Connect with us

ADMINISTRAȚIE

Coronavirusul prăbuşeşte avionul economiei. Adrian Crivii: „Va fi un cutremur mai mare decât toate de până acum”

Publicat


O vorbă din popor zice că un necaz nu vine niciodată singur. Încă suntem departe de a fi scăpat de necazul cauzat de criza medicală prin care trecem alături de toate ţările lumii, că se şi profilează tot mai bine o altă criză. Criză care pare să fie cu mult mai mare decât cea medicală: criza economică. O radiografie a situaţiei în care ne aflăm şi a celei care va urma, cu omul de afaceri clujean Adrian Crivii.

Adrian Crivii este doctor în economie, CEO la grupul de firme DARIAN – companie clujeană independentă, cu birouri în toată ţara. DARIAN este pe piaţă de 30 de ani şi a lucrat cam cu toate firmele mari din România. Adrian Crivii a fost preşedintele ANEVAR şi, printre altele, este vicepreşedinte al Asociaţiei Mondiale a Organizaţiilor de Evaluatori.

 

Avionul economiei a făcut o aterizare forţată, oamenii trebuie să reînceapă viaţa cu trotinete

Reporter: Cum o vedeţi, cum simţiţi criza economică de după criza medicală cauzată de coronavirus?

Adrian Crivii: Din ce se vede până acum –deşi lucrurile sunt foarte fluide şi modificările apar în fiecare zi-, omenirea va trece prin cea mai gravă şi cea mai inedită, să zicem aşa, criză. Această zdrobire a lanţului economic într-o lume atât de globalizată, cum e astăzi, va produce nişte efecte pe care nu le putem cuantifica acum. Nu ne puteam gândi nici acum 3 sau 5 ani că dacă apare o gripă în China se poate ajunge aici. Nu mai contează distanţele, nu mai contează rasele, naţiunile, nu mai contează oamenii bogaţi, oamenii săraci, naţiunile puternice, naţiunile sărace etc.

O să fie un cutremur mai mare decât tot ce s-a întâmplat în economie până acum, de când există economia; au mai fost cutremure importante, dar economiile erau mai puţin globalizate.

Problema e că această criză este şi pe ofertă -că oamenii nu pot să lucreze, nu se produc lucruri, o să fie o criză de bunuri, în special de bunurile de primă necesitate. Dar e o criză şi pe cerere, fiindcă şomajul acesta de 16-17 milioane în SUA, de azi pe mâine de un milion şi ceva în România o să aibă efecte majore asupra cererii de achiziţie. E prima dată când apare un şoc şi în zona ofertei, şi în zona cererii de bunuri şi produse. Iar asta, la nivel global, nu într-o ţară sau o zonă economică.

Soluţia pe care deja au generat-o guvernele o să fie în influxuri enorme de bani. SUA au băgat deja 2.000 de miliarde, Germania zice că bagă 500 de miliarde. Dar o să bage oricât ca să încerce s-o scoată la capăt. Fiecare ţară o să bage procente de 20-25% din PIB-ul lor, care e enorm, ca să deblocheze acest motor gripat.

Că acum, practic, economia globală o putem compara cu un avion care a făcut o aterizare forţată. Aşa defecţiuni are avionul respectiv, că nu mai poate fi reparat. Mai mult, pasagerii din el trebuie să iasă repede, să nu explodeze. Şi să încerce să-şi facă trotinete, cărucioare, să-şi facă ceva din avionul acela, să se îndepărteze şi să reînceapă viaţa. Avionul acela nu mai e de folos. Adică, vechea economie, modul de lucru de până acum, n-o să mai fie absolut deloc utilă, o să sufere nişte schimbări majore.

Marele pericol este următorul, şi de asta le e frică economiştilor: că oricâţi bani ai băga acum, motorul n-o să repornească. De ce nu reporneşte?! Că s-a stricat lanţul de funcţiune.

Economia asta globală era un mecanism destul de complicat, cu multe rotiţe şi cu interacţiuni fantastice. Influxul de bani e să pornească economia, dar trebuie şi să consume oamenii, că acest consum ar relansa economia. Ori, consumul n-o să înceapă în trombă, că lumea e foarte speriată, e demoralizată, cu spectrul acesta al bolii, despre care nu se ştie când apare, când reapare.

Consumul e dat şi de starea psihică, de încrederea şi optimismul oamenilor. Care, cu distanţarea socială o să se prăbuşească şi o să apară probleme în familie, probleme psihice etc, care, toate, o să conducă la un scepticism mare al consumatorilor. Atunci, economia n-o să poată să pornească -chiar dacă o să fie bani injectaţi de guverne- din lipsa de consum.

 

Sărăcia o să crească accentuat

Rep: Va fi sărăcie, deci?

AC: Sigur. O să crească accentuat sărăcia, pe de o parte. Oricum, au fost inegalităţi mari. Probabil o să scadă nivelul tuturor, de altfel, o să fie o depreciere a activelor, fiindcă activele globale au fost ultraumflate, toate-s supraevaluate. Acum o să fie o tăiere fantastică a valorii acestora din cauza blocării economice, pe de o parte, şi pe de altă parte, cei săraci o să fie din ce în ce mai săraci.

O să fie foarte mari problemele în a-ţi asigura traiul zilnic. Mulţi au trăit şi până acum la minima subzistenţă, chiar şi în ţările bogate. S-ar putea să apară „răscoale” sau greve în unele zone, că lumea moare de foame. Pot să apară probleme sociale accentuate.

Soluţia cred că va fi, de exemplu în România, un joc între inflaţie şi curs, ca să încerce să stabilizeze cât de cât lucrurile.

Un lucru foarte interesant acum, pe care l-au înţeles unele ţări, prima e Germania. E faptul că, cu orice risc, repornesc economia, fiindcă îşi dau seama că dincolo de problemele acestea medicale, e foarte important să nu fie foamete şi sărăcie apoi. Şi ei deja strâng muncitori sezonieri să lucreze în agricultură, o să strângă muncitori să lucreze în construcţii, Italia a zis că vrea să legalizeze 600.000 de imigranţi, să-i bage în agricultură.

Guvernele încearcă, cu banii pe care îi au la dispoziţie şi influxurile mari pe care vor să le facă, să aibă şi forţă de muncă cu care să înceapă să mişte economia. Aici cred că o să fie una din cheile ieşirii din criză; cine se trezeşte prima dată să bage bani în economie, dar să aibă şi oameni să lucreze, aceştia vor ieşi mai repede la suprafaţă.

Dacă motorul s-a gripat în două-trei luni, el n-o să-şi revină în două-trei luni; o să meargă încet, cu unele segmente.

Dar o să mai vedem o surpriză. Acum, economia e ca un bolnav care a fost anesteziat. Faci operaţia, dar când îl trezeşti… O să vedem câţi dintre agenţii economici se mai trezesc din anestezie. Operaţia poate să fie reuşită, dar pacientul e mort, nu mai ai pe cine să resuscitezi.

 

Bula imobiliară o să se spargă

Rep: Să luăm, de exemplu, două cazuri: turismul şi imobiliarele…

AC: Turismul stă foarte mult pe consum, ori lumea acum o să se gândească ultima dată la el, să cheltuiască bani. S-ar putea să mai aibă o şansă micile pensiuni, ieftine. N-o să mai meargă lumea cu avioanele în Grecia, Spania etc. N-o să aibă economii, pe de o parte, şi nici n-o să fie dispusă lumea să cheltuie în restaurante, hoteluri, deplasări etc.

Şi imobiliarele sunt o zonă care s-a inflatat, în România şi peste tot. Întotdeauna când o bulă din asta se umflă tare, se dezumflă la fel de tare. Şi noi ştim asta din 2008-2009. O să ajungem la o scădere dramatică a preţurilor la imobiliare.

Rep: O să fie falimente şi în domeniul imobiliarelor?

AC: Evident. Nu mai vorbesc la închirieri de spaţii. În Cluj au venit foarte mulţi bani din exterior, 70% din locuinţe s-au cumpărat fără credit. E clar că aceştia n-o să mai vină acum în Cluj, că n-o să mai aibă bani. Şi lumea va sta pe cash, că o să fie cash din ce în ce mai puţin. Lumea n-o să mai cheltuiască nici în restaurante, nici în concedii, nici în achiziţionare de imobiliare în scop speculativ. Cred că o să fie favorabil acest lucru pentru cei care o să vrea să-şi cumpere locuinţe, cei care au venituri stabile şi care chiar au nevoie de o locuinţă, nu să ia o locuinţă în scop speculativ.

Dar să revin la ceva legat de consum. După criza din 2008-2009, economia s-a relansat prin consum; nu numai România, ci cam toate ţările. Acum, consumul va scădea dramatic.

Dar problema e următoarea: în perioada aceasta de consum, marea parte a populaţiei nu are economii. Foarte puţini au făcut economii, că s-au gândit că toată lumea consumă, toată lumea îşi cumpără maşini, bunuri, păi să fac şi eu la fel, să mă duc şi eu în concedii, să cheltuiesc şi eu bani. A fost o frenezie generală. Acum, lumea n-o să mai consume, ci o să-şi acopere găurile, creditele, copiii la şcoală etc.

România trebuie să facă investiţii masive în infrastructură

Rep: În România ce credeţi că se va întâmpla?

AC: Ca peste tot, în România ar trebui să se investească foarte mulţi bani. Dacă FMI spune că o să avem o scădere de cel puţin 5%, la un PIB de 200 de miliarde, 5% înseamnă că noi o să avem o scădere de cel puţin 10 miliarde. În opinia mea, o să fie peste 10 miliarde. Peste 10% înseamnă nişte presiuni mari pe buget şi asta ar trebui să fie compensat, să fie un influx, ca-n alte ţări, de a reporni economia.

Ori, noi avem marea şansă, că avem un grad de îndatorare scăzut, poate cel mai scăzut din Europa, şi atunci ar trebui să avem un apetit mai mare de credit. Am putea să luăm bani mult mai mulţi ca să repornim economia. Asta cred că ar fi şansa în România, ca guvernul să se trezească şi să ia 10 miliarde să-mi acopăr găurile din PIB şi mai iau încă 50 de miliarde să repornesc economia.

Dar cum s-o repornească? Economia nu mai poate fi repornită cu excursii, cu maşini scumpe şi cu consum exacerbat. Ar trebui să punem la punct toate proiectele de infrastructură pe care le avem –şi sunt multe. Nu mă refer numai la autostrăzi neterminate de 30 de ani. Ci mă refer la îmbunătăţirea aeroporturilor, la îmbunătăţirea căii ferate, infrastructura oraşelor etc. Asta ar însemna locuri de muncă multe, inclusiv pentru cei care au venit din străinătate. Şi o să fie bătălie pe forţa de muncă.

Germania şi altele au început deja să ducă forţa de muncă. Noi, dacă nu facem investiţiile acestea foarte serioase, o să riscăm să rămânem din nou fără forţă de muncă.

Deci, dacă ar relansa infrastructura, ar apărea locuri de muncă, ar apărea consum de ciment, fier etc, care ar relansa şi industria, ar începe să se plătească şi taxe, s-ar relansa şi IMM-urile pe lângă consumul acesta cu investiţiile publice. Ar fi singura şansă de a relansa economia românească, dar asta trebuie făcută repede. Şi ar mai trebui să facem nişte investiţii în agricultură. De ce să meargă românii să lucreze la ferme în Germania?

 

Clujul va avea mult de suferit şi va fi un şoc pentru generaţia 20-30 de ani

Rep: Riscă să se destrame UE?

AC: Da, da. Aceasta a fost o mişcare foarte puternică centrifugă. Dar noi prin noi înşine putem să ieşim din criză. Prin noi înşine înseamnă curaj, să fructificăm la maximum UE şi fondurile pe care le putem lua de acolo, să le investim inteligent în infrastructură, în agricultură, în susţinerea IMM care produc în zona alimentară etc.

Ar fi o şansă să relansăm industria alimentară. Poporul acesta are 20 de milioane de oameni care mănâncă. Hai să încercăm să mai mâncăm şi din România.

Ce am mai putea face ar fi şi relansarea digitalizării şi susţinerea puternică a acestei zone, debirocratizarea aparatului de stat, lucrul de la distanţă, telemedicină etc.

Rep: Cum credeţi că va fi Clujul, în particular, din punct de vedere economic?

AC: Clujul are un potenţial, el stă foarte mult pe cei 20.000 de IT-işti. Să vedem cum o să se adapteze companiile acestea.

În schimb, ce înseamnă zona imobiliară, cred că o să se dezumfle foarte repede. Clujul cred că va avea mult de suferit, pentru că a avut un nivel de trai foarte ridicat, cu pretenţii foarte mari, ori asta e foarte greu de susţinut în continuare.

Vârstnicii au mai trecut prin crize, dar o problemă va fi cu noua generaţie, care au 20-30 de ani şi care a crescut într-o bunăstare până acum. Pentru generaţia aceasta va fi un şoc foarte mare, dar am încredere că ei o să poată să se reorienteze spre zonele acestea noi, IT, robotică etc.

În Cluj o să scadă mult fondurile din taxe, sunt mulţi care deja au închis, foarte multe spaţii o să devină goale, fiindcă PFA-urile, IMM-urile o să sufere cel mai mult din această criză, că ele au cele mai puţine resurse.

Va fi şomaj, şi şomajul reprezintă un cost teribil. Nu numai prin faptul că îi plăteşti pe şomeri, ci şi prin faptul că o forţă de muncă relativ importantă în a produce PIB, bunăstare, iese din circuitul economic. Ori, asta e o chestiune foarte gravă pentru România.

Acum e foarte importantă solidaritatea

Rep: Ce credeţi că se va întâmpla pe piaţa imobiliară clujeană? O să scadă preţurile?

AC: Cred că piaţa va fi blocată 3-4-5-6 luni, cu foarte puţine tranzacţii, după care o să se reaşeze. Dar preţurile n-o să se reaşeze la 1.800-2.000 de euro mp. Eu cred că o să revină la circa 1.000-1.200 de euro mp. Care mi se pare un preţ rezonabil. O să dispară puternic şi partea speculativă a industriei imobiliare rezidenţiale din Cluj.

Rep: Ce sfat le-aţi da oamenilor?

AC: Să ducă o politică anticiclică, în sensul că, deşi e criză, să încerce să facă economii, să stea pe bani, să-şi asigure nevoile familiei etc şi să aştepte noile oportunităţi de profesii, locuri de muncă şi chiar de investiţii. Deci, să stea pe cash deocamdată, să facă un consum moderat, bine cântărit.

Aş mai spune ceva, că acum e foarte importantă solidaritatea. Noi trebuie să fim solidari ca cetăţeni, ca români, solidari între companii, să ne cumpărăm unii de la alţii, să ne susţinem unii pe alţii, să ne plătim facturile, să încercăm să nu ne îngropăm unii pe alţii. La fel, solidaritatea companiilor cu angajaţii e foarte importantă. Criza aceasta ar trebui să ne facă mai solidari.

(Marius Avram)

citeşte şi:

Preţul chiriilor în Cluj se prăbuşeşte! Vicepreşedintele Asociaţiei Mondiale a Organizaţiilor de Evaluatori, clujeanul Adrian Crivii, explică de ce

CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ADMINISTRAȚIE

Rămași de pagubă, ignorați de autorități. Floreștenii afectați de inundațiile din 2020 sunt puși pe drumuri

Publicat

La mai bine de jumătate de an de la inundațiile puternice care au afectat locuitorii din preajma străzii Eroilor, cei păgubiți se simt fără sorți de izbândă în fața autorităților locale, care îi trimit mereu într-o zonă gri. În lipsă de alternativă, unii s-au adresat Tribunalului Cluj și așteaptă primele termene de judecată.

Fostul primar al comunei Florești, Horia Șulea, a spus la acea vreme că cei care au suferit pagube în urma inundațiilor vor fi despăgubiți.

”Din cauza unei greșeli grave în succesiunea lucrărilor de construcție a canalizării Văii Sânăslăului, parte din locuitorii străzii Eroilor au avut de suferit pagube materiale și mult mai mulți pagube morale.

În nume propriu și al administrației publice a comunei Florești, îmi cer scuze public față de toți locuitorii afectați de această gravă greșeală făcută de către constructor. Toți cei afectați material sunt rugați sa mă contacteze pentru a trimite o comisie care să stabilească valoarea pagubelor, ca eu la rândul meu să mă pot îndrepta împotriva constructorului”, declarase atunci Horia Șulea.

De noi nu s-a ales nimic

Cum strada se afla în proces de modernizare printr-un proiect cu finanțare inclusiv de la bugetul național, cetățenii și-au prezentat pagubele autorităților publice. S-a și întocmit o adresă de e-mail dedicată.

La nivelul Primăriei s-a constituit o comisie specială pentru evaluarea pagubelor, iar floreștenilor afectați li s-au întocmit rapoarte inclusiv din partea pompierilor care au fost nevoiți să pompeze apa din subsolurile blocurilor.

Mai multe autoturisme și o motocicletă parcate în subteranul unui bloc au fost avariate total. De asemenea au fost avariate lifturi, pereți și alte obiecte personale. Apa a inundat complet o parcare și a urcat până la nivelul parterului.

Constructorii de imobile au fost nevoiți să facă reparații pe propria cheltuială, să desfunde canalizarea și să curețe căile de acces, iar acum se află la rândul lor în așteptarea unui proces.

„De noi nu s-a mai ales nimic. A venit o comisie de la Primărie, de la ISU, dar Primăria nu a mai dat răspuns în urma procesului verbal. Am vorbit și cu un avocat, ne-am adresat oficial către firma Napoca și către Primărie. Așteptăm termenul de judecată”, a declarat Alexandra Tulbure, reprezentantul companiei care administrează unul dintre blocurile afectate, pentru Cluj24.

Fostul primar Horia Șulea a menționat că din câte ține minte, printre clauzele contractuale care au stat la baza efectuării lucrării de modernizare a străzii erau cuprinse și unele garanții de asigurare, iar amplasamentul respectiv a fost predat către constructor.

Să mai facă cereri

Între timp Floreștiul are un nou primar, Bogdan Pivariu, care în loc de soluții concrete, acuză la rândul lui greaua moștenire. Edilul a menționat, luni, că șantierul respectiv nu a înaintat așa cum se dorea în ultimele 2 luni, iar drept consecință a sancționat firma cu 1,2 milioane de lei.

”În Florești nu mai merge cu jumătăți de măsură”, a spus Bogdan Pivariu.

Lucrurile sunt clare. Cu toate acestea, pentru floreștenii păgubiți edilul nu poate face momentan mai mult decât să îi roage să facă mai multe cereri.

”Să facă în continuare cereri”, a declarat primarul în cadrul unei conferințe de presă.

 

M. M.

 

Zid de protecție construit din banii locatarilor, după inundații. Aceștia încă se tem să parcheze în subsolul blocului.

 

Urmele inundației, încă vizibile

Citește mai departe

ACTUALITATE

Pivariu anulează PUG-ul Floreștiului. Șulea: Nu ce vreau eu, primarul, se face. E lucrare de interes public!

Publicat

Într-o primă apariție publică la început de an 2021, primarul Floreștiului, Bogdan Pivariu, strârnește reacții puternice prin anunțul său de anulare a Planului Urbanistic General (PUG) -ul celei mai mari comune din România.

Deși toate studiile pentru aprobarea în Consiliul Local Florești a noului PUG au fost finalizate cu ajutorul specialiștilor de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și mai mult – planurile au fost supuse dezbaterii publice, noul primar susține că tot ceea ce s-a realizat nu oglindește necesitățile viitoare ale localității.

”Nu face o proiecție așa cum o imaginez eu”, a declarat, luni, Pivariu.

Întrebat de jurnaliști care ar fi mai concret această viziune, primarul a amânat răspunsul pe o dată viitoare, cu precizarea că nici dânsul, respectiv niciun consilier local, nu au avut posibilitatea să se exprime pe această temă.

Totuși Bogdan Pivariu a spus că va avea o colaborare bună cu arhitectul șef al județului Cluj și cu arhitecții Primăriei Cluj-Napoca.

Ce punem în loc?

Pe ce noi argumente se va baza edilul nu este clar întrucât, după cum afirma chiar acesta, nici măcar un studiu de trafic nu se mai poate face pe vreme de pandemie deoarece nu ar reflecta o situație reală.

Fostul primar al Floreștiului, Horia Șulea, a fost surprins la auzirea veștii. ”Este o lucrare de interes public; nu ce vreu eu, primarul, se face. Au existat totuși unele dezbateri publice, la care a asistat și domnul Pivariu. Când ei ridică mâna pe anumite subiecte, de ce o mai ridică? Să spună apoi că nu au știut?”.

PUG-ul Floreștiului a fost finalizat încă din toamna anului 2018 și a fost supus dezbaterii publice. Între timp a apărut proiectul autostrăzii urbane, iar aliniamentul șoselei nu a fost cuprins în PUG, motiv pentru care s-a realizat actualizarea studiilor. Între timp au expirat unele avize, care pot fi obținute din nou.

”Ajungem în situația în care constructorii să fugă din Florești. Și este o problemă deoarece din total venituri proprii, spre 40% sunt bani aduși de urbanism”, a adăugat Șulea.

Noul PUG definitiva închiderea cvartalelor pentru clarificarea zonelor de case și de blocuri. Aproximativ 500 hectare de teren din Dealul Floreștiului – limita cu Cluj-Napoca, urmau să fie introduse în intravilan pentru realizarea unui cartier de lux.

Tot în noul PUG au fost prevăzute, printre altele, dezvoltarea unei zone cu priveliști deosebite între cartierul ANL spre Tăuți, dezvoltarea unei zone de agrement cu apă termală la Sărata Lonii, introducerea în intravilan a unei suprafețe de 110 hectare în zona Sanaslău și dezvoltarea Văii Gârboului, de la poligon spre Tăuți.

M. M.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Proiectul de metrou de la Cluj merge înainte. Se fac foraje geotehnice în Florești

Publicat

Angajații companiei Geostud au început efectuarea de foraje geotehnice pe raza comunei Florești, în zona străzilor Teilor – Porii în cadrul proiectului de metrou și tren metropolitan. Forajele sunt realizate pe un teren generos, pe care încă nu s-au construit imobile.

Compania trebuie să efectueze, în total, 42 de foraje, prevăzute în cadrul proiectului „tren Metropolitan Gilău – Floreşti – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonţida” – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de Metrou şi Tren Metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea și a studiilor conexe viitoarelor obiective de investiții”.

Cetățenii care dețin cu orice titlu imobile situate de-a lungul coridorului și în cadrul zonelor studiate sunt rugați să permită accesul echipelor tehnice și utilajelor acestora pentru efectuarea în bune condiții a realizării forajelor geotehnice necesare elaborării proiectului.

Pentru floreșteni a fost stabilită o gură de metrou în zona străzii Eroilor, la o distanță de circa 10 minute de mers pe jos față de locația unde se efectuează acum forajele.

Cu toate acestea, fostul primar Horia Șulea a declarat, la vremea contractării lucrărilor de forare, că strada Eroilor nu trebuie să fie capăt de linie pentru metroul Cluj-Napoca – Florești întrucât zona nu permite realizarea unui parking, a unui depou sau asigurarea unei viitoare zone pentru dezvoltare. Astfel a fost propusă extinderea rețelei către nodul de autostradă din Gilău.

Linia de metrou va presupune stații atât la viitorul Spital Regional de Urgență, cât și la centrul comercial VIVO.

Momentan au fost propuse în total 15 stații, pe o lungime de 16 kilometri.

M. M.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

FOTO/ GIUVAIERUL Clujului. Lacul Becaș arată superb

Publicat

De

Un fotograf clujean a surprins imagini superbe cu Lacul Becaș și zona înconjurătoare și s-a întrebat în ce măsură aceasta a fost cuprinsă în proiectele Primăriei Cluj-Napoca.

”Avem la Cluj un giuvaier: Lacul Becaș și zona înconjurătoare. Va fi cumva inclus în vreunul din noile parcuri? Există vreun plan sau proiect pentru această zonă superbă?”, a spus Bogyó József László.

Potrivit acestuia, locuitorii zonei cer Primăriei Cluj-Napoca să se implice și să realizeze un proiect de amenajare a lacului în scop turistic.

”Terenul unde se află lacul aparținea, pe vremuri, de Stațiunea Pomicolă Palacsay. Se pot pune niște bănci din lemn, priveliștea este superbă, este o oază de relaxare”, a spus Bogyo.

Cum se ajunge la Lacul Becaș?

Clujenii pot ajunge la lac mergând în zona Colonia Becaș, la capătul străzii Antonio Gaudi.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate