CULTURA
CRONICĂ DE FILM TIFF. Doru Pop: Ce vezi nu e niciodată ce crezi
Filmele lui Ryûsuke Hamaguchi, care a studiat la Universitatea de Artă din Tokio cu regizorul Kiyoshi Kurosawa (fără nicio legătură cu Akira) și cu producătorul Kenzo Horikoshi, care se declară un admirator al lui Cassavetes și un adept al Heidegger, nu sunt niciodată ce par a fi.
Cea mai recentă creație a acestui regizor japonez din noua generație, intitulată Akuwa Sonzai Shinai (Răul nu există 2023), care a primit Leul de argint la festivalul de la Veneția și premiul Fipresci în 2023, devine sugestiv pentru o întreagă filosofie cinematografică, nu doar a autorului, cât a unei stilistici mai ample.
De fapt, titlul folosește o litotă clasică, iar povestea demonstrează că cinemaul poate funcționa ca un mecanism stilistic întemeiat pe răsturnarea de semnificații și sensuri. Noțiunea de litotă, care vine din greacă, unde descria ceva „simplu”, chiar „neînsemnat”, caracterizează acest mod de a face filme, printr-o aparentă banalitate vizuală și tehnică ajungem la profunzimi neașteptate.
Răul există
Ceea ce pare să fie o poveste simplă, nu este niciodată simplistă, fiecare element are o funcție reversibilă, ca și litotele din retorică, în care o afirmație nu este ceea ce pare, ea fiind chiar negația propriei declarații.
De fapt, în limbile europene, această modalitate de exprimare e chiar mai puțin puternică (tocmai am făcut o litotă) decât în limbile orientale, cum sunt chineza sau japoneza, unde o afirmație poate fi folosită ca propria ei negație.
Și în limba română avem astfel de expresii – când spunem „ce noroc pe capul meu” de fapt înțelegem referința ironică implicită la sensul invers; la fel, când felicităm pe cineva la modul ironic, „Bravo, ai reușit”, sau când afirmăm despre ceva că „nu e rău”, și înseamnă că nu e chiar atât de bine, folosim un mecanism retoric esențial pentru relația dintre limbaj și gândire.
La fel, când un regizor japonez ne spune că „Nu există răul”, ar trebui să știm și să ne gândim că nu e chiar așa. Spre deosebire de „maestrul” său, Kiyoshi Kurosawa, care este reprezentativ pentru filmul de „groază niponă” (cel mai cunoscut fiind Ringu, 1998, regizat de Hideo Nakata, care a inspirat mai mulți regizori de la Hollywood), Hamaguchi nu merge pe traseul contrastelor puternice.
Deși are o atmosferă ce aduce cu primele episoade din Twin Peaks, filmul lui Hamaguchi ne lasă în așteptare, ne oferă sugestii, ne atrage în capcane și în false expectative.
Comuniune cu natura
Filmul pare de la bun început o ilustrată romantică, un soi de documentar pro-natură. Incipitul din Răul nu există, care e o lungă panoramare în contraplonjeu cu o perdea de crengi și ramuri de copaci, arată ca o introducere la narațiunile tipice pentru eco-cinemaul contemporan, aduce cu stilul narațiunilor educaționale, cum ar fi Kiss the Ground (2020), documentarul povestit de Woody Harelson.
Vedem, timp de aproape cinci minute, doar coroanele unor arbori, ramificațiile verzi și crăcile lor uscate, care formează un paravan de protecție. Astfel că, în planul vizual următor, din care înțelegem că era perspectiva unei fetițe, pe care o cheamă Hana și care locuiește chiar lângă această pădure, putem crede că am înțeles simbolistica și intențiile regizorului.
Liniștea pădurii e spartă doar de zgomotul drujbei și al securii lui Takumi, tatăl fetei, alături de care trăiește într-o cabană de lemn, ce pare izolată de tot restul lumii.
Takumi adună apă de băut dintr-un pârâu de munte, culege wasabi sălbatic și duce o viață de conexiune cu natura.
Într-o scenă bucolică, în timp ce își duce fiica în spinare, o învață numele arborilor și arbuștilor, calitățile și gusturile acestora, cum să citească urmele animalelor sălbatice.
Modernizare cu orice preț
Ceea ce arată ca o afirmație, o declarație ecologistă, e punctat de o descoperire macabră, tatăl și fata văd o carcasă de animal în descompunere. Cineva omoară căprioare, pe care le abandonează într-o stare de agonie, fără să le ucidă pe loc, fără să le folosească pentru hrană.
E un prim moment de inflexiune, un punct în care Hamaguchi își pregătește spectatorii pentru ciocnirea de semnificații. Și aici suntem pe o pistă greșită dacă credem că poezia naturii și realismul existenței umane se vor ciocni, că stranietatea tăcută a pădurii și vorbăria oamenilor sunt țintele acestei povești.
După aproape o jumătate de oră de peisagistică cinematografică, în care asistăm la existența atemporală a tatălui și a fiicei, aflați într-un fel de comuniune cu Natura, regizorul japonez, care este și scenaristul acestui film, ne introduce conflictul narativ.
În cabana lui Takumi mai mulți vecini s-au întâlnit să discute problema cu care se confruntă micul sat. Un dezvoltator vrea să construiască un „glamping”, neologism pentru noua practică a eco-yuppișilor, iubitori de natură de weekend care vor să combine campingul cu „glamour”-ul.
Proiect controversat
La întâlnirea dintre reprezentanți dezvoltatorului, care vrea să aducă în această zonă bogătanii iubitori de natură, și comunitatea locală, apar primele tensiuni.
Oamenii se simt amenințați de acest proiect, care le va schimba modul de viață, care poate pune în pericol natura, care le va afecta sursa de apă.
Cei doi reprezentanți ai firmei, numită în mod relevant „Playmode”, sunt Takahashi și Mayuzumi, care le prezintă oamenilor un video de promovare, un fel de reclamă pentru proiectul „Glamping în Harasawa”.
După ce are loc prezentarea încep discuțiile în contradictoriu, care îi pun pe reprezentații firmei în opoziție cu localnicii. Fosa septică este chiar lângă sursa de apă a oamenilor, zonele de barbecue sunt o sursă necontrolată de incendii, dezvoltatorii par să fie mai interesați de subvenții decât de oameni.
Natura pe primul loc
La un moment dat Takumi se ridică în picioare și începe să vorbească despre cum s-a format această comunitate de lângă Tokio, cum imediat după război în acest loc fără istorie, unii au primit parcele de teren.
Bărbatul spune că toți sunt musafiri acolo, cu trimitere directă la prezența oamenilor pe această planetă, pe care o tratăm ca și când ar fi a noastră, dar de fapt suntem niște trecători, pasageri utilizatori ai unui bolovan care se învârte prin Cosmos.
Monologul lui Takumi, despre cum toți distrugem Natura, despre cum trebuie să găsim un echilibru, personajul însuși fiind poziționat central, ca brațul de sprijin al unei balanțe, poate părea o voce a rațiunii.
Un rol foarte important îl are actorul care joacă personajul principal. Hitoshi Omika nici măcar nu este actor, el a fost angajat inițial ca membru al echipei de producție, fiind el însuși regizor de film și scenarist.
Colaborator mai vechi al lui Hamaguchi, a fost asistent de producție la remarcabilul Gûzen to sôzô (Roata norocului și a fanteziei, 2021), a acceptat să joace în film oarecum ezitant.
Actor neprofesionist
Nu e prima oară când Hamaguchi folosește actori neprofesioniști, în cea mai bună tradiție a neorealismului, pentru că actorul de cinema nu e aidoma actorului de teatru.
Descoperim tot mai multe despre acest bărbat al cărui chip e impenetrabil și chiar imobil. Tocmai pentru că nu spune nimic, acest lucru devine relevant.
Când reprezentanta firmei îl întreabă ce meserie are el spune: „sunt omul bun la toate” și, într-adevăr, Takumi face de toate, desenează, crapă lemne, aduce apă, dar nu știm cu adevărat nimic despre el.
Când compania încearcă să-l recruteze, oferindu-i slujba de paznic al glampingului, el spune că nu are nevoie de bani. Deși aparatul de filmat intră în spațiul său intim, arătându-ne fotografii de familie, în care apare și o femeie, cel mai probabil soția lui Takumi, nu știm nimic despre trecutul lui.
Contrast cromatic
Ca și alți regizori japonezi, Hamaguchi mizează pe expresivitatea vizuală, imaginile realizate de Yoshio Kitagawa (care a fost director de imagine și la alte filme ale aceluiași regizor, ca lungmetrajele Nami no oto, 2011, Happî awâ din 2015 ori scurtmetrajul Tengoku wa mada tôi, 2016) sunt fie de o frumusețe stranie, cu ochiuri de apă înghețată în care se răsfrânge imaginea unor copaci, în formă de cochilie, fie simple, cum sunt urmele de animale în zăpadă, dar niciodată lipsite de semnificație.
Chiar și imaginile aparent redundante, care sunt un instrument vizual recurent la Hamaguchi, sunt construite atent.
De exemplu un personaj secundar, care fumează la o masă, are în spatele lui un tablou în care portretul e o copie exactă a realității din fața camerei de luat vederi.
Dar poate cea mai impresionantă rămâne imaginea picturală de la final, în care o vedem pe Hana stând lângă o căprioară cu puiul ei, în contrapunct cu acțiunea din fundal.
Și relația contrastivă dintre dintre Takumi și Takahashi este cromatică (și narativă). Reprezentantul dezvoltatorului poartă o geacă oranj, în timp ce personajul principal are mereu o haină albastru închis.
Dacă unul este taciturn, celălalt e locvace. Când ajunge la casa lui Takumi, Takahashi, care i-a mărturisit colegei sale că vrea să se căsătorească și să se mute într-o casă din pădure, vrea să spargă și el lemne, dar nu reușește.
Dispariția unei fete
Spre final totul se accelerează, întreg conflictul se derulează în ultimele zece minute dintr-un film de peste o sută de minute. Înainte ca cei doi agenți ai Playmode să ajungă în satul de munte, discută o vreme în mașină despre carierele și scopurile lor.
Pe măsură ce discuția devine tot mai intimă, aparatul de filmare se mută pe bancheta din spate, poziționându-se ca și când ar fi un călător din mașină, care trage cu urechea la secretele oamenilor.
În dialogul din mașină, unde descoperim că există un palier mult mai adânc al existenței oamenilor decât cel pe care îl vedem imediat, aflăm că și căprioarele pot ataca oameni, ceea ce devine inchietant și relevant, fiindcă aceste animale, care sunt sperioase și timide, pot fi și agresive atunci când sunt puse în pericol, au apărut deja în poveste.
După ce tatăl, împreună cu cei doi reprezentanți ai dezvoltatorului, iau apă din pârâu, iau masa la restaurantul tradițional din localitate, merg să o ia pe Hana de la școală, descoperim că fata a plecat singură spre acasă.
Când o voce oficială, dintr-un anunț public, ne informează că Hana a dispărut de mai multe ore, că toți oamenii o caută pe fetiță, ne dăm seama că s-a întâmplat ceva serios.
Final cu suspans
Ca să nu stric nimănui plăcerea de a descoperi deznodământul (șpoilăr ălărt!), voi spune doar că finalul e atât de neașteptat și de inexplicabil la fel cum e pădurea, văzută acum noaptea, învăluită în ceață.
Ultimele cinci minute sunt cinema pur, în care răspunsul la întrebarea dacă există răul sau nu e la fel de incert ca și ambiguitatea narativă și vizuală a poveștii.
În fond e ca și când regizorul ne-ar spune, dacă nu vrei să stai până la sfârșitul unui film, nu vei înțelege nimic.
Regizorul japonez, care practică un stil de a face cinema ce presupune un anumit tip de spectator, nu neapărat un cinefil ultra-sofisticat, dar un privitor cu o predispoziție aparte, mizează mereu pe contrazicerea așteptărilor noastre.
Și, tot contrar așteptărilor, e relevant faptul că, aidoma regizorilor români din generația „noului val”, care sunt mai apreciați la nivel internațional decât acasă,
”Răul nu există” a avut încasări relativ scăzute în Japonia (circa 760 de mii de dolari din bilete), fiind foarte bine primit de spectatorii din alte țări (peste 3 milioane de dolari încasări internaționale, aproape jumătate fiind din Franța).
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
ANRE a emis în acest an un ordin care prevede că toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să plătească o cotă parte la factura de energie termică, indiferent dacă sunt racordate la sistemul centralizat sau dețin centrale individuale pe gaze. A fost generată o formulă de calcul potrivit căreia cota comună ajunge la 50% din factura totală a blocului, scrie HotNews.ro. Oamenii au numit aceste costuri „taxa pe țeavă”, cu referire la coloana de distribuție a agentului termic în bloc.
În luna martie a acestui an, ANRE a emis un regulament privind repartizarea consumului de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii repartitoarelor.
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
„Cantitatea de energie termică aferentă consumului comun de încălzire, repartizată proporțional cu cota indiviză conform prevederilor art. 14, se achită de către toți proprietarii/utilizatorii de apartamente/spații cu altă destinație decât cea de locuință din unitatea de calcul, indiferent dacă:
a) apartamentele sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință sunt sau nu conectate la SACET (sistemul centralizat – n.r.) sau la sursă locală;
b) există sau nu coloane de distribuție a încălzirii ce traversează apartamentele și/sau spațiile cu altă destinație decât cea de locuință și dacă acestea sunt sau nu izolate termic”.
„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%”
Radu Opaina, președintele Federației Asociațiilor de Proprietari din România, a scris pe Facebook: „A venit prima factură de căldură! Prima aberație a iernii în blocurile cu repartitoare: jumătate din factura pe bloc o plătesc toți, atât conectații, cât și deconectații (cei cu centrală proprie). Este o aberație colosală. Nu ai cum să ai parte comună 50% din factura totală. Nu înțeleg cum au ajuns la acea formulă”.
„Cota comună ar trebui să fie maximum 10%. Vă fac un calcul: de exemplu un bloc cu 8 etaje și 40 de apartamente, pe scară sunt 8 calorifere, câte unul la fiecare etaj, iar în apartamente sunt câte 3 calorifere, să zicem, deci 120 de calorifere. Ar veni 128 de calorifere în total în bloc, din care 8 sunt la comun. Cum să ajungă partea comună 50%?!”, s-a întrebat el.
„Este abia prima lună cu costuri de încălzire. Să vedeți ce scandaluri vor ieși în blocuri când vin facturile acelea urișe pe decembrie, ianuarie, februarie.
Să zicem că v-ați luat centrală pe gaz, ați făcut o investiție, ați dat bani pe centrală, v-ați debranșat, acum plătiți facturi la gaz, și acelea uriașe, iar acum mai vine și această cotă comună uriașă”, a mai scris Opaina.
„O clădire, o singură soluție de încălzire”
Mihai Mereuță, președintele Ligii Habitat, este de altă părere: „Sunt legile fizicii. Căldura circulă. Vă dau alt exemplu: cineva care are centrală pleacă de acasă și închide centrala, deci nu consumă și nu plătește nimic pentru acea perioadă, însă când vine acasă nu găsește rece ca afară, ci 15 grade cel puțin”.
În opinia sa, soluția este interzicerea posibilității de a avea mai multe modalități de încălzire în același condominium.
„Ar trebui să fie: o clădire, o singură soluție de încălzire”, zice Mereuță.
EVENIMENT
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
În vară, presa prelua o informație din mass-media europeană legată de faptul că de la 1 octombrie 2024, așa numitele anvelope all-season vor fi interzise.
„Începând cu 1 octombrie 2024, șoferii se pot confrunta cu amenzi dacă nu respectă noile reglementări referitoare la anvelope. O regulă importantă este schimbarea cauciucurilor de două ori pe an. Deși anvelopele all-season oferă o opțiune convenabilă pentru a evita aceste schimbări, o nouă reglementare interzice anumite tipuri de anvelope începând cu aceeași dată”, scria Capital.
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
„Anvelopele de tip all-season nu sunt foarte sigure pe timpul sezonului rece, sunt de părere specialiștii. O serie de studii arată că șoferii aflați la volanul unor vehicule astfel echipate au produs mai multe accidente. Conform statisticilor, anvelopele de tip all-season reprezintă un compromis”, scria Evenimentul Zilei.
Cu alte cuvinte, anvelopele all-season nu că ar fi bune și vara și iarna, ele n-ar fi bune nici vara, nici iarna.
Conform presei, sursa acestei informații ar fi chiar Uniunea Europeană, care consideră că majoritatea accidentelor ar fi fost provocate din cauza echipării mașinilor cu acest tip de anvelope.
„Nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă”
Cluj24 a solicitat un răspuns singurului for din România abilitat să ia o asemenea decizie, și anume RAR:
„Primele ninsori aduc și primele întrebări despre ce pneuri trebuie montate pe autovehicule în sezonul rece, despre marcajele de pe anvelope sau despre data de la care acestea devin obligatorii. Vă înțelegem nelămuririle, pentru că în fiecare an sunteți bombardați cu informații nereale, menite să genereze panică printre cei care se tem că au omis să citească modificările legislative. Din acest motiv vă spunem noi tot ce trebuie să știți despre anvelopele de iarnă.
Pe scurt, dacă nu vreți să citiți până la capăt (deși vă recomandăm să o faceți), trebuie să știți că legislația din România nu s-a modificat! TOATE anvelopele, indiferent de denumirea lor comercială, care sunt marcate cu literele M şi S (însemnând noroi <<mud>> și zăpadă <<snow>>), sub forma M+S, M.S. sau M&S, îndeplinesc cerințele de utilizare în condiţiile specifice de iarnă prevăzute în legislaţia națională. Totodată, nu există o perioadă stabilită în care trebuie utilizate anvelopele de iarnă, acestea fiind obligatorii atunci când autovehiculul circulă pe un drum public acoperit cu gheață, zăpadă sau polei.
Acum, mai în detaliu, reamintim că legea din România nu merge dincolo de marcajul format din literele M și S, respectiv dincolo de definiția anvelopelor de iarnă/zăpadă din legislația de omologare a anvelopelor. Textul OG nr. 5/2011, prin care se modifică OG nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, utilizează termenul „anvelope de iarnă”, anvelope care se identifică prin utilizarea literelor M şi S.
Denumirea de anvelopă “all-season” este o denumire comercială care nu defineşte cu exactitate tipul de anvelopă omologată pentru utilizarea pe timp de iarnă conform OG nr. 5/2011.
„Nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece”
Singurul criteriu care certifică faptul că anvelopa este omologată în acest sens este inscripţia literelor M şi S, sub una dintre formele menționate.
Prin urmare, dacă posesorii de autovehicule respectă legislația în vigoare și folosesc pe drumurile publice acoperite cu zăpadă, gheață sau polei, anvelopele marcate cu literele M și S nu se aplică sancțiuni!
Registrul Auto Român vă recomandă să nu ignorați importanța anvelopelor de iarnă în sezonul rece, deoarece acestea sunt concepute ca la o temperatură de sub 7-8 grade Celsius să rămână moi, spre deosebire de cele de vară, pentru a păstra aderența la carosabil.
Înainte de a monta anvelopele, vă recomandăm să verificați anul fabricației (DOT) și adâncimea profilului. Dacă anvelopele au o vechime de peste 4-5 ani, solicitați părerea unui specialist, care să observe dacă există urme specifice de uzură.
Este important de știut că o anvelopă de iarnă, aflată în condiții optime, crește aderența pe carosabilul acoperit cu zăpadă și scade distanța de frânare.
Precizăm că amenda pentru lipsa anvelopelor de iarnă, în condițiile specificate de lege, se încadrează în clasa a IV-a de sancţiuni (9-20 puncte-amendă).
În final, vă asigurăm că am citit și noi știrile despre “anvelopele care vor fi interzise din 2024”, dar rămâne cum am stabilit: vă anunțăm din timp când vor apărea noutăți legislative care pot avea impact asupra deținătorilor de vehicule din România”.
Zvon sau nu, cert este că o asemenea știre are și o componentă comercială. Cui prodest? Cui folosește un asemenea gen de dezinformare? Evident, vânzătorilor de anvelope care, se pare, și-au crescut vânzările la categoria anvelope de iarnă…
ECONOMIE
Dragoș Damian: N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? Participă la un târg de cariere și fură de la competiție
CEO Terapia, Dragoș Damian, critică lipsa de investiție reală în formarea resursei umane de către companii și o practică frecventă: recrutarea agresivă de la competitori.
„N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? În învățământ dual? În burse și practică pentru studenți? În laboratoare scumpe în facultăți? Nici o problemă! Participă la un târg de cariere și fură de la competiție câți angajați ai nevoie!
Povești de adormit mediul de afaceri
Urmărește o conferință la care iau parte șefii departamentelor de resurse umane și vei realiza ce profesioniști desăvârșiți sunt. Stăpânesc cu măiestrie o mulțime de formulări complicate care te conving cât de mult timp și bani alocă pentru atragerea, retenția și dezvoltarea oamenilor din organizația lor, cât de mult se investește în resursa umană, ce beneficii cuprinzătoare sunt acordate.
Ce nu știi însă este că toate lăudăroșeniile lor sunt povești de adormit mediul de afaceri pentru că, singurul lucru pe care îl fac este să fure angajați de la competiție. Păi are cineva chef, bani și timp să investească în angajați? Are cineva chef, bani și timp să dezvolte un director financiar sau economic, un specialist de calitate, de la director la analist, un specialist în operațiuni industriale de la director la ingineri la supervizori la operatori mașini alfa-numerice, un specialist în planificarea producției, un specialist în lanțul de aprovizionare, un specialist de mediu?
Instructajul costă sute de mii de lei
Uite. Un director financiar se pregătește în 5-10 ani, instructajul costă sute de mii de lei. Specialiști de calitate și de operațiuni industriale nu există, ei trebuie luați de pe băncile facultății, durează 1-3 ani pregătirea lor, tot sute de mii de lei. Specialiști de planificare, de aprovizionare, de mediu, la fel, nu există, costă mii și mii de lei pregătirea lor.
Pentru pregătirea unor astfel de specialiști este necesară muncă asiduă în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă de pe băncile facultății, etc.
Mergem la competiție și furăm
Prostii! Timp și bani dați de pomană. Așadar, mergem la competiție și furăm. Luăm oameni gata pregătiți de fraierii din alte companii, care cred bazaconii de tipul învățământ dual preuniversitar și universitar sau pierd vremea în pregătirea angajaților prin parteneriate cu facultățile. Sunt unii angajatori fraieri care cred în rolul angajatorilor de a ajuta societatea să progreseze prin dezvoltarea generațiilor Y și Z.
Cât de fraieri pot fi?
Furtul de angajați este soluția perfectă pentru orice șef de resurse umane:
- Poți da salarii mai mari sau beneficii de altă natură pentru că nu te costă nimic pregătirea lor;
- Nu există nici o lege împotriva furtului de angajați, dimpotrivă, Codul Muncii „încurajează” furtul de angajați prin prevederi ambigue. Astfel încât poți fura 1, 2, 5, 10, 20 de angajați. Poți fura atâția angajați de la competiție până o închizi și tot nu pățești nimic, degeaba reclamăa unii aceasta practică;
- În plus:
- Bonus 1: merită să vezi fețele directorilor cărora le furi angajații, sunt de neprețuit supărarea și frustrarea lor după ce au consumat timp și bani cu munca susținută în interiorul organizației, parteneriate cu instituțiile de învățământ, donații de echipamente scumpe către universități în așa fel încât instruirea să se facă încă de pe băncile facultății. Niște fraieri, merită să râzi de ei;
- Bonus 2: daca angajatul furat nu se inseră în organizația ta, îl dai afara fără probleme, fără să fi consumat timp și bani pentru a-l pregăti. Și rămâi cu satisfacția că ai destabilizat competitorul de unde l-ai furat, care trebuie să consume timp și bani ca să pregătească pe altcineva.
Singura cale ieftină, să furi angajați de la competiție
Așadar, fură un angajat de la competiție, fură 2, 5, 10.
Totuși, fii un pic prudent, respectă niște reguli de bază:
- mergi tot timpul la conferințe ca să arați publicului că de fapt ești un angajator de top care investește timp și bani în pregătirea resursei umane. Și mai bine, cumpăra un loc într-un anuar ”Angajatori de Top”, e maxim 5.000 de Euro, dă bine;
- folosește anunțuri pe situl propriu, târguri de cariere, platforme de recrutare, companii de plasare de forța de muncă și vânători de capete, astfel încât să eviți orice risc ca planurile tale să fie dezvăluite;
- lipește afișe de recrutare pe stâlpi sau plasează banere în jurul locației competitorului pe care îl asediezi ca să-i furi angajații, demonstrezi astfel că ai publicat la loc vizibil intenția de angajare.
Singura cale ieftină și rapidă de dezvoltare a organizației tale este să furi angajați de la competiție. Succes!”, a spus Damian.
ADMINISTRAȚIE
Trenul metropolitan, „undă verde” de la Consiliul Județean Cluj. Aviz favorabil în Comisia de Urbanism
Consiliul Județean Cluj a avizat realizarea trenului metropolitan, în ședința Comisiei de Urbanism de joi, 21 noiembrie.
Comisia Tehnică de Urbanism și Amenajarea Teritoriului (CTATU) din cadrul Consiliului Județean Cluj a avizat favorabil, cu condiționări, Planul Urbanistic Zonal (PUZ) al viitorului Tren Metropolitan Cluj.
Trenul metropolitan va rezolva problema mobilității urbane
„Pentru ca acest important proiect să poată merge mai departe, în sensul depunerii și obținerii finanțării europene, am decis să aprobăm, cu anumite modificări, documentația prezentată în comisie. Este necesar ca proiectul viitorului tren metropolitan să fie corelat cu toate proiectele de infrastructură publice și private aprobate deja pe traseul propus prin PUZ.
Această nouă investiție este una extrem de importantă din perspectiva rezolvării problemei de mobilitate urbană pentru cei aproximativ 500 de mii de clujeni care trăiesc și muncesc în Zona Metropolitană Cluj”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj și al Comisiei CTATU.
Ultima etapă a fazei de proiectare
Elaborarea PUZ-ului aferent Trenului Metropolitan Cluj, ca etapă finală a fazei de proiectare, a fost necesară în vederea stabilirii reglementărilor urbanistice pentru realizarea obiectivelor noi propuse în cadrul acestui proiect de infrastructură, reguli care nu au fost cuprinse, anterior, în cadrul PUG-urilor aflate în vigoare.
Proiectul Trenului Metropolitan constă în introducerea unui serviciu de transport public de călători de-a lungul infrastructurii de cale ferată existentă deja între localitățile Gârbău și Bonțida, via Cluj-Napoca, cu nu mai puțin de 23 de stații. Astfel, de-a lungul celor 48,8 km de traseu, vor fi amenajate noi peroane, un pasaj rutier subteran, trotuare, piste biciclete, parcări auto/moto/velo și stații de autobus.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Ordin ANRE: „Taxa pe țeavă” – toate apartamentele dintr-un bloc trebuie să PLĂTEASCĂ o cotă parte la factura de energie termică
Sunt interzise ANVELOPELE all-season? RAR: Vă anunțăm din timp când vor apărea NOUTĂȚI legislative
Dragoș Damian: N-ai chef, timp sau bani să investești în resursa umană? Participă la un târg de cariere și fură de la competiție
Trenul metropolitan, „undă verde” de la Consiliul Județean Cluj. Aviz favorabil în Comisia de Urbanism
VIDEO FOTO. Ciocolată Dubai, preparată de elevii Școlii Profesionale Speciale Samus Cluj. Va fi vândută la târgul de Crăciun
VIDEO. Aron Bogdan: Partidul S.O.S. România, o platformă în care poți să te exprimi liber, să-ți asumi adevărata identitate (PE)
Bărbat rănit grav pe un șantier din Cluj-Napoca. A fost intubat
Adrian Axinia, europarlamentar AUR: Trenul electric care merge o zi și… atât (PE)
