Curtea de Apel Cluj şi-a prezentat, miercuri, bilanţul activităţii pe 2023, din care reiese că există un deficit mare de judecători şi, că, drept consecinţă, numărul de dosare pe judecător este tot mai mare.

Criză de judecători la Cluj

„Cea mai gravă problemă cu care s-au confruntat instanțele de judecată în 2023 a continuat să fie aceea a deficitului de judecători.

Astfel, la finalul anului 2023, la nivelul Curții de Apel Cluj şi al instanțelor din raza sa de activitate erau vacante 48 de posturi de judecători, deficit în continuare îngrijorător şi încă vădit disproporționat faţă de anii: 2019, când erau doar 10 posturi vacante la nivelul întregii jurisdicții a Curții, 2020, când erau 30 de posturi vacante şi 2021, când se înregistrau 40 de posturi vacante.

Deși situația posturilor vacante la finele anului 2023 s-a îmbunătățit faţă de anul precedent, când se înregistrau 58 de posturi vacante, aceasta rămâne în continuare gravă, consecințele manifestându-se cel mai vizibil în scăderea operativității la nivelul judecătoriilor şi tribunalelor din raza curții. Aceasta deoarece eforturile corpului de magistrați şi personal auxiliar nu pot compensa, în mod real, criza prelungită de resurse umane, în special lipsa acută de judecători din ultimii ani, dublată de creșterea numărului de cauze nou intrate.

În mod inevitabil, funcționarea în ultimii ani a instanțelor din raza curții cu o lipsă medie de aproape 20% din judecători, are drept consecință creșterea numărului dosarelor rămase în stoc, ceea ce face ca efectele acestei crize să se resimtă o perioadă importantă de timp chiar şi după ce posturile vacante vor fi ocupate.

Pe de altă parte, lipsa de experiență a judecătorilor nou intrați în sistem, într-un număr mare şi uneori în instanțe în care toți judecătorii sunt la debutul carierei, adaugă o noua dificultate în gestionarea volumului de activitate, volum care a fost resimțit în unele instanțe, extrem de încărcare, ca fiind copleșitor.

În ceea ce privește Curtea de Apel Cluj, ca instanță de sine stătătoare, în anul 2023 s-a menținut situația din anul anterior, în care şi-au desfășurat activitatea un număr de 56 judecători, perpetuându-se astfel recordul negativ față de anul 2021, când au activat în cadrul Curții 59 de judecători, respectiv față de anul 2020, când au fost în activitate 61 de judecători”, se arată în bilanţul Curţii de Apel.

Magistraţii clujeni sunt încărcaţi ca pomul de Crăciun

În ultimii ani, încărcătura de dosare pe judecător a fost tot mai mare.

„Activitatea intensă a judecătorilor este demonstrată de menținerea la un nivel ridicat a numărului de dosare nou intrate pe rolul Curții de Apel Cluj, care în anul 2023 a atins 9.500, în scădere ușoară fata de anii 2022 si 2021, însă în creștere semnificativă faţă de anul 2020, când se înregistrau 8.200 cauze noi. Judecătorii Curții au soluționat în anul precedent 9.811 dosare.

Numărul cauzelor soluționate, deși în ușoară scădere faţă de anul anterior (10.671), se păstrează la un nivel mai ridicat raportat la anii 2021 si 2020, când în instanță au activat un număr mult mai mare de judecători, astfel cum rezulta din datele anterior prezentate”, se mai arată în bilanţul Curţii de Apel.

Curtea mea este model

Prezentă la prezentarea bilanţului, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, s-a declarat mulţumită de ectivitatea Curţii de Apel Cluj.

„Curtea de Apel Cluj e o instituţie de elită. Am avut o colaborare foarte bună anul trecut, o colaborare pe care mizez şi în 2024 în aceiaşi parametri la fel de buni. Am discutat cu colegii de la Cluj despre investiţii şi eu, ca ministru al Justiţiei, sunt destul de mulţumită de ritmul în care se derulează anumite proiecte”, a spus, într-o conferinţă de presă, Alina Gorghiu.

La rândul său, preşedintele Curţii de Apel Cluj, judecătorul Dana Gîrbovan, a rătat că instanţa pe care o conduce a obţinut calificativul foart bine, în ciuda tuturor dificultăţilor.

„Analiza datelor statistice arată că, per ansamblu, la nivel de sistem, instanţele din raza Curţii de Apel Cluj au rămas performante, în ciuda unor provocări serioase cauzate de creşterea numărului de cauze nou intrate şi de deficitul grav şi acutizat de judecători, care se perpetuează în ultimii ani”, a spus Dana Gîrbovan.