Clujul primește mai mult decât contribuie la PIB. Marian Preda: Resursele bugetare sunt redistribuite clientelar

Rectorul Universității din București, Marian Preda, arată că orașe precum Cluj-Napoca beneficiază de investiții din fonduri publice disproportionate în raport cu contribuția lor reală la PIB.

Marian Preda subliniază că Bucureștiul, deși produce 25% din PIB-ul României cu doar 9% din populație, nu primește bani de la Guvern pentru investițiile necesare pentru a susține proporțional infrastructura sportivă și culturală în raport cu alte orașe mai bine reprezentate politic, cum ar fi Cluj-Napoca.

„Tot județul Cluj, inclusiv Cluj-Napoca, orașul pe care mass-media îl compară frecvent cu Bucureștiul, produce, de fapt, 5,2% din PIB, adică doar 20,6% din cât produce Bucureștiul singur. De altfel, Municipiul Cluj-Napoca este echivalent ca populație și buget cu Sectorul 1 din București”, arată Marian Preda, într-un editorial.

„Dacă la Cluj se construiește din bani publici o sală de sport, în București ar trebui să se construiască șase”

Profesorul universitar dă exemplul facilităților sportive, arătând că, deși în Capitală se antrenează cei mai mulți sportivi din țară, în clădiri vechi și nerenovate, s-au construit din bani publici bazine olimpice noi în afara Bucureștiului, unde sprijinul politic este puternic.

În opinia sa, faptul că se investește masiv în Cluj-Napoca sau alte orașe din Transilvania nu este o problemă în sine, dar pune sub semnul întrebării prioritizarea acestor investiții în detrimentul Bucureștiului, care ar trebui, conform logicii economice, să beneficieze de o alocare proporțional mai mare.

„Să fie clar, nu este vreo problemă dacă se investește în afara Bucureștiului, dacă se redistribuie resursele publice. Și acele bazine sunt utile. Însă problema cea mare este că nu se construiește în mod prioritar și echitabil acolo unde sunt cei mai mulți sportivi. Și nici în localitățile sau regiunile din care vin resursele, precum Bucureștiul sau alte mari orașe, care nu sunt promovate de lideri politici influenți. Nu doar resursele pentru facilități sportive sau culturale, ci toate resursele bugetare sunt redistribuite politic, clientelar, ineficient și inechitabil. (…)

Dacă la Cluj, la Timișoara sau la Craiova se construiește din bani publici o sală de sport, un bazin de înot sau un stadion de atletism, în București ar trebui să se construiască vreo șase. Un calcul simplist, poate discutabil, dar care stabilește niște proporții contrare percepției și dezbaterilor publice. Repet, problema nu este că se construiește la Cluj, la Timișoara sau la Craiova, ci că nu se construiește proporțional la București”, a subliniat profesorul universitar.

Bugetare disproporționată a locurilor în universități

Un alt exemplu este legat de finanțarea universităților. Marian Preda arată că centrele universitare din teritoriu, în special cele din Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, primesc o alocare disproporționată a locurilor bugetate în comparație cu Bucureștiul, în ciuda faptului că orașul capitală adăpostește un număr mare de studenți și produce mai multe resurse economice.

„Se vede cum Transilvania și Banat, în comparație cu Muntenia, au procente mult mai mari de studenți finanțați de la buget față de ponderea populației sau contribuția la PIB. în timp ce Moldova are o pondere mai mica a locurilor de la buget raportate la ponderea în PIB, dar mai mica decât ponderea populației. Pe centre universitare (am luat în calcul județele pentru că nu există calcule ale PIB la nivel de oraș, cu excepția Bucureștiului) situația este și mai clară: ponderea comparativă a locurilor de la buget pentru județele cu centre universitare istorice este mult mai mare în Cluj, Timiș sau chiar Iași și Dolj decât în București-Ilfov”, a mai arătat rectorul Universității din București.

„Repartizarea resurselor publice bugetare ale României pare să fie pur politică”

Marian Preda face apel la instituirea unor politici de redistribuire bugetară corectă, neinfluențată de interese politice locale, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a țării.

„Repartizarea resurselor publice bugetare ale României pare să fie pur politică, bazată pe influența liderilor care reprezintă orașele și județele în conducerile partidelor aflate la guvernare și in Parlament.

Bucureștenii «de săptămână», navetiștii politici care vin în București luni seara si pleacă joi la prânz spre feudele pe care le reprezintă aici, sunt trimiși să extragă cât mai mulți bani publici din bugetul tuturor și să-i trimită «acasă», la moșia lor sau a baronului pe care îl reprezintă.

Ei nu sunt miniștri ai Guvernului României, ci miniștri ai județelor din care vin trimiși la București; nu reprezintă interesul național ci interese locale”, critică profesorul universitar.

„Orice sisteme ar fi mai echitabil decât sistemul clientelar de finanțare de acum”

Marian Preda subliniază necesitatea echității în finanțarea universităților, propunând un sistem de vouchere bazat pe performanța la bacalaureat, care ar oferi șanse egale tuturor studenților, în locul actualului model clientelar de distribuție a fondurilor.

„Nu cerem privilegii, ci echitate, șanse egale pentru toate universitățile și programele de studii de a fi finanțate de la buget, pentru studenții lor, pentru elevii absolvenți din București, din sudul României, din domeniile sociale sau umaniste sau din științele exacte. De exemplu, dacă vrem să le acordăm șanse egale, trebuie să avem același procent de studenți bugetați din total studenți admiși pentru toate universitățile. Sau să acordăm vouchere de studii în funcție de performanța la examenul de bacalaureat (pentru cei mai buni pe discipline și cei mai buni pe medie) și candidații să meargă apoi în mod liber la universități cu aceste vouchere, dacă sunt valoroși, sau, dacă nu sunt, să plătească taxă. Oricare dintre aceste sisteme ar fi mai echitabil decât sistemul clientelar de finanțare de acum (vechi de vreo 20 de ani și menținut politic în viață)”, a conchis acesta.