cu diplomă de licenţă ai instituţiilor civile de învăţământ superior sau absolvenţi ai anului IV de studii din cadrul instituţiilor civile de învăţământ superior cu durata studiilor mai mare de patru ani, şcolarizaţi pentru nevoi ale instituţiilor de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în condiţii stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei.

„Nu se aplică limita de vârstă de 45 de ani”

Potrivit modificărilor, în Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Protecţie şi Pază, nu se aplică limita de vârstă de cel mult 45 de ani pentru a deveni ofiţeri.

De asemenea, subofiţerii în activitate provin şi din absolvenţi ai învăţământului superior medical la programele de licenţă „Asistent medical generalist” cu diplomă de licenţă sau ai şcolilor sanitare postliceale cu diplomă de bacalaureat şi certificat de calificare profesională, organizate în cadrul instituţiilor civile de învăţământ, şcolarizaţi pentru nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale. Lor li se alătură soldaţi şi gradaţi profesionişti în activitate, în rezervă sau cu statut de rezervist voluntar, absolvenţi ai studiilor liceale cu diplomă de bacalaureat sau postliceale ori superioare, corespunzătoare specialităţilor militare, şi ai cursului de formare a subofiţerilor, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului Apărării Naţionale.

În acest caz, în Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe şi Serviciul de Protecţie şi Pază nu se aplică limita de vârstă de 45 de ani.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO. FOTO. Aproape 700 de copaci pregătiți pentru a aduce natura în proiectul IULIUS de reconversie urbană din Cluj

Publicat

De

Pepiniera Iulius de la Cluj

Aproape 700 de arbori cresc în pepiniera IULIUS, găzduită de Stațiunea de Cercetare Horticolă din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

De frumusețea și umbra lor, dar și de aportul adus la calitatea aerului se vor bucura cei care vor lucra, vizita sau dezvolta comunitatea ce se va crea odată cu realizarea celui mai amplu demers de reconversie și regenerară urbană.

VIDEO. FOTO. Aproape 700 de copaci pregătiți pentru a aduce natura în proiectul IULIUS de reconversie urbană din Cluj

Investiția de jumătate de miliard de euro va reda orașului fosta platformă industrială Carbochim, sub forma unui ansamblu multifuncțional accesibil tuturor.

YouTube video

Atât arborii aduși în Cluj-Napoca de la pepiniere specializate din Italia, cât și cei recuperați din fostul areal al fabricii s-au adaptat noilor condiții și se dezvoltă frumos, pentru a face parte din cele peste 5,2 hectare de spații verzi amenajate prin proiect.

O mică pădure

Pepiniera IULIUS, găzduită de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, în cadrul Staţiunii de Cercetare Horticolă, s-a transformat într-o mică „pădure”.

Aproape 700 de copaci maturi cresc aici de un an și jumătate, pregătiți să înverzească și să aducă natura în mijlocul proiectului pe care compania IULIUS îl propune pentru transformarea fostei platforme Carbochim într-un spațiu al comunității, al orașului.

Datorită dimensiunilor impresionante, dar și a speciilor atent selectate, noua grădină urbană creată va oferi umbră din prima zi, similar parcurilor care se dezvoltă în ani de zile.

Arbori de până la 60 de ani vor aduce natura în locul fostei platforme industriale

Metasequoia, platani, tei, ginkgo biloba, castani, stejari piramidali, arbori de cauciuc, carpeni, arțari, duzi, arborele Iudei, liriodendron cresc în pepinieră.

Au fost aleși cu mult timp înainte, individual, pentru rezistența și capacitatea de adaptare a speciilor, aspectul lor și spectacolul de culoare pe care îl oferă în fiecare anotimp.

„Procesul de selecție a fost unul amplu și de durată, pentru că am vrut să ne asigurăm că aducem specii de arbori care se vor putea simți ca acasă în solul de la Cluj.

Sunt copaci maturi, de dimensiuni foarte mari, iar unele specii sunt cu adevărat speciale.

De exemplu, sunt cele cinci exemplare de Metasequoia, destul de rar de întâlnit, cu origini în China, care sunt printre cei mai «vârstnici» arbori din pepinieră, având până la 60 de ani.

Arțarii sunt, de asemenea, impresionanți, cu greutăți între 9 și 11 tone, iar platanii ajung până la 1,4 metri circumferință. Stejarii, arțarii, metasequoia ajung în prezent la înălțimi și de 13 metri.

Pepiniera este un spectacol și ne bucurăm că le merge atât de bine copacilor la Cluj”, a declarat Călin Revnic, inginer horticol IULIUS, care coordonează pepiniera.

Copaci plantați după o tehnică ce permite transplantarea în orice anotimp

Copacii în proces de aclimatizare sunt plantați după o tehnică ce permite transplantarea în orice anotimp (air pot).

Toate aceste exemplare, speciale prin dimensiuni, proces de dezvoltare și originile lor, pot fi analizate și urmărite în detaliu de către studenți, parteneriatul cu USAMV fiind o platformă de studiu și practică pentru viitorii inginieri.

Copacii de pe fostul sit industrial, relocați în noul proiect

O mare parte dintre copacii care se aflau pe fosta platformă industrială vor face parte și din viitorul proiect.

Anul trecut, arborii existenți în spațiul industrial au făcut subiectul unui amplu studiu arboricol, realizat de Conf. Dr. Ing. Horia Dan Vlasin, de la Facultatea de Silvicultură și Cadastru din cadrul USAMV Cluj-Napoca.

Acesta a stabilit care sunt copacii posibil de păstrat, iar 74 dintre aceștia sunt deja în pepinieră, urmând să li se mai alăture și alții pe măsură ce relocarea se poate realiza în siguranță.

Sunt tei, brazi argintii, molizi, mesteceni, pruni roșii, paltini, cedri și magnolii.

„Evoluția copacilor este foarte bună și ne bucurăm că nu au avut de suferit ca urmare a procesului.

Sunt arbori care vor continua să crească în același loc, după relocare, doar că într-un parc cu alți arbori maturi, în condiții mult mai bune, iar comunitatea se va putea bucura de ei”, a adăugat Călin Revnic, inginer horticol IULIUS.

100.000 de plante decorative

Alături de sutele de arbori aflați în procesul de aclimatizare, în proiect vor fi incluse peste 100.000 de plante decorative, variind în forme și dimensiuni, pentru a adăuga culoare și a sprijini biodiversitatea zonei.

Până în prezent, IULIUS a dezvoltat grădini urbane de amploare în proiectele mixte din Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, însă spațiile verzi și copacii sunt prezenți inclusiv în proiectele de dimensiuni mai mici.

În total, 13 hectare de grădini urbane, amenajate cu peste 80.000 de copaci și arbuști, însumând investiții inițiale ce depășesc 18 milioane de euro.

Sunt spații care aduc natura printre oameni și care au devenit zone de atractivitate, pentru că aici se îmbină relaxarea cu numeroase evenimente în aer liber, accesibile tuturor: concerte, festivaluri, competiții sportive, proiecții cinematografice, spectacole de teatru, târguri și multe altele.

14 hectare de zonă industrială redată orașului

Demersul de reconversie urbană propus de IULIUS pentru a reda orașului aproximativ 14 hectare de zonă industrială, preponderent nefuncțională, ca proiect deschis către întreaga comunitate, cu funcțiuni culturale, office, retail, entertainment și grădină amplă urbană este unul integrat, care se aliniază strategiilor din planul de dezvoltare a orașului.

Investiția estimată la peste jumătate de miliard de euro propune și soluții de sistematizare și restructurare a infrastructurii auto, velo și pietonale din zonă: un nou pod rutier cu patru benzi auto și două pasarele pietonale peste râul Someș, amenajarea de piste velo, realizarea a două sensuri giratorii, modernizarea și lărgirea a două străzi și amenajarea a trei intersecții și stații de transport public în zona Pieței 1 Mai.

Proiectul se află în etapa finală de avizare, iar mai multe detalii sunt disponibile AICI.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Ce mai face Autostrada Transilvania? Nădășelu – Zimbor – Poarta Sălajului, muzeul A3

Publicat

a3

Lucrările la Autostrada Transilvania au oprire la pornire. Tronsonul Nădășelu – Zimbor – Poarta Sălajului este la stadiul din 2022. Optimist, termenul de dare în folosință ar fi finalul lui 2026. Cauzele tergiversării se află undeva în curtea CNAIR.

„Amintirile ne chinuiesc, amintirile ne răscolesc… pe Autostrada Transilvania. Ne gândim cu jind la vremurile demult apuse, din 2021 și început de 2022, când cei de la UMB mutau, la propriu, dealurile transilvănene de pe A3 Nădășelu-Zimbor-Poarta Sălajului.

a3

FOTO. Ce mai face Autostrada Transilvania? Nădășelu – Zimbor – Poarta Sălajului, muzeul A3

Din acea mobilizare exemplară a rămas doar o palidă umbră, antreprenorul fiind concentrat pe A7 Buzău-Focșani, așa cum bine știți. Prin 2021 visam să circulăm în 2023, cel târziu în 2024. Dar acum ne luăm adio inclusiv de la 2025, sperând să ne încadrăm în jalonul PNRR, 2026.

a3

Argumentele sunt simple și evidente. CNAIR a extins, a treia oară dacă am numărat noi bine, termenele de finalizare în 28.07.2026 pentru Nădășelu-Zimbor, respectiv 14.12.2026 pe Zimbor-Poarta Sălajului, conform ultimului grafic de execuție aprobat și raportat public.

De ce le-a extins? Pe scurt, fiindcă nu și-a făcut treaba. Licitația pentru viaductele suplimentare pe traseul modificat de alunecările de teren s-a finalizat cu vreo doi ani de întârziere, acordul de mediu s-a revizuit în pas de melc, suprafețele forestiere nu sunt eliberate în totalitate, iar nodul Românași de la capătul din nord nu are încă un constructor.

a3

„Le va fi foarte greu să termine în 2026 și să se încadreze în cerințele PNRR”

Chiar și în aceste condiții, lotul Zimbor-Poarta Sălajului ar putea fi deschis în 2025 dacă oficialii CNAIR închid în următoarele luni licitația nodului Românași fără de care tronsonul este muzeu. Și, evident, dacă cei de la UMB decid să își apere blazonul și aduc niște forțe suplimentare ca să dea gata autostrada. În caz contrar, toate șansele să intre în 2026 în al 7-lea an de contract!

Pe Nădășelu-Zimbor avem desigur problema celor două viaducte de pe traseul modificat la Nădășelu și Topa Mică: 9 luni proiectare și alte 18 de execuție. UMB nu a participat la licitația aceasta și contractul a ajuns la turcii de la Ozaltin, fiind semnat pe 5 iunie 2024. Le va fi foarte greu să termine în 2026 și să se încadreze în cerințele PNRR.

a3

Contractele au fost semnate cu UMB în 26.06.2020 pe Zimbor-Poarta Sălajului și în 22.09.2020 pe Nădășelu-Zimbor cu ordine de începere emise în 31.05.2021, respectiv 25.01.2021. Ambele prevăd 12 luni de proiectare și 24 de execuție.

În loc de concluzie, arătăm noi elefantul din cameră: urmează încă vreo 2 ani de avans cu lingurița pe Nădășelu-Poarta Sălajului sau vom vedea un șantier reînviat?”, scrie pe pagina de Facebook a Asociației Pro Infrastructură.

Foto: Facebook Asociația Pro Infrastructură

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax