Connect with us

ECONOMIE

Compexit își extinde showroom-ul de pe Calea Turzii. Primăria anunța că acolo va face parc

Publicat


Compexit, dealer Skoda în România, își extinde spațiile de prezentare de pe Calea Turzii. Primăria Cluj-Napoca va dezbate, miercuri, Planul Urbanistic de Detaliu pentru un nou showroom Das Welt Auto.

Pe terenul de 2987 mp va fi realizată o reprezentanță cu regim redus de înălțime, se vor amenaja 13 locuri de parcare și se vor planta 10 arbori.

Primăria anunța însă în 2019 că dorește să realizeze în zonă un parc generos pentru locuitorii din Bună Ziua. Compexit a solicitat administrației locale să reanalizeze studiile de oportunitate aprobate întrucât zona este una în plin proces de urbanizare, iar cuantumul despăgubirilor era de doar 50 de lei/mp.

Fostul senator Marius Nicoară (PNL) este unul dintre cei patru asociați din firmei Compexit Trading SRL, alături de Mihnea Roșu, Ioan Roșu și Titus Nicoară.

Dacă în cazul Compexit Primăria a cedat în cele din urmă, în cazul omului de afaceri Vasile Pușcaș – fost ginere al lui Ioan Rus, Emil Boc a mers mai departe cu planul pentru Parcul Observator din cartierul Zorilor. Și firma omului de afaceri din Satu Mare a contestat la vremea respectivă intenția Primăriei.

Compexit a înregistrat anul trecut un profit de 3,8 milioane de lei și are 113 angajați.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

Circa 22% dintre angajaţii înalt calificaţi din România au plecat la muncă în alte țări

Publicat

De

Circa 22% dintre angajaţii înalt calificaţi din România au plecat la muncă în alte ţări membre ale UE, conform datelor din raportul anual al Comisiei Europene privind mobilitatea forţei de muncă intra-UE pentru anul 2020.

Angajaţii cu înaltă calificare sunt cei care lucrează cel mai frecvent ca profesionişti în afaceri şi administraţie, ştiinţă şi inginerie sau în învăţământ.

Astfel, 456.000 de români înalt calificaţi lucrau în altă ţară membră a Uniunii Europene în anul 2019.

„Uitându-ne la persoanele cu mobilitate cu înaltă calificare ca proporţie din cetăţenii cu înaltă calificare care încă trăiesc în ţara lor de origine, apar câteva modele interesante. Proporţia este cea mai mare în România, unde imigranţii români cu înaltă calificare reprezintă 22% din numărul cetăţenilor cu calificare înaltă din România. Al doilea cel mai mare astfel de grup este cel din Bulgaria (13%), urmat de Portugalia (10%) şi Polonia (8%)“, explică raportul Comisiei Europene.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Datoria externă a ajuns la 127 mld. euro, echivalentul a 55% din PIB-ul estimat

Publicat

De

Datoria externă a României a crescut puternic din 2019 încoace, până spre 127 de miliarde de euro la finalul lunii mai (55% din PIB-ul estimat pentru 2021), scrie ZF.

O creştere mai puternică s-a petrecut în criza financiară precedentă, cu deosebire că azi nu companiile private sunt responasabile de creşterea puternică a datoriei externe, ci statul.

Potrivit balanţei de plăţi, o statistică publicată lunar de BNR, datoria publică externă era în decembrie 2019 de 39,5 miliarde de euro, adică de 17,5% din PIB-ul de 222 mld. euro. În mai 2020 ea era de 57,5 miliarde de euro Dacă în trecut datoria externă a statului se limita cam la o treime din totalul datoriei externe, în această criză ponderea datoriei deţinută de stat a crescut puternic.

Statul are în prezent o datorie externă reprezentând 45% din totalul datoriei externe de 127 de miliarde de euro. În total, datoria internă şi externă a statului a ajuns la 50% din PIB-ul estimat de Comisia Naţională de Prognoză, pentru 2021, la 1.143 mld. lei (228 mld. euro). Ce este diferit faţă de trecut? În 2009, primul an al crizei financiare globale resimţite în România, datoria externă totală era de 78,6 miliarde de euro, adică 66% din PIB, dar datoria statului însemna spre 10% din aceasta, adică 11,9 miliarde de euro.

A venit criza, a venit împrumutul de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, de aproape 20 de miliarde de euro.

În raportările BNR (balanţa de plăţi şi datoria externă), împrumutul de la FMI este consemnat separat la rublica „împrumuturi”, nu ca datorie a statului. Doi ani mai târziu, în 2011, BNR consemnează o datorie publică externă de 19,5 miliarde de euro (în creştere cu 8 miliarde de euro faţă de 2009), dar care reprezintă doar 19,8% din datoria totală de 98,6 miliarde de euro a României.

Separat, este consemnat un împrumut de la FMI de 10,2 miliarde de euro (banii din împrumutul de la FMI au mers în majoritate la BNR pentru susţinerea băncilor şi a cursului şi doar cinci miliarde de euro au ajuns la guvern pentru acoperirea deficitului bugetar). Ceea ce este interesant în ultimul an şi jumătate este că ponderea împrumuturilor statului în total datorie externă creşte cum nu a mai crescut până acum. Chiar şi cu împrumutul de la FMI, împrumuturile statului de pe pieţele externe (guvern şi BNR) nu au sărit de 30% din PIB în criza precedentă. Astăzi, ponderea datoriei publice în total datorie externă a ajuns la 45% din PIB-ul estimat.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

BNR: Un român trebuie să muncească aproape nouă ani pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere

Publicat

De

Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate de BNR.

Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat de BNR mai arată că expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019.

“Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ce SALARII câștigă clujenii. Sunt mai MICI cu 1.000 de lei față de București

Publicat

De

Cele mai mari salarii din România sunt în București-Ilfov, Cluj și Timiș.

București-Ilfov este pe primul loc în topul celor mai bine plătiți angajați din țară. Aici, venitul mediu lunar este de 4.500 de lei net. Județele Cluj și Timiș sunt pe următorul loc, aici salariul mediu net fiind de 3.500 de lei.

La polul opus sunt Vrancea, Vaslui și Dolj, unde salariile medii depăesc ușor 2.500 de lei net, potrivit eJobs, care a lansat Salario, comparatorul de salarii cu peste 130.000 de date salariale.

Cine câștigă cele mai mari salarii

Cele mai mari salarii nete lunare introduse în comparatorul de salarii depășesc 22.000 de lei și vizează funcții de management ca director general, manager de vânzări sau director economic.

Cele mai bine plătite domenii sunt IT Software, Achiziții și IT Hardware.

La celălalt capăt al clasamentului, cel mai slab plătiți sunt românii care lucrează în Au pair/Baby sitting/ Curățenie, Confecții și Office/Back-office/Secretariat.

„Datele ne arată că transparența salarială aduce cu sine numai beneficii de ambele părți, și pentru angajați, și pentru angajatori. Astfel, anunțurile de recrutare care afișează salariul atrag cu 40% mai mulți candidați relevanți, deci ajută companiile să-și eficientizeze procesele de recrutare.

De cealaltă parte, prin Salario vrem să venim și în întâmpinarea candidaților, care au nevoie de un astfel de instrument în momentul negocierii salariului, când își schimbă jobul sau vor să știe dacă sunt plătiți în linie cu piața”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Economist, inginer de proiectare, asistent manager, inginer software și programator Java sunt pozițiile pentru ale căror salarii românii manifestă cel mai mare interes, fiecare dintre acestea având peste 2.000 de căutări în baza de date salariale.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate