Connect with us

ECONOMIE

Copiii care beneficiează de pensia de urmaș trebuie să prezinte o dovadă de continuare a studiilor

Publicat


Casa Națională de Pensii Publice a anuțat faptul că, pentru a primi în continuare pensia de urmaș, copiii care beneficiează de aceasta trebuie să prezinte o dovadă de continuare a studiilor. Potrivit sursei citate, această pensie a fost suspendată de la 1 octombire până în momentul în care beneficiarii prezintă dovada de studii.

„După cum este cunoscut, potrivit prevederilor art. 114 alin. (2) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare,plata pensiei de urmaş se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs, în situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, care nu face dovada continuării studiilor. Sunt avuţi în vedere copiii urmaşi care au depăşit vârsta de 16 ani”, informează CNPP.

Dovada de continuare a studiilor se poate face online.

„Având în vedere că, în prezent, instituţiile de învăţământ comunică prin mijloace electronice adeverinţele prin care se face dovada continuării studiilor, iar aceşti beneficiari au posibilitatea de a le transmite caselor teritoriale de pensie prin aceleaşi modalităţi, adeverinţele în cauză, transmise electronic, constituie dovada privind continuarea studiilor şi vor fi avute în vedere la acordarea pensiei de urmaş, respectiv la continuarea plăţii pensiei de urmaş, urmând ca beneficiarii să prezinte originalul până la sfârşitul anului şcolar 2020-2021”, se arată pe site-ul CNPP.

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

VIDEO FOTO Laborator unic pentru FILM, efecte speciale și jocuri video, roboți și imprimante 3D GIGANT, la ”Buftea de Cluj”

Publicat

labo 1

Mai multe laboratoare au fost amenajate în cadrul Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), supranumit ”Buftea de Cluj”, prin proiectul Cluj Future of Work, săli ce vor sta la dispoziția întregii comunități, de la elevi și studenți, la companii mari.

Valoarea proiectului este de 5 milioane de euro, din care 1,5 milioane au fost investiți în echipamente de ultimă generație. Clusterele Transilvania IT și Cluj IT, Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), Universitatea de Artă și Design (UAD) Cluj-Napoca și Clusterul Mobilier Transilvan și cel de Industrii Creative sunt doar câțiva dintre partenerii locali ai proiectului.

„Am studiat economia locală și, conform strategiei de dezvoltare a orașului, ne dorim să punem accentul pe inovare, cercetare și industrii creative. Scopul estede a ne pregăti pentru joburile viitorului”, susține Ovidiu Cîmpean, managerul Cluj Future of Work.

În prezent, există 3 laboratoare, unul destinat industriei filmului și realității virtuale, unul pentru inteligența artificială și unul dedicat industriei mobiliere, dar efortul va continua și după toamna anului viitor când proiectul va lua sfârșit.

labo 2

labo 2„Chiar ieri, în urma ședinței Consiliului Local, a fost aprobat un proiect ambițios pentru a costrui un science campus pe terenul învecinat, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai (UBB). Vor fi institute de cercetare și un cămin pentru studenți, cu o capacitate de 500 de persoane. Luna aceasta se va finaliza și drumul de acces, iar odată cu creșterea numărului de angajați, vom avea și transport în comun în zonă”, afirmă Cîmpean.

„Aș vrea ca în viitor, lumea să vadă aici o construcție mult mai sofisticată decât simplul acces la o bază materială”, completează Stelian Brad, director al programului de studii în robotică, la UTCN.

Partenerii proiectului consideră că laboratoarele reprezintă următorul pas în ceea ce privește dezvoltarea economică, industrială și culturală a Clujului.

„Ne-am dorit mult să înțelegem cum am putea ajunge în zona de business astfel încât Clujul să devină o alternativă în industria cinematografică. Tot ce înseamnă postproducție, efecte speciale, CGI (imagini generate pe computer) sunt produse care se pot dezvolta aici”, precizează Cristian Hordilă, managerul TIFF.

Un laborator pentru producții de film și jocuri video

Spațiul destinat industriei cinematografice și realității virtuale este dotat cu softuri care să permită construcții 2D și 3D, colegii din laborator fiind absolvenți ai UTCN și UAD din Cluj-Napoca.

„Frumusețea acestui laborator constă, pe deoparte, în utilitatea lui în zona de efecte speciale, iar pe de altă parte, în puterea mare de calcul a computerelor, prin care se economisește foarte mult timp. Există, de asemenea, posibilitatea lucrului de la distanță”, susține Ania Pașcalău, manager de proiect la Asociația Clusterul de Industrii Creative Transilvania.

În mod normal, lucrările desfășurate de companii durează câteva zile, dar în aceste laboratoare îndeplinirea sarcinilor nu necesită mai mult de câteva ore.

Roboții și digitalizarea la care românul nu s-ar fi gândit niciodată

labo 3

Față de ce există la momentul actual în industrie, nivelul privind inteligența  artificială la CREIC e superior.

„Laboratorul situat la etajul al doilea este ideal pentru testarea tehnologiilor și conceptelor noi în care lumea se teme să investească”, menționează Brad.

Robotica socială reprezintă, de asemenea, un mare interes, deoarece devine din ce în ce mai prezentă în viețile oamenilor, existând aplicabilitate în numeroase domenii.

„Dacă vorbim de partea industrială, avem producătorul de mobilier Ecolor, dacă vorbim de comerț, avem societatea Panemar, a cărei fabrică este cea mai digitalizată, deși clientul nu își poate imagina acest lucru când cumpără o pâine.

La Spitalul Județean de Urgență vom întâlni  telemedicina, prin care se monitorizează case de bătrâni de la distanță. Sunt 600 de medici de familie conectați pe mobil și biosenzori pentru asistența persoanelor cu probleme. Există deja tineri care și-au automatizat apartamentele, care schimbă paradigma”, adaugă acesta.

Cea mai mare imprimantă din România este în Cluj-Napoca

labo 5

Laboratorul destinat industriei imobiliere este unul de testare, prototipare și transformare digitală, unde se pot printa piese de mobilier de toate dimensiunile și care vor fi testate ulterior.

Aici se află imprimante 3D menite să scadă costurile pentru producători. Imprimanta cea mare deține recordul la nivel național, ca dimensiune, iar cu ajutorul acesteia, se pot printa articole de mari dimensiuni, fiind folosită în mod special în publicitate, film și medicină.

Împreună cu Primăria Cluj-Napoca, Clusterul Mobilier Transilvan va acredita laboratorul, devenind astfel singurul autorizat pentru calitatea produselor în România.

„Companiile producătoare de mobilier au nevoie de o certificare a calității pentru fiecare dintre reperele comercializate, iar aceasta se poate acorda doar în Germania sau Italia. De aceea, lucrăm la acreditarea laboratorului, iar faptul că toate echipamentele sunt de ultimă generație contribuie la accelerarea procesului”, susține Ania Pașcalău.

În prezent, se testează șezutul și spătarul unui scaun și se printează o vază 3D, proces care durează aproximativ 24 de ore.

Există și echipamente de testare a rezistenței saltelelor, paturilor și canapelelor mari, precum și o cameră climatică ce simulează felul în care ajunge să se deterioreze o piesă, în urma expunerii acesteia la diferite condiții meteorologice.

„Dacă un detaliu e necorespunzător, îl retușăm pe stațiile de lucru, unde avem programe de autocut și de vizualizare. Un proces e încheiat doar după ce produsul a trecut prin toate echipamentele din laborator”, completează Pașcalău.

Tehnologii românești de mii de euro

Imprimantele au fost realizate de Iosif, absolvent UTCN, specializat în robotică.

„Volumul de lucru se diferențiază semnificativ prin tehnologiile și diversitatea materialelor folosite de imprimantele noastre. Pe imprimanta mare se pot printa materiale ceramice, argile, și multe altele. Vom încerca și simularea unei machete de casă”, menționează acesta.

Conform spuselor sale, o imprimantă 3D mică are prețul de 5000 de euro.

Oricine poate beneficia de echipamente, printr-un simplu click

labo 4

Pentru a încuraja folosirea tehnologiilor moderne și pentru a reduce costurile de producție, s-au desfășurat, până acum, diverse proiecte dedicate atât celor mici, cât și profesioniștilor.

„Susținem pilotarea și testarea pentru ca lumea să se familiarizeze cu noile tehnologii”, mai afirmă Ania Pașcalău.

S-a desfășurat un hackathon în cadrul căruia elevii au învățat cum să facă roboți animați din piese LEGO, iar studenții de la diferite universități au participat la serii de cursuripe diverse teme, precum gamingul și realitatea virtual augumentată.

Activitățile din CREIC au presupus ateliere experimentale, competiții de roboți și alte asemenea, urmând ca spațiul să fie accesibil întregii comunități printr-o platformă de rezervări.

„Linkul va putea fi accesat atât de pe site-ul primăriei, cât și de pe clujinnovationpark.ro, unde fiecare persoană își va crea un cont prin care va rezerva echipamentele dorite”, anunță Ania.

Un viitor prosper

După ce echipamentele vor fi folosite la adevărata lor capacitate, membrii Cluj Future of Work intenționează să vină cu mai multe laboratoare.

„Vrem să dezvoltăm și să umplem nu doar clădirea în care ne aflăm, ci și pe cele ce se vor construi în timp”, susțin aceștia.

Cluj Future of Work este primul proiect câștigat de un oraș din Europa de Est în programul de finanțare al Comisiei Europene Urban Innovative Action, realizat în co-management de către Primăria Cluj-Napoca și Centrul Cultural Clujean, într-un consorțiu cu alte opt organizații locale.

Amalia Oprescu

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ce se întâmplă cu salariile unor categorii de bugetari și cu taxarea muncii de anul viitor. Anunțul ministrului Finanțelor

Publicat

De

Decalajele salariale între anumite categorii de bugetari ar putea fi micșorate, iat taxarea salariilor mici ar putea să scadă de anul viitor, potrivit ministrului Finanțelor, Adrian Câciu.

Salariile personalului auxiliar din sănătate, cum sunt asistentele și brancardierii, ar putea crește anul viitor, a anunțat ministrul Finanțelor Adrian Câciu, la Antena 3.

„În sistemul sanitar există nişte decalaje între partea de medici şi partea de personal auxiliar”, a spus ministrul, care a precizat că așteaptă propunerile ministerului de resort.

„Dincolo de capacitatea fizică şi chiar cea morală, de a rezista și de a munci zi-lumină, eu cred că trebuie văzută şi din perspectiva recompensei pe care statul o poate acorda”, a declarat Adrian Câciu.

Respectivele analize ar urma să fie gata până pe 15 decembrie, odată cu definitivarea strategiei fiscal-bugetare. Un element important al viitoarei stategii este scăderea taxării muncii, mai ales în zona veniturilor mici.

Ministrul a precizat că nu vor apărea taxe noi, dar că este posibil sa dispară unele scutiri de impozite şi taxe pentru anumite categorii de persoane.

O primă variantă a proiectului de buget pentru 2022 ar trebui să fie gata pe 15 decembrie.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL Cluj): Am obținut trei VICTORII care securizează viitorul fermierilor români

Publicat

Interesele fermierilor români și ale sectorului zootehnic au fost apărate în urma unui vot crucial, care s-a dat joi, 2 decembrie, în Comisia de anchetă privind protecția animalelor în timpul transportului.

„După un an și jumătate de dezbateri și audieri tensionate în Comisia ANIT, europarlamentarii români Daniel Buda (coordonator și raportor EPP) și Carmen Avram (coordonator SD) au reușit să obțină trei victorii care securizează viitorul fermierilor români și garantează bunăstarea animalelor.

Cea mai mare reușită este faptul că, în pofida presiunilor uriașe și constante, s-au respins tentativele de interzicere a exportului de animale vii spre țări din afara Uniunii Europene, precum și de limitare a transportului în interiorul UE.

„Sectorului zootehnic îi este oferită oportunitatea unei tranziții”

Prin urmare, potrivit documentului final, fermierii își pot continua business-ul, dar cu respectarea celor mai înalte standarde privind bunăstarea animalelor, în special din partea celorlalți actori implicați în lanțul de distribuție și transport. Printre aceste măsuri se numără prevederi legate de respectarea temperaturii optime în interiorul mijlocului de transport.

A doua victorie o reprezintă faptul că sectorului zootehnic îi este oferită oportunitatea unei tranziții – deschisă, fără limite de timp obligatorii, sprijinită financiar – către un model de business mai profitabil pentru fermieri. Acest model se bazează pe un comerț cu valoare adăugată, constând fie în exportul de carcase și/sau de material genetic, atunci când e fezabil, fie în produse procesate și abatorizate la nivel local.

„Orice măsură luată la nivel european în privința sectorului agricol trebuie să prezinte o soluție și nu o interdicție”

De aceea, toate acestea presupun dezvoltarea unor rețele locale și regionale de abatoare pe teritoriul României. Aceasta tranziție ar putea duce la o creștere a bunăstării atât a animalelor, cât și a fermierilor, precum și a consumatorilor, aceștia din urma având acces la un lanț de distribuție scurt și produse locale proaspete.

În al treilea rând, s-a reușit introducerea în textul final a unor prevederi ferme privind elaborarea unui studiu de impact riguros și a continuării cercetării în domeniu, astfel încât revizuirea legislației să se bazeze pe informații certe, măsuri realiste și rezultate benefice sectorului.

Munca celor doi europarlamentari români s-a bazat, în fiecare moment, pe convingerea că orice măsură luată la nivel european în privința sectorului agricol trebuie să prezinte o soluție și nu o interdicție”, comunică Daniel Buda.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Citește mai departe

ECONOMIE

Rezultatele financiare ale celor mai mari jucători din asigurări în 2020

Publicat

De

Primele şapte din cele 10 cele mai mari companii de asigurări din piaţa locală au terminat anul trecut pe profit, cu marje cuprinse între 0,64% şi 8,84%, în timp ce trei companii au raportat pierderi, potrivit datelor agregate de pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Allianz-Ţiriac, cea mai profitabilă com­panie de asigurări, a raportat la Mi­nis­terul Finanţelor un profit net de 138 mil. lei pentru 2020, iar veniturile totale au fost de 1,65 mld. lei, ajungând la o marjă de profit de 8,36% la finalul anului trecut. Din perspectiva cheltuielilor, compania a scos din buzunar peste 1,5 miliarde de lei.

Dintre cele mai mari companii din piaţă, NN Asigurări de Viaţă se remarcă printr-un profit net de 96 de milioane de lei la finalul anului 2020. Deşi profitul ob­ţinut de societate este mult mai mic decât cel al companiei Allianz-Ţiriac, mar­ja de profit este mai mare, ajungând la 8,84%.

Astfel, la venituri totale de 1,08 mld. lei, NN Asigurări de Viaţă a avut cheltuieli de 990 mil. lei anul trecut.

Podiumul asigurătorilor mari cu cele mai mari profituri este completat de Generali, cu un profit net de 46 de mi­lioane de lei, la venituri totale de 974 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile au ajuns la 928 de milioane de lei anul trecut. Din punctul de vedere al marjei de profit, Generali a avut un nivel de 4,72%.

În ceea ce priveşte cele mai mari companii din piaţă care au ieşit pe pierdere în 2020, Euroins este de departe compania cu cea mai mare pierdere, de 223 mil. lei, asigurătorul înregistrând venituri totale de 1,33 mld. lei şi având cheltuieli de 1,56 mld. lei.

City Insurance, cel mai mare asi­gu­rător din piaţă, care a intrat în procedură de faliment în 2021, a terminat anul 2020 cu o pierdere netă de 24 mil. lei, înre­gis­trând venituri totale de peste 4,06 mld. lei, la cheltuieli de peste 4,09 mld. lei.

Asirom, este a treia dintre cele trei cele mai mari companii din piaţă care au terminat anul 2020 pe pierdere. Societatea a înregistrat o pierdere de 12 mil. lei, având veniturile totale la un nivel de 862 mil. lei, la cheltuieli de 874 mil. lei în 2020.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate