ADMINISTRAȚIE
Coronavirusul prăbuşeşte avionul economiei. Adrian Crivii: „Va fi un cutremur mai mare decât toate de până acum”
O vorbă din popor zice că un necaz nu vine niciodată singur. Încă suntem departe de a fi scăpat de necazul cauzat de criza medicală prin care trecem alături de toate ţările lumii, că se şi profilează tot mai bine o altă criză. Criză care pare să fie cu mult mai mare decât cea medicală: criza economică. O radiografie a situaţiei în care ne aflăm şi a celei care va urma, cu omul de afaceri clujean Adrian Crivii.
Adrian Crivii este doctor în economie, CEO la grupul de firme DARIAN – companie clujeană independentă, cu birouri în toată ţara. DARIAN este pe piaţă de 30 de ani şi a lucrat cam cu toate firmele mari din România. Adrian Crivii a fost preşedintele ANEVAR şi, printre altele, este vicepreşedinte al Asociaţiei Mondiale a Organizaţiilor de Evaluatori.
Avionul economiei a făcut o aterizare forţată, oamenii trebuie să reînceapă viaţa cu trotinete
Reporter: Cum o vedeţi, cum simţiţi criza economică de după criza medicală cauzată de coronavirus?
Adrian Crivii: Din ce se vede până acum –deşi lucrurile sunt foarte fluide şi modificările apar în fiecare zi-, omenirea va trece prin cea mai gravă şi cea mai inedită, să zicem aşa, criză. Această zdrobire a lanţului economic într-o lume atât de globalizată, cum e astăzi, va produce nişte efecte pe care nu le putem cuantifica acum. Nu ne puteam gândi nici acum 3 sau 5 ani că dacă apare o gripă în China se poate ajunge aici. Nu mai contează distanţele, nu mai contează rasele, naţiunile, nu mai contează oamenii bogaţi, oamenii săraci, naţiunile puternice, naţiunile sărace etc.
O să fie un cutremur mai mare decât tot ce s-a întâmplat în economie până acum, de când există economia; au mai fost cutremure importante, dar economiile erau mai puţin globalizate.
Problema e că această criză este şi pe ofertă -că oamenii nu pot să lucreze, nu se produc lucruri, o să fie o criză de bunuri, în special de bunurile de primă necesitate. Dar e o criză şi pe cerere, fiindcă şomajul acesta de 16-17 milioane în SUA, de azi pe mâine de un milion şi ceva în România o să aibă efecte majore asupra cererii de achiziţie. E prima dată când apare un şoc şi în zona ofertei, şi în zona cererii de bunuri şi produse. Iar asta, la nivel global, nu într-o ţară sau o zonă economică.
Soluţia pe care deja au generat-o guvernele o să fie în influxuri enorme de bani. SUA au băgat deja 2.000 de miliarde, Germania zice că bagă 500 de miliarde. Dar o să bage oricât ca să încerce s-o scoată la capăt. Fiecare ţară o să bage procente de 20-25% din PIB-ul lor, care e enorm, ca să deblocheze acest motor gripat.
Că acum, practic, economia globală o putem compara cu un avion care a făcut o aterizare forţată. Aşa defecţiuni are avionul respectiv, că nu mai poate fi reparat. Mai mult, pasagerii din el trebuie să iasă repede, să nu explodeze. Şi să încerce să-şi facă trotinete, cărucioare, să-şi facă ceva din avionul acela, să se îndepărteze şi să reînceapă viaţa. Avionul acela nu mai e de folos. Adică, vechea economie, modul de lucru de până acum, n-o să mai fie absolut deloc utilă, o să sufere nişte schimbări majore.
Marele pericol este următorul, şi de asta le e frică economiştilor: că oricâţi bani ai băga acum, motorul n-o să repornească. De ce nu reporneşte?! Că s-a stricat lanţul de funcţiune.
Economia asta globală era un mecanism destul de complicat, cu multe rotiţe şi cu interacţiuni fantastice. Influxul de bani e să pornească economia, dar trebuie şi să consume oamenii, că acest consum ar relansa economia. Ori, consumul n-o să înceapă în trombă, că lumea e foarte speriată, e demoralizată, cu spectrul acesta al bolii, despre care nu se ştie când apare, când reapare.
Consumul e dat şi de starea psihică, de încrederea şi optimismul oamenilor. Care, cu distanţarea socială o să se prăbuşească şi o să apară probleme în familie, probleme psihice etc, care, toate, o să conducă la un scepticism mare al consumatorilor. Atunci, economia n-o să poată să pornească -chiar dacă o să fie bani injectaţi de guverne- din lipsa de consum.
Sărăcia o să crească accentuat
Rep: Va fi sărăcie, deci?
AC: Sigur. O să crească accentuat sărăcia, pe de o parte. Oricum, au fost inegalităţi mari. Probabil o să scadă nivelul tuturor, de altfel, o să fie o depreciere a activelor, fiindcă activele globale au fost ultraumflate, toate-s supraevaluate. Acum o să fie o tăiere fantastică a valorii acestora din cauza blocării economice, pe de o parte, şi pe de altă parte, cei săraci o să fie din ce în ce mai săraci.
O să fie foarte mari problemele în a-ţi asigura traiul zilnic. Mulţi au trăit şi până acum la minima subzistenţă, chiar şi în ţările bogate. S-ar putea să apară „răscoale” sau greve în unele zone, că lumea moare de foame. Pot să apară probleme sociale accentuate.
Soluţia cred că va fi, de exemplu în România, un joc între inflaţie şi curs, ca să încerce să stabilizeze cât de cât lucrurile.
Un lucru foarte interesant acum, pe care l-au înţeles unele ţări, prima e Germania. E faptul că, cu orice risc, repornesc economia, fiindcă îşi dau seama că dincolo de problemele acestea medicale, e foarte important să nu fie foamete şi sărăcie apoi. Şi ei deja strâng muncitori sezonieri să lucreze în agricultură, o să strângă muncitori să lucreze în construcţii, Italia a zis că vrea să legalizeze 600.000 de imigranţi, să-i bage în agricultură.
Guvernele încearcă, cu banii pe care îi au la dispoziţie şi influxurile mari pe care vor să le facă, să aibă şi forţă de muncă cu care să înceapă să mişte economia. Aici cred că o să fie una din cheile ieşirii din criză; cine se trezeşte prima dată să bage bani în economie, dar să aibă şi oameni să lucreze, aceştia vor ieşi mai repede la suprafaţă.
Dacă motorul s-a gripat în două-trei luni, el n-o să-şi revină în două-trei luni; o să meargă încet, cu unele segmente.
Dar o să mai vedem o surpriză. Acum, economia e ca un bolnav care a fost anesteziat. Faci operaţia, dar când îl trezeşti… O să vedem câţi dintre agenţii economici se mai trezesc din anestezie. Operaţia poate să fie reuşită, dar pacientul e mort, nu mai ai pe cine să resuscitezi.
Bula imobiliară o să se spargă
Rep: Să luăm, de exemplu, două cazuri: turismul şi imobiliarele…
AC: Turismul stă foarte mult pe consum, ori lumea acum o să se gândească ultima dată la el, să cheltuiască bani. S-ar putea să mai aibă o şansă micile pensiuni, ieftine. N-o să mai meargă lumea cu avioanele în Grecia, Spania etc. N-o să aibă economii, pe de o parte, şi nici n-o să fie dispusă lumea să cheltuie în restaurante, hoteluri, deplasări etc.
Şi imobiliarele sunt o zonă care s-a inflatat, în România şi peste tot. Întotdeauna când o bulă din asta se umflă tare, se dezumflă la fel de tare. Şi noi ştim asta din 2008-2009. O să ajungem la o scădere dramatică a preţurilor la imobiliare.
Rep: O să fie falimente şi în domeniul imobiliarelor?
AC: Evident. Nu mai vorbesc la închirieri de spaţii. În Cluj au venit foarte mulţi bani din exterior, 70% din locuinţe s-au cumpărat fără credit. E clar că aceştia n-o să mai vină acum în Cluj, că n-o să mai aibă bani. Şi lumea va sta pe cash, că o să fie cash din ce în ce mai puţin. Lumea n-o să mai cheltuiască nici în restaurante, nici în concedii, nici în achiziţionare de imobiliare în scop speculativ. Cred că o să fie favorabil acest lucru pentru cei care o să vrea să-şi cumpere locuinţe, cei care au venituri stabile şi care chiar au nevoie de o locuinţă, nu să ia o locuinţă în scop speculativ.
Dar să revin la ceva legat de consum. După criza din 2008-2009, economia s-a relansat prin consum; nu numai România, ci cam toate ţările. Acum, consumul va scădea dramatic.
Dar problema e următoarea: în perioada aceasta de consum, marea parte a populaţiei nu are economii. Foarte puţini au făcut economii, că s-au gândit că toată lumea consumă, toată lumea îşi cumpără maşini, bunuri, păi să fac şi eu la fel, să mă duc şi eu în concedii, să cheltuiesc şi eu bani. A fost o frenezie generală. Acum, lumea n-o să mai consume, ci o să-şi acopere găurile, creditele, copiii la şcoală etc.
România trebuie să facă investiţii masive în infrastructură
Rep: În România ce credeţi că se va întâmpla?
AC: Ca peste tot, în România ar trebui să se investească foarte mulţi bani. Dacă FMI spune că o să avem o scădere de cel puţin 5%, la un PIB de 200 de miliarde, 5% înseamnă că noi o să avem o scădere de cel puţin 10 miliarde. În opinia mea, o să fie peste 10 miliarde. Peste 10% înseamnă nişte presiuni mari pe buget şi asta ar trebui să fie compensat, să fie un influx, ca-n alte ţări, de a reporni economia.
Ori, noi avem marea şansă, că avem un grad de îndatorare scăzut, poate cel mai scăzut din Europa, şi atunci ar trebui să avem un apetit mai mare de credit. Am putea să luăm bani mult mai mulţi ca să repornim economia. Asta cred că ar fi şansa în România, ca guvernul să se trezească şi să ia 10 miliarde să-mi acopăr găurile din PIB şi mai iau încă 50 de miliarde să repornesc economia.
Dar cum s-o repornească? Economia nu mai poate fi repornită cu excursii, cu maşini scumpe şi cu consum exacerbat. Ar trebui să punem la punct toate proiectele de infrastructură pe care le avem –şi sunt multe. Nu mă refer numai la autostrăzi neterminate de 30 de ani. Ci mă refer la îmbunătăţirea aeroporturilor, la îmbunătăţirea căii ferate, infrastructura oraşelor etc. Asta ar însemna locuri de muncă multe, inclusiv pentru cei care au venit din străinătate. Şi o să fie bătălie pe forţa de muncă.
Germania şi altele au început deja să ducă forţa de muncă. Noi, dacă nu facem investiţiile acestea foarte serioase, o să riscăm să rămânem din nou fără forţă de muncă.
Deci, dacă ar relansa infrastructura, ar apărea locuri de muncă, ar apărea consum de ciment, fier etc, care ar relansa şi industria, ar începe să se plătească şi taxe, s-ar relansa şi IMM-urile pe lângă consumul acesta cu investiţiile publice. Ar fi singura şansă de a relansa economia românească, dar asta trebuie făcută repede. Şi ar mai trebui să facem nişte investiţii în agricultură. De ce să meargă românii să lucreze la ferme în Germania?
Clujul va avea mult de suferit şi va fi un şoc pentru generaţia 20-30 de ani
Rep: Riscă să se destrame UE?
AC: Da, da. Aceasta a fost o mişcare foarte puternică centrifugă. Dar noi prin noi înşine putem să ieşim din criză. Prin noi înşine înseamnă curaj, să fructificăm la maximum UE şi fondurile pe care le putem lua de acolo, să le investim inteligent în infrastructură, în agricultură, în susţinerea IMM care produc în zona alimentară etc.
Ar fi o şansă să relansăm industria alimentară. Poporul acesta are 20 de milioane de oameni care mănâncă. Hai să încercăm să mai mâncăm şi din România.
Ce am mai putea face ar fi şi relansarea digitalizării şi susţinerea puternică a acestei zone, debirocratizarea aparatului de stat, lucrul de la distanţă, telemedicină etc.
Rep: Cum credeţi că va fi Clujul, în particular, din punct de vedere economic?
AC: Clujul are un potenţial, el stă foarte mult pe cei 20.000 de IT-işti. Să vedem cum o să se adapteze companiile acestea.
În schimb, ce înseamnă zona imobiliară, cred că o să se dezumfle foarte repede. Clujul cred că va avea mult de suferit, pentru că a avut un nivel de trai foarte ridicat, cu pretenţii foarte mari, ori asta e foarte greu de susţinut în continuare.
Vârstnicii au mai trecut prin crize, dar o problemă va fi cu noua generaţie, care au 20-30 de ani şi care a crescut într-o bunăstare până acum. Pentru generaţia aceasta va fi un şoc foarte mare, dar am încredere că ei o să poată să se reorienteze spre zonele acestea noi, IT, robotică etc.
În Cluj o să scadă mult fondurile din taxe, sunt mulţi care deja au închis, foarte multe spaţii o să devină goale, fiindcă PFA-urile, IMM-urile o să sufere cel mai mult din această criză, că ele au cele mai puţine resurse.
Va fi şomaj, şi şomajul reprezintă un cost teribil. Nu numai prin faptul că îi plăteşti pe şomeri, ci şi prin faptul că o forţă de muncă relativ importantă în a produce PIB, bunăstare, iese din circuitul economic. Ori, asta e o chestiune foarte gravă pentru România.
Acum e foarte importantă solidaritatea
Rep: Ce credeţi că se va întâmpla pe piaţa imobiliară clujeană? O să scadă preţurile?
AC: Cred că piaţa va fi blocată 3-4-5-6 luni, cu foarte puţine tranzacţii, după care o să se reaşeze. Dar preţurile n-o să se reaşeze la 1.800-2.000 de euro mp. Eu cred că o să revină la circa 1.000-1.200 de euro mp. Care mi se pare un preţ rezonabil. O să dispară puternic şi partea speculativă a industriei imobiliare rezidenţiale din Cluj.
Rep: Ce sfat le-aţi da oamenilor?
AC: Să ducă o politică anticiclică, în sensul că, deşi e criză, să încerce să facă economii, să stea pe bani, să-şi asigure nevoile familiei etc şi să aştepte noile oportunităţi de profesii, locuri de muncă şi chiar de investiţii. Deci, să stea pe cash deocamdată, să facă un consum moderat, bine cântărit.
Aş mai spune ceva, că acum e foarte importantă solidaritatea. Noi trebuie să fim solidari ca cetăţeni, ca români, solidari între companii, să ne cumpărăm unii de la alţii, să ne susţinem unii pe alţii, să ne plătim facturile, să încercăm să nu ne îngropăm unii pe alţii. La fel, solidaritatea companiilor cu angajaţii e foarte importantă. Criza aceasta ar trebui să ne facă mai solidari.
(Marius Avram)
citeşte şi:
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
CULTURA
VIDEO FOTO. Ad Libitum Voices, clujenii care au cucerit Occidentul pe patru voci din patru inimi
Au pornit împreună la drum, în Cluj, dintr-o întâmplare, în urmă cu 12 ani, iar acum se pregătesc să cucerească lumea. Au cântat pe mai toate scenele din România și din Europa, dar vor să ajungă să își încânte fanii din Brazilia la ei acasă.
Trupa Ad Libitum Voices, prescurtat ADLV, e mai mult decât muzică, e o poveste despre pasiune, muncă și succes.
Toți cei patru muzicieni sunt absolvenți ai Academiei de Muzică ”Gheorghe Dima” Cluj-Napoca și fac parte din generații diferite: doi tenori – Tiberius Simu și Sergiu Colțan, un bariton – Vlad Morar și un bas – Cristian Ignuța, care cântă în mai multe limbi: română, engleză, italiană.
Primii pași
”Ideea înființării trupei a venit, practic, în urma unui eveniment amuzant.
Eu cu Cristi eram colegi din Conservator, am și locuit împreună, și am fost invitați, în toamna anului 2012 la o zi de naștere la o prietenă de-a noastră.
Ne-am gândit să-i facem cadou ceea ce știm noi mai bine să facem, să-i cântăm, pentru că ne-am gândit că o să-i placă și o să fie ceva amuzant. Și am pregătit niște piese pop-opera pentru că ne plăcea foarte mult fuziunea dintre aceste două genuri.
Și așa ne-am dus la acest eveniment, i-am cântat, ne-a ieșit foarte bine, am făcut o impresie foarte faină.
Am avut și niște reacții foarte bune printre invitați. Iar acolo s-a aflat o organizatoare de bal de boboci care ne-a invitat la un astfel de bal, astfel că am acceptat. Cu noi mai era un coleg, deci am cântat în trei la acest eveniment”, a povestit Sergiu pentru Cluj24.
Prestația muzicală a avut loc pe scena Casei de Cultură a Studenților și a fost ceva inedit pentru ei, care erau studenți, astfel că s-au gândit să ducă proiectul la un alt nivel.
Lucrurile s-au legat fără ca ei să se aștepte, pentru că, la eveniment, era prezentă și Aura Crecan, care se ocupa de organizare și care, ulterior, a devenit booking agentul trupei și parte a managementului ADLV.
”Aura a văzut potențialul nostru și ne-a chemat apoi la un alt bal al bobocilor. Numele trupei, Ad Libitum Voices, a apărut mai târziu, pe atunci eram cunoscuți drept <<băieții de la Cons>>”, a adăugat Sergiu Colțan.
Cum s-a ajuns la numele Ad Libitum
Cristi a completat amintirile precizând cum s-a ajuns, câteva luni mai târziu, și la ”botezul” numelui.
”Am avut un eveniment de Dragobete în primăvara anului 2013 și ni s-a cerut pentru afiș un nume, pentru că puteam să apărem pe afiș ca <<băieții de la Cons>>.
Și atunci, împreună cu Sergiu, eram într-o sală de repetiții la Academia de Muzică, am luat dicționarul de termeni muzicali și am zis <<hai să căutăm un nume>>.
Și am ajuns la litera A, unde am descoperit Ad Libitum, adică la libera alegere. Și atunci am zis că numele acesta, practic, arată exact ce facem noi. Adică, noi luăm niște fragmente muzicale și le interpretăm după bunul nostru plac, la libera alegere”, a precizat Cristi.
Actuala formulă de patru s-a format pe rând începând cu 2016, când Sergiu a propus să fie cooptat Tiberius pe care îl cunoștea de la Opera Națională Română Cluj-Napoca spunându-i că s-ar potrivi în noua trupă, iar acesta a acceptat.
”Aveam un concert la Iulius Mall și cântam pe o scenă cu o orchestră compusă din oameni de la Conservator, de la Operă. Sergiu mi-a scris că m-aș potrivit în Ad Libitum și am spus <<hai să încercăm>>.
Țin minte că ne-am întâlnit prima dată la Operă, era către sfârșitul anului și urmau niște concerte de colinde. Și au venit cu partituri de colinde, am cântat un pic împreună, mi-a plăcut și am intrat în acest proiect”, a precizat Tiberius.
Al patrulea membru al echipei
Al patrulea membru care a completat echipa a fost Vlad, mezinul, despre care colegii săi susțin că este fantastic de talentat, charismatic, cu o voce și o prezență scenică deosebită.
”În perioada când eu am intrat, era un alt membru cu noi în trupă, al patrulea, cu care nu am prea găsit afinități artistice, și după mult de jumătate de an, ne-am despărțit, astfel că ne trebuia al patrulea membru.
Și, cunoscându-l pe Vlad, care mi-era și student la Conservator în acea perioadă, i-am propus să vină cu noi în Ad Libitum Voices.
El era pe atunci într-o altă trupă, a mers în paralel cu ambele trupe, după care s-a decis să ni se alăture definitiv, imediat după ce am participat, împreună, la X Factor, unde am ajuns până în finală”, a mai explicat Tibi.
Împreună, oficial din aprilie 2017
Vlad a fost nevoit să aleagă între cele două trupe, iar acum recunoaște că a fost cea mai inspirată decizie, fiind vorba despre un proiect în care se făcea muzică ”pe voci”.
”Eu am nevoie de armonii. Trebuie să existe armonii, să se creeze conexiunea asta dintre voci. Am eu o afinitate pentru armonii, că-s de jazz, că-s clasice. Și atunci, fiind patru voci, mi se părea foarte interesant și chiar mă gândeam că puteam face foarte multe lucruri din punct de vedere armonic”, a spus Vlad.
Cei patru au cântat prima oară oficial în actuala formulă a Ad Libitum Voices în aprilie 2017, în cadrul unui eveniment desfășurat la Primăria Zlatna.
Au cântat pe scări, iar scaunele publicului erau pe culoarul de hol, ceea ce, datorită apropierii de spectatori, a transformat concertul într-o experiență interesantă, dar și cu momente care nu se uită ușor.
”Eu am avut niște emoții fantastice și am zis că nu am voce, că până aici a fost, de-abia am început, dar deja s-a terminat. Și Tibi a zis că nu există așa ceva, nu se poate și devenise foarte stresat și el.
Pe atunci aveam un microfon foarte ciudat, care nu funcționa la fel ca microfoanele colegilor mei. Și Tibi a zis să facem schimb de microfoane”, și-a amintit Vlad, iar impasul a fost depășit.
Repertoriul, ales prin consens
Întrebați cum își aleg repertoriul, muzicienii clujeni au răspuns că, la la început, era preponderent pop-opera, piese de concert, piese de ascultat, canzonete, alese dacă le plăceau tuturor, în egală măsură.
”Dacă e unul care spune că nu îi place o piesă sau nu ar putea să o cânte, atunci o lăsăm deoparte și numai dacă considerăm că e foarte de impact și ar merita să facă sacrificiul de a o învăța, atunci o introducem în repertoriu.
E un consens mereu, trebuie să ne placă tuturor piesa pentru că așa reușești să transmiți. Dacă ție îți place ceea ce faci, ceea ce cânti, atunci poți să dai publicului acea energie de care este nevoie.
Repertoriul nostru a suferit modificări în funcție de locul unde ne aflam la concert, am început să mergem în direcția pop destul de mult și să adoptăm și piese de pe radio, din muzica ușoară românească, să le armonizăm și să le dăm nota asta de crossover”, a explicat Sergiu..
În perioada de început a trupei, 2017, Ad Libitum Voices nu avea nicio piesă proprie, iar după euforia participării în finala X Factor, cei patru muzicieni erau încrezători că se află pe drumul cel bun.
Ei au fost în concurs în echipa lui Carla s Dreams, de la care au avut multe de învățat, iar acea perioadă a dus la sudarea echipei și, astfel, și-au dat cu toții seama că au potențialul de a merge înainte.
După X Factor, însă, s-au trezit în ianuarie 2018 că nu se întâmpla nimic special.
Soluția, piesele proprii
”În afară de faptul că ne cunoaștea lumea pe stradă, nu se întâmpla nimic concret. Chiar după X Factor, am avut, dintr-o dată, o popularitate imensă, paginile noastre personale de social media și a trupei au explodat și credeam am dat lovitura.
Dar a fost așa o pauză totală după concurs și n-am mai auzit de la nimeni nimic.
Ne-am dat seama că aveam nevoie de o identitate a noastră, să nu mai fim doar o trupă de cover-uri și atunci am început să construim piese. Și Vlad a venit cu ideile pieselor”, a menționat Sergiu.
Primul concert oficial
La rândul său, Vlad a precizat că a venit cu propunerea de a susține un concert, după X Factor, pentru a testa dacă spectatorii chiar cred în ei, sau a fost doar mirajul ecranului, iar Tibi a fost cel care a anunțat concertul într-o emisiune TV, cu locul, ziua și ora, deși nimic nu era aranjat, nici sala rezervată.
”Explicația lui a fost că mai bine anunțăm și ne punem sub presiune decât să nu facem nimic niciodată. Era cât pe ce să își vândă mașina, pentru că nu aveam bani pentru a plăti instrumentiști, pentru a plăti oamenii care lucrau și așa mai departe. Și atunci ne-a salvat Aura, căreia i s-a propus să ne dea o mână de ajutor la organizare, iar eu i-am spus că poate fi managerul nostru și să se ocupe de tot.
Și până la urmă ea a reușit, s-a realizat concertul, a fost <<The first concert>>, primul concert al nostru în 21 aprilie 2018, la un an de zile de când cântam în formula completă Ad Libitum Voices. Iar de atunci a rămas alături de noi”, a subliniat Vlad.
Muzică și versuri proprii
După concert, membrii trupei și-au dat seama că trebuie să aibă în repertoriu și piese proprii, dincolo de cover-uri, astfel că după un început firav, au început să lucreze cu actualul manager, Adrian Radu, care era pe atunci producător la case de discururi recunoscute din țară.
”Eu scriam liniile melodice, iar Cristi și Tibi scriau versurile, cu ajutorul lui Adrian Radu pe partea de producție. A fost o muncă de echipă.
Până în prezent s-au adunat mai multe piese și, iată, suntem în 2024, an în care am lansat un mic album de patru piese. dincolo de piesele pe care deja le lansasem până acum.
Avem acum 12 piese proprii, iar în ultima perioadă am mai colaborat și cu alți oameni care să ne creeze piese, adică să colaborăm împreună cu ei”, a mai spus Vlad.
Înregistrări în dulap, în pandemie, să nu fie ecou
Una dintre cele mai dificile perioade traversate a fost cea a pandemiei Covid, care a dus la anularea unor concerte și apariții publice, astfel că muzicienii trupei au fost nevoiți să se descurce și să găsească soluții.
Toate filmările din acea perioadă, care se regăsesc, încă postate pe canalele de socializare, erau făcute din camera fiecăruia, cu telefonul și trimise prin internet lui Sergiu, care le edita.
”Filmările ca filmările, că mai ieșeau în curte, mai ieșeai pe balcon să filmezi, dar pe partea de audio, ca să nu fie prea mult ecou și să se poată apoi pune vocile în program, eu, personal, înregistram în dulap. Mă băgam între haine, intram cu telefonul în dulap, între cămăși, între haine, ca să să nu fie ecou și acolo cântam în genunchi, în dulap.
Avem o piesă, The Prayer, înregistrată cu Teodora Sava, care se găsește pe Spotify, înregistrată așa”, a dezvăluit Tibi, despre condițiile vitrege de atunci.
Ce are special fiecare voce
Fiecare voce a celor patru muzicieni clujeni este specială, își aduce aportul și întregește totul unitar care este trupa Ad Libitum Voices și oferă calitatea interpretării.
Vlad: ”Este extrem de rar ca un grup format din întâmplare, pentru că nu este un grup format de cineva care știe exact ce vrea, să cânte așa de bine. Sunt grupuri formate din membri de familie care au o chimie foarte bună, se știu de mici, dar la noi este o întâmplare că fiind patru caracterii diferite cu patru voci diferite cu idei diferite, să ne potrivim. În 90% din cazuri totul funcționează exact așa cum ne dorim și ajunge la un sens sens comun.
Vocea mea cred că aduce un plus ca și cireașa de pe tort. Mie îmi place foarte mult să mă joc, să fac melisme, să am idei”.
Sergiu: ”Eu consider că vocea mea este caldă, emană căldură, finețe, sensibilitate și cred că în pachetul de voci cu asta contribuie și asta încheagă vocile. Pentru că sunt voci puternice aici și pot să zic că eu sunt așa, un element liant între toate”
Element de șoc
Cristi: ”Vocea mea cred că este elementul de șoc. Pentru că lumea când mă vede așa mai micuț, mai slăbuț, și când deschid gura și ies gravele, de acolo începe mirarea. De unde iese atâta voce? Cum poți să cânți atâta de gros?”
Tibi: ” Eu, înainte să fac parte din Ad Libitum Voices, am cântat mulți ani operă. Opera a fost pasiunea mea și asta e ce-am visat să fiu, cântăreț de operă, și în toată această perioadă m-am luptat cu acutele. Asta a fost o problemă pe care m-am confruntat.
Tot timpul aveam o ușoară nesiguranță și nu reușeam să ating notele acelea de sus, la volumul și la calitatea necesară sau suficientă corespunzătoare restului vocii.
După ce am intrat în trupă, mi-am dat seama că a cânta la microfon este altceva și, în ultimul an, lucrând cu o profesoară din București, Anda Pop, am descoperit un nou stil de emisie care îmi permite să cant, în sfârșit, notele astea. În ultimul an pot să spun că sunt foarte fericit de fiecare dată când pot să răcnesc acute, e ceva ce-mi doream de mulți ani. În sfârșit îmi văd visul cu ochii”.
Planuri de viitor
Ad Libitum Voices a avut anul trecut peste 90 de concerte, iar trupa are planuri mari pentru următorii 10 ani, ținta fiind de a cânta în străinătate, dar nu doar pentru comunitățile de români din Belgia, Marea Britanie, Spania sau Italia, ca până acum, ci proiectul să devină unul internațional, astfel încât să determine cât mai mulți spectatori să cumpere un bilet la concerte.
”Obiectivul este destul de realist, iar pentru atingerea sa trebuie foarte multă muncă. Cred că avem foarte mari șanse ca proiectul nostru să fie cel mai de succes pe care l-a avut România vreodată, dincolo de artiști solo, vorbim strict despre trupe. Suntem acum una dintre cele mai cunoscute trupe pop-rock din Sud-Estul Europei.
Noi avem un public care, în ultimul an, a venit în marea majoritate din Brazilia.
Avem din cei peste 1,2 milioane de fani, undeva la 30-40% care sunt din Brazilia și noi nu cântăm în portugheză. Am înțeles că mulți brazilieni înțeleg piesele italienești pe care noi le cântăm, ceea ce este fascinant.
N-ar fi rău să avem un concert în Brazilia. Sper ca, în 10 ani, să ne vedem pe plaja Copacabana într-un concert Ad Libitum Voices”, a mai afirmat Vlad.
Datorită impactului de pe rețelele de socializare, muzica trupei ajunge în cele mai neașteptate locuri, iar pe lângă Brazilia, Ad Libitum Voices are fani din Iran sau Uzbekistan, de exemplu.
Concert de Crăciun pe patru voci, din patru inimi
Ad Libitum Voices a cântat, recent, pe scena Sălii Palatului din București cu Loredana Groza, iar pe 22 decembrie la Cinema – Teatru ”Florin Piersic” Cluj-Napoca, după cum preciza Vlad, va susține un concert de Crăciun ”pentru toți oamenii care vor să asculte muzică de suflet, din suflet, pe patru voci, din patru inimi”.
EVENIMENT
Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj sărbătorește pasagerul cu numărul 3 milioane în 2024, a doua oară în istorie
Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj sărbătorește pentru a doua oară în istoria sa pasagerul cu numărul 3 milioane, o performanță unică pentru un aeroport regional din România.
Evenimentul aniversar este programat luni, 25 noiembrie, când pasagerul este așteptat să sosească la Cluj-Napoca cu o cursă a companiei elvețiene Swiss Air de la Zurich.
”Acest succes subliniază importanța strategică a aeroportului în conectarea Clujului cu numeroase destinații din Europa și din întreaga lume și consolidează, astfel, poziția aeroportului în rețeaua internațională de transport aerian.
Anul trecut, primul pasager cu numărul 3 milioane a ajuns pe Aeroportul ”Avram Iancu” Cluj în ziua de 24 noiembrie.
EVENIMENT
VIDEO. Grav accident la Bucea, cu un microbuz implicat. Doi bărbați transportați la spital
Pompierii din cadrul Detașamentelor Huedin și 2 Cluj-Napoca au intervenit în cursul nopții trecute la un grav accident rutier petrecut pe drumul DN1E60, în localitatea Bucea, comuna Negreni.
La fața locului au ajuns o autospecială cu modul de descarcerare, două echipaje SMURD și unul al Serviciului de Ambulanță Județean Cluj. Echipajele operative au găsit un autocamion și un microbuz avariate, precum și un bărbat încarcerat în ultimul dintre acestea.
”Salvatorii au folosit echipamentele din dotare pentru a asigura accesul către victimă, precum și pentru extragerea acesteia fără agravarea leziunilor suferite. Bărbatul, în vârstă de aproximativ 40 de ani, prezenta mai multe traumatisme, era în stare de conștiență și era cooperant. Ulterior a fost transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Totodată, alți doi bărbați au mai fost consultați la fața locului de către echipajele SMURD și SAJ, dintre care un tânăr, în vârstă de aproximativ 20 de ani, a fost transportat la spital pentru investigații medicale”, arată pompierii de la ISU Cluj.
ANM anunță că urmează patru săptămâni mai reci decât normalul perioadei, cu temperaturi scăzute în toate regiunile țării, dar mai ales în sud-vest. Precipitațiile vor fi abundente în prima săptămână, în special la munte, apoi vor scădea semnificativ. La jumătatea lui decembrie, acestea vor reveni.
Săptămâna 25 noiembrie – 2 decembrie
Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile sud-vestice. Regimul pluviometric va fi excedentar în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în zonele montane.
Se STRICĂ vremea în toată țara. Frig și PLOI în următoarele săptămâni
Săptămâna 25 – 2 decembrie
Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele specifice pentru acest interval în regiunile sudice și local în cele centrale, iar în rest vor fi în general apropiate de cele normale.Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi deficitare în cea mai mare parte a țării.
Săptămâna 2 – 9 decembrie
Temperatura medie a aerului va avea valori mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, în toate regiunile. Regimul pluviometric va fi deficitar în majoritatea regiunilor, dar mai ales în cele vestice.
Săptămâna 9 – 16 decembrie
Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, în cea mai mare parte a țării. Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.