Clujul pentru toți! Orașul sufocat de trafic. Soluțiile propuse de specialiști

Una dintre marile probleme ale municipiului Cluj-Napoca o reprezintă traficul. Aglomeraţia din trafic. Mulţi spun că deja depăşim Bucureştiul la acest capitol. Administraţiile locale care s-au succedat din 1990 încoace n-au reuşit să găsească soluţii pentru rezolvarea sau măcar ameliorarea problemei. Problema traficului aglomerat şi poluant din Cluj-Napoca nu numai că nu s-a rezolvat sau ameliorat, ci, dimpotrivă, s-a agravat.

Propunerile specialiştilor la tema Infrastructura Urbană

 Traficul aglomerat şi poluant reprezintă un factor important în degradarea calităţii vieţii clujenilor şi a imaginii municipiului. Sinteza propunerilor:

• Continuarea programului de achiziţii de troleibuze, tramvaie şi autobuze electrice, inclusiv dublu-articulate şi multi-cartiere; STOP achizitionării autovehicolelor pe diesel poluante.
• Extinderea/montarea liniilor de troleibuze nepoluante în cartierele Grigorescu, Iris, Bulgaria, Între Ape-Calea Someşenilor, Brâncuși-Gheorgheni, etc.
• Prelungirea liniilor de tramvai Mănăştur-Florești (eventual până la Gilău/Autostradă) și respectiv Muncii – Sub Coastă / AEROPORT.
• Finalizarea introducerii SENSURILOR UNICE-şi-GIRATORII, A BENZILOR UNICE, UNDA VERDE pe culuarele/traseele ce leagă intrările în oraş cu cartierele şi ieşirile.

Metroul poate fi soluţie peste decenii, la peste 1.000.000 de locuitori

• METROUL poate fi o soluție abia în deceniile viitoare, DACĂ: populaţia servită ar depăşi 1 milion de locuitori pe zona de acoperire; consolidarea dealurilor ce alunecă ar reduce costurile faraonice de întreţinere; actualele estimări de construcţie la peste două miliarde de euro ar putea primi fonduri nerambursabile europene de cel putin 75%. Îndatorarea copiilor noştri şi a generaţiilor de clujeni NU este acceptabilă, luând credite de la Banca Mondială. Cheltuielile pentru studiile de fezabilitate se cer amânate, fiind considerate acum o pierdere cu rezultate cunoscute / “campanie electorală”.
• Conexiunea “PERON-la-AEROPORT”, la 180m de sensul giratoriu din faţa Aeroportului este extrem de necesară ACUM: pentru milioanele de ardeleni din regiune, comunitățile de business, turiştii români şi străini, vizitatorilor şi călătorilor ce sunt obligaţi să traverseze Clujul în maşinile lor poluante. Recuperarea investiţiei este rapidă, având în vedere milioanele de clienţi.

Halte de cale ferată

• Modernizarea haltelor de cale ferată cu staţii auto de la Baciu, Clujana, Mărăşti, IRA şi Aeroport. Acestea au fost construite şi sunt funcţionale din anii ’60 pentru navetişti, iar conectarea lor cu linii de troleibuz şi autobuze electrice spre cartierele oraşului ar fluidiza imens traficul. Este soluţia cea mai simplă-şi-ieftină de a putea opri trenurile ce vin din zona metropolitană si regiune, operate de CFR, INTEREGIONAL, TRANSFEROVIAR etc. Aceasta, înainte de a trece 3-4 ani până când vor fi cheltuiți cei peste 6 milioane de euro pe studii de pre și fezabilitate ale aşa numitului “Tren Metropolitan” (existent chiar acum prin cele peste 60 trenuri ZILNICE ce trec prin Cluj) şi Metroul nefezabil acum şi în urmatoarele decenii.
• Construirea AUTOGARII-la-AEROPORT şi a parcării car-sharing.

Parcări mari la intrările în oraş

• Construirea parcărilor cu capacitate scalabila de 800-1000 de locuri la intrările în oraș (Feleac, Florești, Apahida, Baciu etc.) conectate cu stații de troleibuz, tramvai, mașini electrice. O sursa importantă de venituri din taxa de parcare pentru finanţarea sistemului nepoluant.
• Descurajarea prin taxe mărite a pătrunderii în oraș a zecilor de mii de automobile poluante, decizie ce va spori veniturile Primăriei și cele ale CTP, necesare achiziţiei de mijloace de transport nepoluante.

Centuri de ocolire a oraşului

• Realizarea centurilor de ocolire a oraşului (centura de sud între Floreşti şi Apahida şi cea de Nord) legatura la Autostrad din şoseaua Cluj -Turda în dreptul com. Vâlcele şi a centurii de ocolire spre Apahida.
• Pentru fluidizarea circulaţiei auto în municipiu şi reducerea poluării create de aglomerarea şi staţionarea maşinilor la numeroasele semafoare pentru trecerile de pietoni sau a trecerilor de pietoni nesemaforizate, trebuie realizate pasaje subterane pietonale pe axa est-vest, echipate cu scări rulante şi spaţii comerciale. Locurile propuse ar putea fi:
• pasaj pietonal pe Bdul Aurel Vlaicu în dreptul pavilionului expoziţional;
• pasaj pietonal complex în Pta Mărpşsti (în sensul giratoriu);
• pasaj pietonal în faţa viitorului sediu al Centrului cultural spre BRD;
• pasaj pietonal în Pta Avram Iancu în spatele Catedralei;
• pasaj pietonal în Pta Unirii;
• pasaj pietonal in faţa Primăriei;
• pasaj pietonal pe Calea Floreşti în dreptul magazinului Billa;
• pasaj pietonal în Pta. Cipariu între Bastionul Baba Novac şi Cazarma Armatei prin parcarea din spatele catedralei (pe o portiune de 200 m sunt 5 semafoare care crează în orele de vârf aglomerări infernale de maşini).

Pe axele stradale proiectate şi executate conform PUZ, încă de la începutul aprobării extinderii unui nou cartier, să fie executate şi principalele reţele edilitare de apă, canalizare, gaz, energie electrica, cabluri internet la o capacitate predictibilă dezvoltării finale a cartierului.

Lucrarile de reabilitare, de reparare a străzilor centrale durează luni de zile şi toti am observat că: se încep 2-3 străzi deodată, lucrează 3-4 muncitori o zi, după care dispar câte o săptămană, îngreunează traficul stradal şi enervează pietonii, bicicliştii sau şoferii. Se vede lipsa de management performant, risipa de timp şi bani, iar în final calitatea îndoielnică, greşelile de proiectare aprobate de Consiliul Local şi multe altele. Cum sunt traşi la răspundere şi cine plăteşte întarzierile şi calitatea proastă?

Detalii la https://drive.google.com/file/d/1NowjBPNelPR7uh_T2EcZdTizMAnpMpMj/view

Clujul pentru toţi

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.

*Consiliul Civic Local Cluj-Napoca este o organizaţie civică şi apolitică fondată în 2004 de către Cluburile Lions şi 38 de ONG-uri. În prezent, această iniţiativă civică este susţinută de 50 de ONG-uri.

Foto: Facebook / Petronel Szekely