ECONOMIE
Clujul primește mai mult decât contribuie la PIB. Marian Preda: Resursele bugetare sunt redistribuite clientelar

Rectorul Universității din București, Marian Preda, arată că orașe precum Cluj-Napoca beneficiază de investiții din fonduri publice disproportionate în raport cu contribuția lor reală la PIB.
Marian Preda subliniază că Bucureștiul, deși produce 25% din PIB-ul României cu doar 9% din populație, nu primește bani de la Guvern pentru investițiile necesare pentru a susține proporțional infrastructura sportivă și culturală în raport cu alte orașe mai bine reprezentate politic, cum ar fi Cluj-Napoca.
„Tot județul Cluj, inclusiv Cluj-Napoca, orașul pe care mass-media îl compară frecvent cu Bucureștiul, produce, de fapt, 5,2% din PIB, adică doar 20,6% din cât produce Bucureștiul singur. De altfel, Municipiul Cluj-Napoca este echivalent ca populație și buget cu Sectorul 1 din București”, arată Marian Preda, într-un editorial.
„Dacă la Cluj se construiește din bani publici o sală de sport, în București ar trebui să se construiască șase”
Profesorul universitar dă exemplul facilităților sportive, arătând că, deși în Capitală se antrenează cei mai mulți sportivi din țară, în clădiri vechi și nerenovate, s-au construit din bani publici bazine olimpice noi în afara Bucureștiului, unde sprijinul politic este puternic.
În opinia sa, faptul că se investește masiv în Cluj-Napoca sau alte orașe din Transilvania nu este o problemă în sine, dar pune sub semnul întrebării prioritizarea acestor investiții în detrimentul Bucureștiului, care ar trebui, conform logicii economice, să beneficieze de o alocare proporțional mai mare.
„Să fie clar, nu este vreo problemă dacă se investește în afara Bucureștiului, dacă se redistribuie resursele publice. Și acele bazine sunt utile. Însă problema cea mare este că nu se construiește în mod prioritar și echitabil acolo unde sunt cei mai mulți sportivi. Și nici în localitățile sau regiunile din care vin resursele, precum Bucureștiul sau alte mari orașe, care nu sunt promovate de lideri politici influenți. Nu doar resursele pentru facilități sportive sau culturale, ci toate resursele bugetare sunt redistribuite politic, clientelar, ineficient și inechitabil. (…)
Dacă la Cluj, la Timișoara sau la Craiova se construiește din bani publici o sală de sport, un bazin de înot sau un stadion de atletism, în București ar trebui să se construiască vreo șase. Un calcul simplist, poate discutabil, dar care stabilește niște proporții contrare percepției și dezbaterilor publice. Repet, problema nu este că se construiește la Cluj, la Timișoara sau la Craiova, ci că nu se construiește proporțional la București”, a subliniat profesorul universitar.
Bugetare disproporționată a locurilor în universități
Un alt exemplu este legat de finanțarea universităților. Marian Preda arată că centrele universitare din teritoriu, în special cele din Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, primesc o alocare disproporționată a locurilor bugetate în comparație cu Bucureștiul, în ciuda faptului că orașul capitală adăpostește un număr mare de studenți și produce mai multe resurse economice.
„Se vede cum Transilvania și Banat, în comparație cu Muntenia, au procente mult mai mari de studenți finanțați de la buget față de ponderea populației sau contribuția la PIB. în timp ce Moldova are o pondere mai mica a locurilor de la buget raportate la ponderea în PIB, dar mai mica decât ponderea populației. Pe centre universitare (am luat în calcul județele pentru că nu există calcule ale PIB la nivel de oraș, cu excepția Bucureștiului) situația este și mai clară: ponderea comparativă a locurilor de la buget pentru județele cu centre universitare istorice este mult mai mare în Cluj, Timiș sau chiar Iași și Dolj decât în București-Ilfov”, a mai arătat rectorul Universității din București.
„Repartizarea resurselor publice bugetare ale României pare să fie pur politică”
Marian Preda face apel la instituirea unor politici de redistribuire bugetară corectă, neinfluențată de interese politice locale, pentru a asigura o dezvoltare echilibrată a țării.
„Repartizarea resurselor publice bugetare ale României pare să fie pur politică, bazată pe influența liderilor care reprezintă orașele și județele în conducerile partidelor aflate la guvernare și in Parlament.
Bucureștenii «de săptămână», navetiștii politici care vin în București luni seara si pleacă joi la prânz spre feudele pe care le reprezintă aici, sunt trimiși să extragă cât mai mulți bani publici din bugetul tuturor și să-i trimită «acasă», la moșia lor sau a baronului pe care îl reprezintă.
Ei nu sunt miniștri ai Guvernului României, ci miniștri ai județelor din care vin trimiși la București; nu reprezintă interesul național ci interese locale”, critică profesorul universitar.
„Orice sisteme ar fi mai echitabil decât sistemul clientelar de finanțare de acum”
Marian Preda subliniază necesitatea echității în finanțarea universităților, propunând un sistem de vouchere bazat pe performanța la bacalaureat, care ar oferi șanse egale tuturor studenților, în locul actualului model clientelar de distribuție a fondurilor.
„Nu cerem privilegii, ci echitate, șanse egale pentru toate universitățile și programele de studii de a fi finanțate de la buget, pentru studenții lor, pentru elevii absolvenți din București, din sudul României, din domeniile sociale sau umaniste sau din științele exacte. De exemplu, dacă vrem să le acordăm șanse egale, trebuie să avem același procent de studenți bugetați din total studenți admiși pentru toate universitățile. Sau să acordăm vouchere de studii în funcție de performanța la examenul de bacalaureat (pentru cei mai buni pe discipline și cei mai buni pe medie) și candidații să meargă apoi în mod liber la universități cu aceste vouchere, dacă sunt valoroși, sau, dacă nu sunt, să plătească taxă. Oricare dintre aceste sisteme ar fi mai echitabil decât sistemul clientelar de finanțare de acum (vechi de vreo 20 de ani și menținut politic în viață)”, a conchis acesta.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
FOTO. Din pasiune pentru artă. Absolventă de Jurnalism din Cluj-Napoca, pictează haine și încălțăminte

Ioana Mihalachi este o tânără absolventă de Jurnalism din Cluj-Napoca, care personalizează diferite articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, căutând arta în toate activitățile sale. Atracția Ioanei pentru pictură a început încă din copilărie, de la primele ateliere la care a participat.
Adevărata pasiune a ieșit, însă, la iveală în clipa în care o simplă foaie de hârtie a devenit, brusc, prea mică pentru ideile ei. Peretele camerei s-a transformat într-un tărâm al picturii, alb, rece și lipsit de viață, dar cu un potențial imens, odată ce prima picătură de acuarelă l-a atins.
Totul a început cu un elefant creionat pe perete, abia sesizabil. Părinții Ioanei i-au susținut latura artistică, care la acel moment putea să pară o simplă distracție pentru o fetiță.
“Au venit ai mei acasă și au văzut elefantul făcut cu creionul pe perete. Reacția lor fiind: <<Ce-ai făcut, mă, pe perete?>> le-am spus apoi că vreau să-l și pictez, iar ei au spus: <<Bine, hai, pictează, că dacă nu iese bine, dăm cu var>>.
Am pictat elefantul, doar că pe atunci nu eram eu foarte pricepută la materiale și l-am pictat cu acuarele de hârtie. Evident că n-a ieșit cum trebuie și a trebuit să dăm după cu var, dar a fost un început”, povestește tânăra, zâmbind și amuzându-se la gândul amintirii plăcute.
Pasiunea prinde contur… pe blugi
Ani mai târziu, într-o zi ploioasă de weekend, când pânza părea prea banală, Ioana a decis să experimenteze. A cumpărat vopsele pentru textile și s-a apucat de pictat pe blugi.
“M-am dus frumos la o librărie, am cumpărat tot ce mi-a trebuit, am spart ceva bani și m-am întors acasă să mă apuc de treabă. Am început să desenez pe o pereche de blugi, care au ieșit foarte rău. Prima pereche de blugi a ieșit rău, rău de tot”, menționează Ioana.
Apoi a început să picteze hainele din casă care au început să iasă chiar bine și așa a început să ia și primele comenzi de la colege, inițial pe gratis.
”Pe atunci pictam doar blugi și le desenam doar buzunarul de la spate și am zis să cer și bani după un timp: 30 de lei buzunarul, dacă vreți”, își amintește tânăra.
Promovarea în online
Ioana a început să-și promoveze creațiile în mediul online încă de la primele lucrări, când încă locuia în orașul ei natal: “Le postam pe Instagram. Mi-am făcut cont de pictură și postam și pe grupul de Facebook din Piatra Neamț.
Mi-am făcut și pagină de Facebook. Pe atunci nu era TikTok. Și cred că dacă era TikTok, bubuia mai tare”.
Între timp, rețelele sociale au devenit parte din rutina ei, însă rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor.
“Am încercat asta cu Instagramul, am distribuit și pe pagina mea principală, fiindcă aveam mai mulți urmăritori. Și lumea doar dă like și atât, unii nici măcar. Am postat pe toate grupurile din Cluj. Am făcut texte frumoase. Nimeni nu m-a băgat în seamă”, adaugă aceasta.
Nici TikTok-ul nu pare să funcționeze așa cum spera ea, după ce a pus clipuri care au doar 100 de vizualizări.
”Îi rog pe clienți să dea tag, dar… nimic. Încă aștept momentul ăla când cineva o să zică: băi, uite, fata asta chiar face ceva fain”, adaugă tânăra, sesizabil iritată de situație.
Un perete pictat, o lecție învățată
Unul dintre primele proiecte serioase a venit din partea unui prieten, care i-a propus să picteze peretele unui local din Cluj-Napoca, Tucano Coffee. De la pictatul pe peretele propriei camere, la un spațiu care urma să fie în văzul lumii, lucrarea a fost o provocare imensă.
„Foarte inconștientă am fost, nu m-am gândit că era o chestie de trei pe patru metri și că trebuia să pictez pe o schelă. Am avut foarte mare noroc cu Gabriel, prietenul meu, care m-a ajutat”, mai spune Ioana.
Povestind despre dificulățile pe care aceasta le-a întâmpinat de-a lungul timpului, experiența de la Tucano a fost cea care i-a lăsat un gust amar tinerei după ce i s-a spus că verdele nu e verdele care trebuie, deși ea a trebuit să cumpere toate materialele și să facă toate culorile, iar dacă i s-ar fi adus culorile făcute pe nuanță, ”era altceva”.
Tehnici și materiale folosite
Ioana preferă acrilicul și spune că lucrează instinctiv. În procesul de creație nu trebuie să te gândești la ceva exact, nu pornești cu o idee exactă, gândindu-te să nu încalci vreo regulă.
Inspirația pornește de undeva, dar ești liber să adaugi o notă personală, iar rezultatul final să fie viziunea ta, nu a altcuiva.
Așadar, aceasta nu desenează după poze, nu copiază, ci creează din emoție și starea pe care o are în acel moment. “Niciodată nu am făcut după poză, de exemplu, când era de pictat ceva, dacă mi se părea mie că dacă acolo merge pus alb, puneam alb și arăta foarte bine.
Deci, cumva, la mine pictatul e din instinct, nu neapărat cine știe ce tehnică. Bine, și astea contează, dar eu nu mă ghidez după ele”, mai spune Ioana, care recunoaște că nu este bună la desen cu creionul, pentru că nici o linie dreaptă nu poate face.
”Dar cu acrilicul, totul e altfel. Și pictura pe haine rezistă perfect, am perechi de adidași pictați de 5 ani care arată la fel”, susține artista.
Pentru textile, aceasta folosește culori speciale și un top coat protector: “Am pictat pe geci, pe tricouri, pe pantaloni, pe blugi, pe papuci, pe pereți, pe tablouri. Pe tot ce se poate picta”.
Poți face bani punând în practică pasiunea?
Financiar, Ioana recunoaște că nu poate trăi încă din artă. Dar dacă ar avea comenzi constante, ar vrea să facă un job full time din pasiunea ei.
“Sincer mi-ar plăcea să fac un job full-time din asta, pentru că, până la urmă, e pasiunea mea șimereu dacă faci ceva cu drag o să iasă bine.
Dacă ar fi să am comenzi constantar fi o idee să fac asta pe viitor, pentru că orice lucru care e handmade și unicat, evident, costă mai mult.
Momentan, cred că nici măcar o cafea nu aș putea să-mi cumpăr, având în vedere că comenzile nu sunt atât de dese”, mai spune Ioana.
Fără studii în domeniu, dar cu potențial
Ioana este o fire artistică, după cum se poate observa chiar din lucrările ei. Totuși, nu are studii în domeniu și, lăsându-se îndrumată de cei din jur, a ales altă facultate.
“Toată lumea zicea că te duci la Arte, că mori de foame, clasica poveste despre pictorii care fac bani după ce mor. Și am zis că ok, hai, să ascult și eu o dată în viață de lumea care îmi spune să nu fac asta.
Și am ajuns la Jurnalism, unde chiar mi-a plăcut, doar că nu partea de scris. În schimb, tot ce înseamnă partea de design, de creat, îmi place.
Am observat că eu mereu îmi caut artă în orice aș face”, subliniază absolventa.
Mai mult decât pictură: genți croșetate, o nouă direcție
Creativitatea Ioanei nu s-a oprit la culori și pensule astfel că și-a spus că, dacă tot se pricepe atât de bine la artă, cât de greu poate fi să învețe să croșeteze? Așa că s-a dus la bunica sa și i-a zis: ”Hai, învață-mă! La un moment dat, chiar i-am arătat eu cum se face.
În vreo trei ore, cred că atât a durat, am făcut prima mea geantă, care a ieșit foarte drăguță. După aceea am început să croșetez încontinuu”.
Prima geantă croșetată de Ioana a fost postată la vânzare cu doar 40 de lei. “E foarte puțin”, recunoaște ea, “dar nici nu ieșise exact cum ar fi trebuit”.
Care sunt prețurile
Printre ultimele lucrări realizate de Ioana se numără un tablou cu Freddie Mercury, de dimensiuni mari, cât un chevalet, pe care l-a vândut cu 300 de lei.
De asemenea, o pereche de papuci pictați manual cu un model de trandafiri a ajuns la 350 de lei. Totodată, prețurile variază în funcție de complexitate și suport: un buzunar pictat costă în jur de 100 de lei, iar lucrările pe pereți se negociază în funcție de dimensiune și detalii.
Totuși, aici intervine și pasiunea și dorința de creație, unde prețul nu mai reprezintă un factor atât de important pentru aceasta.
“Sinceră să fiu, prețurile nu prea le stabilesc eu, pentru că, dacă ar fi după mine, le-aș face pe toate gratis. Mă consult mereu cu prietenul meu, pentru că el este mai obiectiv și îmi spune exact cât consideră că valorează munca mea”, menționează Ioana.
Pentru susținere sau comenzi o puteți găsi pe Ioana pe conturile sale de Instagram și TikTok:
Instagram: https://www.instagram.com/iwaas_art
TikTok: https://www.tiktok.com/@iamiwaa?_t=ZN-8vPvZCzUUSs&_r=1
Denisa Davidaș

Directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), Paul Anghel, publică ghidul complet pentru achiziționarea în siguranță a produselor alimentare specifice sărbătorilor de Paște, de la carnea de miel și ouă, până la cozonaci și băuturi alcoolice.
Ce verifică ANPC și ce trebuie să știți ca să cumpărați în siguranță:
1. Carne și produse din carne (inclusiv miel):
• Cumpărați DOAR din locuri autorizate (măcelării, magazine, piețe amenajate), cu ștampilă sanitar-veterinară.
• NU cumpărați din portbagajele mașinilor, chiar dacă prețul e mic.
• Carnea trebuie să aibă un aspect proaspăt, miros plăcut, fără mucus sau culoare modificată.
• Verificați prețul de la raft cu cel de pe bon.
2. Ouă:
• Luați-le doar din spații autorizate, păstrate la rece.
• Evitați ouăle fisurate, murdare sau păstrate la temperatura mediului ambiant.
• Coaja trebuie să fie întreagă, iar la spargere albușul să fie dens, gălbenușul semiglobulos.
• În cazul ouălor vrac, trebuie să fie afișate clar: calitatea, greutatea, metoda de creștere și data valabilității.
3. Vopsea de ouă:
• Alegeți doar produse autorizate, cu etichetă completă: producător, ingrediente, instrucțiuni, dată de valabilitate.
• NU folosiți vopsele tipografice sau textile – pot fi toxice!
Cozonaci și checuri
4. Produse de patiserie (cozonaci, checuri):
• Cumpărați din locuri curate, autorizate.
• Personalul trebuie să poarte echipament de protecție, iar produsele neambalate să fie bine protejate și servite cu ustensile.
• Etichetele trebuie să arate clar ingredientele (inclusiv alergenii) și data de valabilitate.
5. Ciocolată, produse din cacao:
• Verificați eticheta: denumirea, producătorul, data durabilității, conținutul de cacao.
• Atenție la ambalaje deteriorate și produse fără traducere în limba română!
• Nu cumpărați de la vânzători ambulanți!
6. Vin și băuturi alcoolice:
• Eticheta trebuie să includă producătorul, concentrația alcoolică, volumul, tipul vinului și originea.
• Verificați dacă lichidul este limpede și fără impurități.
• Pentru băuturile spirtoase – eticheta trebuie să respecte normele Ministerului Finanțelor.
”În anii trecuți, ANPC a găsit de Paște ouă sparte sau expirate, vopsea cu termen depășit, produse „tradiționale” fără atestare. Carnea, cozonacii și ciocolata erau uneori etichetate incorect sau cu ingrediente înșelătoare. Vinurile erau fără mențiuni privind alergenii sau ambalaje deteriorate”, a precizat Protecția Consumatorilor.
Sursa: Mediafax

După apusul soarelui din a doua sâmbătă a lunii aprilie, Martorii lui Iehova de pe tot globul au comemorat moartea lui Isus Cristos, eveniment anual care în Biblie este denumit „Cina Domnului”. În anii precedenți, la această sărbătoare creștină s-a înregistrat o prezență globală de circa 20 de milioane de persoane.
În România, la Comemorarea din 2024 au fost prezente peste 83 000 de persoane, dintre care doar circa 40 000 Martori ai lui Iehova.
„În fiecare an, milioane de Martori ai lui Iehova își invită semenii să își amintească împreună cu ei ultimele zile din viața lui Isus Cristos pe pământ și, în special, lucrurile pe care le-a făcut și le-a spus în ultima sa noapte de viață, înainte de fi judecat în mod ilegal, condamnat pentru o infracțiune pe care nu o comisese, flagelat și ulteriorucis asemenea unui tâlhar. Pentru creștini, acesta este cel mai important eveniment al tuturor timpurilor. Iar discursul biblic din această seară a subliniat importanța morții lui Isus pentru fiecare om de pe pământ”, a declarat Ionuț Moraru, purtător de cuvânt al Martorilor lui Iehova din România.
4000 de clujeni la Comemorare
În Cluj, Comemorarea morții lui Isus Cristos a avut loc în 18 locuri:inclusiv în săli ale Regatului și săli de conferințe închiriate. Evenimentul s-a desfășurat în diverse locații, cum ar fi Sala Regatului din Strada Porumbeilor, nr. 8-10 și Sala Regatului din Strada Viilor, nr. 54A, precum și în săli de conferințe închiriate, cum ar fi Sala de Conferințe de la stadionul Cluj Arena și Sala de Conferințe ”The Office”.
În total, la aceste eveniment au asistat peste 4.000 de persoane din Cluj și din împrejurimi.
Programul spiritual a început cu o cântare de laudă la adresa lui Dumnezeu și o rugăciune. Apoi, a fost prezentat discursul cu titlul „Să arătăm recunoștință pentru ce au făcut Dumnezeu și Cristos în folosul nostru!”.
După apusul soarelui, emblemele – pâinea nedospită și vinul – au fost date din mână în mână, conform poruncii lui Isus. Apoi, programul s-a încheiat cu o cântare și o rugăciune.
Mai multe detalii cu privire la modul în care Martorii lui Iehova sărbătoresc Cina Domnului pot fi găsite online, pe site-ul oficial jw.org.
De asemenea, toți cei care doresc sunt invitați să participe gratuit și fără nicio obligație la întrunirile săptămânale ale Martorilor lui Iehova. Mai multe detalii despre desfășurarea acestor puteți găsi în materialul video Ce activități se desfășoară la o sală a Regatului?.
EVENIMENT
Universitarul clujean Adrian Papahagi și fostul judecător Cristi Danileț, cenzurați de BEC pentru opinii privind alegerile

Universitarul clujean Adrian Papahagi și fostul judecător al Tribunalului Cluj, Crist Danileț, au fost reclamați la Biroul Electoral Central (BEC) pentru postările lor legate de alegerile prezidențiale și despre candidați, cei doi susținând că este un abuz dacă postările lor vor fi șterse.
”Am aflat că unele postări ale mele, care privesc alegerile, au fost pârâte la BEC și vor fi luate în discuție azi. Există posibilitatea ca BEC să ceară ștergerea lor.
Dacă se va întâmpla așa ceva, e un imens abuz, care va decredibiliza și mai mult alegerile din România. Voi protesta cum pot, inclusiv la CEDO, dacă se întâmplă așa o mizerie.
Fiindcă sistemul a creat monștri ca CG, pe care n-a mai reușit să-i controleze, acum face exces de zel și vrea să cenzureze simpli cetățeni, oameni liberi care își exprimă fără contract sau plată opiniile despre ce vor ei, inclusiv alegerile.
E normal să ai păreri, partizanate, să explici, să susții. De-aia sunt alegeri, ca noi, cetățenii, să ne exprimăm, să participăm activ, să sprijinim pe cine dorim.
Una sunt fermele de boți
Dacă interzic libertatea de expresie a simplilor cetățeni, să nu se mire politrucii că și alegerile acestea vor fi privite cu suspiciune în țară și în străinătate.
Una sunt fermele de boți plătite și publicitatea politică mascată sau nedeclarată, alta e libertatea de expresie a cetățenilor, inclusiv a celor cu o audiență mai mare.
În ce mă privește, nu a reușit nimeni să-mi bage pumnul în gură. Nimeni: nici președinți sau premieri în funcție, nici servicii, nici partide, nici vreun șefuleț. Nu vor reuși nici acum.
Țin cu dinții de libertatea mea de credință, alegere și expresie”, a spus Papahagi.
Nu este plătit de politicieni
La rândul său, Cristi Danileț a arătat că BEC a decis, la sesizarea AUR, că postările sale din aceste zile sunt ale unui actor politic și a decis să ceară META ștergerea lor de pe contul său de Facebook.
”Ei bine, eu nu sunt un „actor”, căci pe FB nu am niciun rol. Aici sunt eu și atât. Nu sunt „politic”: nu am prieteni in mediul politic, nu sunt plătit de politicieni direct/indirect, nu fac parte din vreun partid politic.
Sunt un cetățean implicat în viața cetății începând cu anul 1999. Am sancționat deseori derapajele politice la nivel instituțional. Acum, că nu mai sunt magistrat, am voie să critic politicieni și partide.
Postările mele din aceste zile referitoare la candidați reprezintă gândurile mele. E modul meu de implicare în dezbaterile publice de maximă importanță privind viitorul Președinte al țării.
Sprijin pentru Nicușor Dan
Ponta e un rebut politic, trebuie exclus pe vecie din viața publică. Antonescu e un hibernat politic, merită să fie lăsat in continuare în adormire. Ăștia doi și cu Dragnea au fost artizanii USL, cea mai nocivă alianță politică românească. Ei sunt cei care au distrus justiția română, ca să știți.
Simion e un prieten al inamicilor României, e interzis în doua state vecine și i-ar lăsa să moară pe românii din Rep. Moldova dacă ar fi atacați. Nu are ce căuta in conducerea țării.
Lasconi, urmașă de gândire a lui Georgescu, a dovedit că nu poate uni nici măcar oamenii din propriul partid, darămite să fie un Președinte al tuturor românilor.
In asociatia Initiativa pentru Cultură Democratică Europeană am hotărât să susținem și să aprijinim pe candidatul Nicușor Dan, pe 7 dec 2024 la Cluj-Napoca și pe 23 martie 2025 la Timisoara. Prin urmare, eu, familia și prietenii mei vom vota cu Nicușor Dan.
Trăim in țara in care judecătorii care postează filmulețe cum isi fac curățenie in curte sunt exclusi din magistratură, iar cetățenilor care comentează in social media candidații politici li se sterg postările de către stat”, a scris Danileț.