Credințe, superstiții și rânduieli în satul tradițional clujean. De ce nu se mergea la pețit miercurea

În satul de odinioară, fiecare gest avea rostul său, iar pețitul nu era o întâmplare oarecare.

Alegerea zilei în care feciorul mergea să pețească fata era la fel de importantă ca alegerea fetei în sine, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

De ce nu se mergea la pețit miercurea

Astfel, arată spcialiștii clujeni, miercurea nu era o zi bună pentru pețit. Se spunea că dacă pleci la drum cu astfel de gânduri într-o zi de miercuri, norocul se risipește, iar nunta se destramă înainte de vreme. Duminica era considerată o zi potrivită în acest sens.

Această credință face parte dintr-un sistem mai larg de rânduieli nescrise, prin care oamenii satului împărțeau săptămâna în zile bune și zile rele, în funcție de energia, curățenia sau încărcătura spirituală a fiecărei zile.

În satul tradițional, pețitul era o etapă importantă în procesul de căsătorie și implica discuții și negocieri între familiile celor doi tineri.

Miercurea, o zi curată

Miercurea, arată cei de la CJCPCT Cluj, era, în mod paradoxal, o zi curată, dar nu pentru începuturi lumești. Era zi de post și rugăciune, în care se păstra liniștea, se ocoleau muncile grele și se cinstea rânduiala. Femeile nu făceau leșie, nu fierbeau cămăși, nu începeau lucrări noi.

O superstiție des întâlnită era aceea că nu e bine să pui cloșcă miercurea, căci va scoate doar cocoși, fără nici o puică.

Foto: Tineri din Negreni, jud. Cluj/ Arhiva CJCPCT Cluj