Clujul, oraș de 5 stele cu aer de două stele, acuză deputatul Adrian Dohotaru

Poluarea este o problemă cu care Clujul se confruntă, o dată cu dezvoltarea economică și atragerea capitalului uman din toată țara. Fenomenul a fost semnalat de nenumărate ori, culminând cu semnalul de alarmă tras de UE. Deputatul clujean Adrian Dohotaru arată cu degetul spre Primărie și cere să se ia urgent măsuri, până nu e prea târziu.

„Planul pentru îmbunătățirea calității aerului în Cluj e praf! HCL nr. 19 privind aprobarea Planului Integrat de Calitate a Aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca, proiect din inițiativa primarului Emil Boc, propus pentru adoptare astăzi, are câteva insuficiențe majore. Cu astfel de planuri bazate pe studii slab fundamentate, calitatea aerului se va înrăutăți, ca în ultimul deceniu, nicidecum nu se va îmbunătăți.

Exploatările trebuie încheiate prin planuri de amenajament care reduc considerabil tăierile

Suprafața diminuată de spații verzi în ultimul deceniu este de peste 100 hectare. În același timp, planul arată că numărul de metri pătrați pe cap de locuitor a rămas constant la 25 de metri pătrați! Cum s-a diminuat suprafața de la 920 de hectare în 2010 la 814 în 2018 suprafața pe cap de locuitor, oricum undeva în mod real sub 10 metri pătrați, a scăzut. Mai mult, suprafețe de spații verzi din Plan includ zone deja înverzite, ca Pădurile Hoia și Făget, unde sunt propuse păduri parc. În consecință, propun:

1.  Propun crearea unor asociații ale pădurilor din preajma Clujului, cu autorități locale, județene, direcția silvică, proprietari privați și societatea civilă prin care pădurile sunt mai bine administrate: Exploatările trebuie încheiate prin planuri de amenajament care reduc considerabil tăierile.

2.  Campania SOS de a crea cel mai mare parc al Clujului, Parcul Est, propune și realizarea unui concurs de proiecte. Primăria a anunțat concursul pentru primăvară, care s-a amânat pe o perioadă care nu a fost definită. Cu astfel de întârzieri recurente, deadline-urile Primăriei pentru mai multe parcuri în 2024 nu sunt fezabile.

3.  Planul face referire la o altă propunere SOS de amenajare a Canalului Morii, tronsonul Rozelor. Totuși, Primăria nu a preluat în gestiune Canalul Morii de la Apele Române, deși există disponibilitate din partea Apelor Române pentru a ceda canalul. Accentuez necesitatea unui Master Plan pentru canal realizat printr-un Master Proces (Consiliul Apei, bugetare participativă, candidatură posibilă la Capitala Verde Europeană etc.)

1.  Trebuie instalate mai multe stații de monitorizare a calității aerului, în fiecare cartier și mai ales la Pata Rât. În lipsa stațiilor, sunt eronate studiile din Plan care arată că poluarea venită din tratarea deșeurilor este de 0%!

Creșterea calității aerului e minoră în raport cu creșterea mobilității nemotorizate

2.  Planul arată că asfaltarea drumurilor e responsabilă de aproape o treime din emisiile de PM10 în 2017 (p. 61)! În condițiile acestea, este eronat a bugeta cu sume așa mari amenajarea unor străzi, care presupun și asfaltări, pentru a crește calitatea aerului. În schimb, sumele pentru crearea unei infrastructuri pentru piste de biciclete la nivelul orașului și mai larg, la nivel metropolitan (de pildă, pe malul Someșului) sunt mult prea mici. Nu mă opun pietonalizării și transformării în spații publice vii a acestor zone centrale, dar contribuția lor, în ansamblul zonei metropolitane, la creșterea calității aerului e minoră în raport cu creșterea mobilității nemotorizate prin crearea unei rețele cicliste și a unor coridoare pietonale care străbat orașul.

3.  Planul prevede fluidizarea traficului, noi artere, centuri, inele, lărgiri de artere existente, deci mai mult flux orar de trafic motorizat, politici publice de favorizare a traficului auto de secol trecut.

4.  Planul vizează doar doi indicatori: oxizii de azot si pulberile PM10. Nimic despre monoxid și dioxid de carbon (CO si CO2), nimic despre compuși organici volatili (COV), nimic despre ozon, nimic despre hidrocarburi aromatice policiclice, nimic despre oxizi de sulf, nimic despre pulberile mai mici (PM 2.5) care sunt chiar mai periculoase pentru sanatate decât PM10. Nimic despre plumb, arsen, cadmiu și nichel, ori despre mercur.

Bazat pe astfel de studii, planul girat de primarul Emil Boc va conduce la scăderea calității vieții în oraș. Planul poate fi consultat aici: https://files.primariaclujnapoca.ro/proiect_hotarare/2020/05/29/19.pdf?fbclid=IwAR0l88jpIw-7T-JIF7gEyhoUePxYx7LXw5eEvviS2JpeNN9RkycZVqpmNao”, se arată în comunicatul deputatului.