Clujul pentru toţi. Administraţie supraîncărcată, cu personal inutil. Economia şi forţa de muncă a oraşului. Propunerile specialiştilor

Fără a pune la îndoială nevoia de solidaritate socială a clujenilor, este, totuşi, nevoie ca banii contribuabililor să fie cheltuiţi judicios, eficient. O bună parte a impozitelor şi taxelor suportate de clujeni se pierd adesea pe plata salariilor, deloc mici, ale unor functionari. Angajaţi ai administraţiei locale. Un exemplu în acest sens este Primăria Cluj-Napoca. Dar mai sunt şi alte exemple. Nu, nu e nevoie ca angajaţii respectivi să îngroaşă rândurile şomerilor. Trebuie doar ca ei să lucreze unde şi pentru ce este nevoie.

Accent pe IT şi industriile creative. Economia şi forţa de muncă

Strategia de dezvoltare economică se axează astăzi în principal pe dezvoltarea industriilor creative şi IT. Acestea sunt vârful de lance al celor mai dezvoltate comunităţi din lume.

Aceste “cuvinte cheie” de viitor le putem compara cu cele din 1995, când discutam de introducerea internetului şi TIC (sisteme de informare şi comunicare avansate). Propunerile adresate CCL sunt:

• Mutarea personalului birocratic/inutil din Primărie la activităţile şi serviciile creatoare de valoare din unităţile subordonate şi ong-urile/firmele asociate şi finanţate de aceasta.
• Municipiul Cluj-Napoca a devenit un pol de dezvoltare în zona Transilvaniei. Iar veniturile bugetului local au crescut pe măsură. Însă, pe astfel de evoluţii economice, prioritatea direcţionării surplusului bănesc este limpede, spre investiţii. Şi nicidecum spre angajări pentru birocratizare.

Este de notorietate practica faptului că un număr mărit de funcţionari la o populaţie relativ stabilă produce birocraţie. Şi scade calitatea serviciilor. Şi sporeşte nemulţumirea cetăţenilor.

Cel mai elocvent exemplu vine din această perioadă cu pandemia COVID 19. Când numărul înjumătăţit de personal din Primărie a reuşit să servească mai bine cetăţenii. Iar informatizarea a fost suportul care a evoluat rapid şi mulţumitor în relaţia cu cetăţenii.

Atragerea de fonduri europene

CCL Cluj a anticipat falimentul administraţiilor municipale şi comunale din cauza suprapopulării cu funcţionari. Dar şi pe seama neimplicării în susţinerea cu programe speciale a iniţiativelor economice aducătoare de venit.

Atragerea de fonduri europene în finanţarea proiectelor rezultate din dezbaterile cu cetăţenii trebuie să reprezinte sursa principală.

Problema asistaţilor social. Alocări îndoielnice

Firmele din municipiul Cluj-Napoca au o permanentă nevoie de forţă de muncă, iar o bună parte a ei este atrasă de către administraţia locală. Însă bugetarea anuală a Primăriei ne scoate în evidenţă că suma de 100.084.000 lei este destinată în anul 2020 pentru asistenţa socială.

Fără a pune sub semnul întrebării nevoia de solidaritate socială, punem la îndoială rigoarea alocărilor şi mai ales faptul că timp de doi ani cheltuielile directe pentru nevoia de susţinere socială a crescut cu 20.000.000 lei.

CCL Cluj cere administraţiei locale să emită hotărârea ca asistaţii sociali care refuză să ocupe locurile de muncă vacante din firmele clujene să NU mai primească acest ajutor. Firmele clujene şi cetăţenii nu au fost şi nu sunt de acord să platească ne-munca şi lipsa de responsabilitate a autorităţilor în cheltuirea banului public.

Proiectul “Clujul pentru toţi”

*Consiliul Civic Local (CCL) Cluj-Napoca şi redacţia www.cluj24.ro au lansat proiectul „Clujul pentru toţi”. Este vorba de un demers civic, fără influenţe  politice. Scopul proiectului esta ca, alături de clujeni, să-i determinăm pe candidaţii la funcţia de primar şi la posturile de consilieri locali să-şi asume proiecte importante pentru oraş. Proiectele sunt propuse de specialişti în domeniile respective, dar şi de populaţie.