În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Un incendiu de amploare a izbucnit în noaptea de marți spre miercuri la o casă în comuna Gilău, iar focul s-a extins la alte două  case din vecinătate, dar si la un grajd cu cai.

Incendiul a fost lichidat de pompierii clujeni după câteva ore de luptă cu flăcările.

”Au ars in total aproximativ 400 mp acoperiș de la o casă cu 2 camere, bucătărie de vară și un grajd cu cai.

Trei cai au fost evacuați.

Doi cai nu au mai putut fi scoși din grajd

Incendiul s-a extins și la acoperișul casei învecinate, fiind afectați aproximativ 30 mp, iar la a treia casa învecinată a fost afectat un geam si un gard.

Doi cai nu au mai fi putut scoși din incendiu”, arată pompierii ISU Cluj.

Posibilitatea extinderii conflictului militar dintre Israel și Iran la nivelul întregului Orient Mijlociu, a redus cererea de active riscante, în timp ce dolarul a cunoscut o apreciere consistentă.

Euro s-a depreciat marți la 1,0602 – 1,0648 dolari ceea ce a ridicat media monedei americane de la 4,6664 la 4,6818 lei, un curs mai ridicat fiind înregistrat în 1 noiembrie trecut.

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Euro s-a apropiat la 0,2 bani de maximul istoric

Moneda unică se tranzacționa în piața locală în culoarul 4,974 – 4,977 lei iar media ei a crescut de la 4,9737 la 4,9763 lei, la 0,2 bani de maximul istoric atins în urmă cu 11 luni.

Marți, a fost publicată minuta ședinței de politică monetară a BNR, care atenționează asupra faptului că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb leu/euro sunt în continuare ridicate, au susținut membrii Consiliului, evocând dezechilibrul extern considerabil și tendința recentă de reaccentuare a acestuia, precum și execuția bugetară din primele două luni ale anului și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, dar și actualele tensiuni geopolitice.

S-a apreciat că în perspectivă apropiată dominante ca influență vor rămâne totuși atractivitatea relativă încă ridicată a plasamentelor în monedă națională și expectațiile privind perspectiva ratelor dobânzilor reprezentative ale băncilor centrale majore”.

România, la un pas de de categoria junk

Standard & Poor’s a reconfirmat, la sfârșitul săptămânii trecute, ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă, note care se află la un singur pas de categoria junk (gunoi).

Cu o lună înainte de următoarea ședință de politică monetară a BNR, de la care se așteaptă o decizie de tăiere cu un sfert de punct procentual a ratei de referință, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%, cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.

Prețul aurului a urcat din nou

Majorarea cererii de monedă elvețiană a apreciat-o pe aceasta față de euro iar cursul ei a urcat de la 5,1094 la 5,1289 lei. Media lirei sterline a crescut marginal la 5,8284 lei.

Prețul gramului de aur a urcat la 356,8240 lei, creșterea fiind limitată de faptul că metalul galben se tranzacționa în culoarul 2.362,40 – 2.389,30 dolari, sub recordul de 2.431,90 dolari atins vinerea trecută, când prețul a atins maximul istoric de 359,6861 lei.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 394,88 forinți/euro iar a celei poloneze la 4,3197 zloți/euro.

Încrederea în criptomonede s-a erodat iar bitcoin s-a depreciat marți la 61.773 – 63.906 dolari iar ethereum la 3.000 – 3.126 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până marți, la ora 14:00

Foto: pixabay.com

Georgiana Teodorescu, candidat AUR pentru Parlamentul European, o acuză pe Adina Vălean, comisar european pentru Transporturi, că nu a făcut aproape nimic în mandatul său de 5 ani la Bruxelles.

„Toți românii știu că suntem în urmă cu infrastructura. Zi de zi de ne confruntăm cu șantiere care ajung în scurt timp să aibă 34 de ani de la inaugurare.

Mortalitatea pe șoselele României este printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Acestea sunt doar câteva dintre problemele de zi cu zi ale românilor, unele pentru care mulți au avut speranța că se va găsi o soluție dacă țara noastră va avea comisar european pentru transporturi.

Doar că planurile din 2019 nu s-au concretizat. Adina Vălean a urmărit mai degrabă interesele Ursulei von der Leyen și ale prietenilor ei din PPE.

Cu ce rămânem la finalul mandatului de comisar european al Adinei Vălean?

Probleme rămase

Cu multe probleme, în mare parte aceleași. În raportul său recent, Curtea Europeană de Conturi (CEC) examinează cauzele numărului crescut al deceselor în urma accidentelor în traficul rutier în UE. În acest document, UE arată cu degetul spre țara noastră ca fiind fruntașă la rata mortalității în transportul rutier, cu 86 decese la 1 milion de locuitori, în 2022.

Motivele sunt cunoscute de toți: infrastructura la pământ, lipsa investițiilor în transportul feroviar, rutier sau naval.

Există numeroase exemple legate de cum ar fi putut doamna Vălean să își ajute țara.

Vă dau un exemplu: Canalul Rin-Main-Dunăre care este un coridor vital pentru transportul de mărfuri în Europa și ar fi avut nevoie de o consolidare a rețelei transeuropene pentru a îmbunătăți inter modalitatea și conectivitatea cu alte regiuni, precum Marea Neagră.

Acest canal putea să fie modernizat și declarat operabil, cu ajutorul doamnei Vălean, ceea ce ar fi adus multiple beneficii României.

Modernizarea și extinderea infrastructurii de transport ar fi putut stimula dezvoltarea economică în regiunile din apropierea Dunării și Mării Negre, generând locuri de muncă și creștere economică în zonele rurale și urbane deopotrivă.

De asemenea, modernizarea și funcționarea canalului ar fi dus la îmbunătățirea infrastructurii de transport maritim și fluvial, ceea ce ar facilita accesul la piețele europene și internaționale pentru produsele românești.

Canal în paragină

Nu mai spunem că transportul fluvial ar fi ajutat la decarbonizarea Europei ceea ce ar fi dus la aprecierea doamnei Vălean în grupul ei de prieteni „ecologiști” de la Bruxelles.

Însă, tot transportul românesc, inclusiv canalul cu pricina, a fost lăsat în paragină și dat uitării pentru că doamna Vălean are treburi mai importante – se ocupă de extinderea rețelei TEN-T către Ucraina și Moldova.

România a avut în ultimii 10 ani comisari europeni pentru dezvoltare regională și transport. Cu ce ne-a ajutat deținerea acestor funcții? Cu nimic!

Dimpotrivă, există un decalaj uriaș între regiuni din România și cele din statele vestice din Uniunea Europeană, iar la nivelul infrastructurii de transport suntem, probabil, singura țară europeană care nu are capitala conectată la celelalte capitale europene printr-o autostradă.

Cam aceasta e realitatea cu care ne confruntăm!

Pe 9 iunie avem șansa de a avea europarlamentari patrioți, care să apere cu adevărat interesele românilor și, de ce nu, în sfârșit un comisar european care să se lupte pentru propria țară, nu pentru păpușarii pe care îi are în spate la Bruxelles!”, a declarat Georgiana Teodorescu, candidat AUR pentru Parlamentul European.

4,5 miloane de euro, fonduri nerambursabile, au fost alocați, marți, pentru 37 de asociații și structuri care activează în domeniul sportului în Cluj-Napoca.

Finanțările pentru sportul clujean au crescut de 7 ori din 2012 până acum, potrivit primarului Emil Boc.

Emil Boc: 4,5 milioane de euro alocați pentru sportul clujean. Cu 25% mai mult decât anul trecut. Ce sumă a primit U Cluj

Suma din acest an, 21.875.000 lde ei, care reprezintă aproximativ 4,5 milopane de euro, este cea mai mare de până acum pentru susținerea activităților sportive.

„Investițiile în sport sunt prioritare pentru Primăria Cluj-Napoca, iar clujenii au creat de-a lungul timpului o comunitate care iubește și respectă sportul.

Finanțările nerambursabile pentru structuri sportive se adaugă investițiilor pe care municipalitatea le-a făcut în ultimii ani pentru susținerea sportului de masă: bazele sportive cu acces gratuit, zone cu aparate de fitness prin toate cartierele orașului, piste de biciclete, zone cu terenuri de sport în noile proiecte de parcuri, extinderea zonelor verzi etc.

Dacă în 2012, alocările pentru sport au fost în valoare de 600.000 de euro, suma a crescut de 7 ori în 2024, la 4,5 milioane de euro”, a transmis Emil Boc.

Cine a primit cei mai mulți bani

Clubul de Fotbal Universitatea Cluj a primit peste 12,2 milioane de lei, cea mai mare sumă, iar Asociația Club Sportiv U-BT a primit 2,6 milioane de lei.

De asemeena, Clubul Sportiv Universitatea a primit 3,5 milioane de lei, Clubul Sportiv CFR Cluj a primit 110.000 de lei