Connect with us

Clujul de altădată

Clujul FRUMOS dintre RĂZBOAIE. Oameni, LOCURI, fapte interbelice. Plimbare cu Vladimir Alexandru Bogosavlievici

Publicat


La fel ca omul, poate că şi oraşele au o vârstă de aur, cum îi spune. A Clujului este, probabil, cea interbelică. Poate mai mult ca oricând, Clujul a cunoscut atunci, în urmă cu 100 de ani, o perioadă înfloritoare. O imagine a ceea ce a însemnat atunci oraşul ne prezintă cunoscutul profesor clujean, istoricul Vladimir Alexandru Bogosavlievici, în noul său volum „Oameni, locuri şi fapte în Clujul interbelic”. Călătorie plăcută în trecut!

Vârsta de aur a Clujului

Cartea trece în revistă câteva dintre marile transformări ale Clujului interbelic. Amintim, de exemplu, de faptul că între 1922 şi 1938, în Cluj s-au construit 3.357 de clădiri. Că suprafaţa oraşului aproape s-a dublat. Că zona industrială s-a dezvoltat accelerat. În aceeaşi perioadă s-a dublat suprafaţa pavată şi s-au construit şapte!!! poduri peste Someş, cel mai important fiind Podul Decebal (acum Podul Traian).

Atunci a fost inaugurat şi aeroportul. Iar învăţământul a luat un avânt puternic, mai ales cu profesori precum Sextil Puşcariu, Onisifor Ghibu, Vasile Bogrea, Victor Babeş, Nicolae Drăgan, Alexandru Lapedatu, Iuliu Haţieganu, DD Roşca, Emil Racoviţă, Alexandru Borza, Victor Papilian, Nicolae Mărgineanu, Silviu Dragomir, Ioan Lupaş, Romulus Vuia. Lista oamenilor grei ai culturii române poate continua cu multe nume care au slujit la Cluj.

De menţionat că în cei 21 de ani, Clujul a avut 11 primari. Acum…

Volumul a apărut la Editura Arcadia Media.

Celebrităţile Clujului

„Amintesc de sistemul educaţional, gimnazial şi primar, mai puţin cunoscut. De viaţa academică clujeană, de viaţa cotidiană. Scriu de multe construcţii, pe lângă care lume trece probabil şi nu ştie cum să le plaseze cronologic. Amintesc de celebrităţile Clujului, de Iuliu Haţieganu, Iuliu Moldovan, Victor Papilian. Vorbesc de şcoli, de primul liceu românesc, Bariţiu, de multe lucruri foarte interesante dintr-un ghid vechi despre şcolile primare ale Clujului interbelic. În două decenii s-au făcut lucruri extraordinare, s-a construit mult în Cluj.

Au dezvoltat mult Clujul în 20 de ani. Am o rubrică şi cu primarii Clujului interbelic, 11 primari, începând cu Iuliu Pop, primul primar român al Clujului. Scriu despre Raluca Ripan, prima femeie din România care a obţinut titlul de doctor”, a spus, pentru Cluj24, Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

Reclame şi bordeluri

Pe lângă viaţa de faţadă a Clujului interbelic, autorul trece în revistă şi aspecte mai obscure, mai puţin cunoscute.

“Am o serie de reclame în carte cu multe firme, bombonerii, fructerii. Erau tot felul de ateliere, expoziţii, restaurante celebre. La fapte diverse amintesc că am avut o miss România, Livia Pordea, fiica unui om politic liberal, Augustin Pordea. A fost Miss România în 1930 şi s-a căsătorit cu milionarul evreu Max Auschnitt, iar Carol al II-lea le-a fost naş. Încă o picanterie. Conform statisticilor făcute de Dominic Stanca şi Aurel Voinea, în anul 1922, în Cluj erau înregistrate 200 de prostituate şi peste 80 de bordeluri. Am scris de echipa Universitatea, de echipa Mănăşturului, Victoria”, mai spune istoricul clujean.

Vladimir Alexandru Bogosavlievici, profesor la Colegiul Naţional „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, este autor şi coautor a 20 de cărţi despre istoria Clujului.

(MaAv)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

Aplicarea taxei de lux pe mâncare la Cluj

Publicat

De

Cluj24 prezintă fragmente din Clujul de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.

„Fără îndoială că dintre noile impozite, taxa de <<lux>>pe mâncare pe care fiecare cetățean este obligat s-o plătească, este cea mai puțin simpatică. Chestiunea aceasta de sentiment însă, ar cădea desigur pe al doilea plan, dacă s-ar fi găsit o altă modalitate, de așa natură ca consumatorul să nu-și prea dea seama când este jupuit.

Domnul ministru Titulescu prevăzând, probabil lipsa atâtor organe necesare pentru aplicarea restului noilor dsale impozite, a găsit nemerit să utilizeze chelnerii în folosul statului. Și în adevăr, aceștia au devenit cei mai buni perceptori. S-a dovedit, nu-i vorbă, că zelul acestora este determinat, și de un interes personal, dar în sfârșit, printre picături trage și statul un oarecare folos.

Să știe că în urma mai multor controluri, s-a găsit că chelnerii încasatori, socotesc clienților cota de 10 procente pentru luxul mâncărei, dar o bagă în buzunarul lor, netrecând suma și în cotorul carnetului vizat de autoritatea în drept, după care trebuie să se verse suma cuvenită statului.

După cum spuneam mai sus, modul acesta de a fi jupuiți consumatorii unei modeste și necesare mese, cu taxa de lux pe mâncare, nu este cel puțin de așa natură ca să nu fie sâcâitor și supărător.

Protest unanim

Astfel se întâmplă deseori incidente între clienți și chelnerii încasatori, cei întâi refuzând să plătească taxa, iar cei din urmă stăruind pentru plată și motivând că în caz contrar sunt obligați să o plătească ei. Sunt și cazuri în care câte unul din consumatorii mai indignați refuză categoric plata taxei, semnând acest refuz pe carnetul chelnerului.

Cazuri de acestea au fost destule până în prezent. Este de văzut acum dacă vor fi și tot atât ea procese de contravenție.

La Cluj, aplicarea taxei de lux pe mâncare, a găsit un protest unanim, care pornește dintr-un punct de vedere deosebit.

Consumatorii restaurantelor în genere, sunt mulțimea de funcționari, profesori, artiști etc. trimiși din vechiul regat pentru naționalizarea Ardealului.

Grație lipsei de locuințe majoritate acestora n-au posibilitatea să-și facă menajul în casă și sunt nevoiți să mănânce la restaurante. Destul de nemulțumiți de soarta lor până acum, suportându-și cu greu toate lipsurile, în loc de vreo ușurare a traiului, sunt deodată loviți și de birul de lux pe mâncare.

Memoriu către autorități

Desigur că în fața acestor considerațiuni, protestul acestei categorii de consumatori modești, este îndreptățit. După statistică, numărul acestor cetățeni care permanent duc în Cluj o viață ambulantă, sunt de peste 30 de mii.

Protestările platonice făcute de toți aceștia până acum, pare că se vor transforma într-o formă mai precisă. Este vorba să se întocmească un memoriu, în sensul arătărilor de mai sus, care să fie înaintat ministerului de finanțe, cerându-i-se ca la Cluj, din considerațiunile amintite, să fie suspendată taxa de lux pe mâncare.

Rămâne de văzut cum va fi soluționată această cerere, atât de îndreptățită în ce privește pe categoria de cetățeni și consumatori modești de care vorbim.

În legătură însă cu nemulțumirile și protestele, provocare de impunerea taxei de lux pe mâncare, este acum la ordinea zilei în Cluj și chestia bacșișului chelnerilor.

Patronii tuturor localurilor, care au văzut, că oricum, cu toate protestele taxa de lux de 10 la sută pe mâncare și alte consumații se plătește, s-au gândit că consumatorii sunt destul de docili ca să suporte personal și bacșișul chelnerilor, care este de 15 la sută.La aceasta însă se opun în primul rând chelnerii.

De câteva zile urmează însă conciliabule și rezultatul încă nu se cunoaște.

Nu va fi însă deloc surprinzător dacă în cele din urmă patronii și chelnerii vor cădea, între ei, de acord într-un fel, găsind însă formula, sub care, tot bietul consumator va fi platnicul”. [„Voința”, Anul II, nr.31, Cluj, 22 septembrie 1921].

Text preluat din volumul ”Faptul divers în Clujul interbelic” de Felix Ostrovschi, apărut în 2020.

 

Citește mai departe

Clujul de altădată

BCU şi Sf. Gheorghe la ÎNCEPUTURI. Cea mai MARE bibliotecă din Cluj şi Transilvania. Ziua cărţilor vechi

Publicat

O imagine (arhiva Cluj24) de la începuturile actualei Biblioteci Centrale Universitare (BCU) din Cluj-Napoca. Pe vremea aceea, probabil în jurul anului 1910, statuia Sf. Gheorghe era lângă BCU. Statuia este vizibilă în dreapta imaginii. Ilustrata din imagine a fost tipărită în limba maghiară, dar a fost imprimată ulterior, în relief, mecanic, vizibil pe partea opusă, un supra tipar în limba română. Astăzi este şi Ziua Internaţională a Cărţilor Vechi.

Peste 4 milioane de volume

Poate la concurenţă cu Biblioteca Academiei, filiala Cluj, la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) din Cluj se găsesc printre cele mai valoroase cărţi care s-au scris vreodată în limba română. Şi cele mai vechi.

„Avem multe cărţi vechi. Printre cele mai vechi în limba română sunt tipăriturile diaconului Coresi. Avem Noul Testament de la Bălgrad, primul nou testament tipărit în limba română. Avem Biblia de la Bucureşti, prima Biblie tipărită în limba română. Biblia de la Blaj”, spune, pentru cluj24, bibliotecarul Călin Cira de la BCU.

Diaconul Coresi a fost editorul primelor cărţi tipărite în limba română, la mijocul anilor 1500.

În prezent, la BCU Cluj sunt circa 4.000.000 de volume.

Istoric BCU

O dată cu înfiinţarea Universității din Cluj (1872) este creată și Biblioteca Universitară. Biblioteca  Muzeului Ardelean pune la dispoziția Universității, printr-un contract semnat la 29 august 1872, toate colecţiile sale de cărți, documente şi manuscrise. Ulterior, va intra în posesia bibliotecii şi colecţia de publicații a Arhivei guberniale, fondul bibliotecii Institutului Medico-Chirurgical, precum şi biblioteca istoricului Joseph Benigni. La început, biblioteca a funcţionat în diverse spații, mutându-se în noua clădire a Universităţii abia în toamna anului 1895. Primul director al bibliotecii a fost istoricul şi bibliograful Szabó Károly.

1906 – 1907. Proiectul de ridicare a noii clădiri a Bibliotecii Universitare demarează în data de 14 iunie 1906, atunci când se întrunește Comisia de construcții a Bibliotecii. Directorul bibliotecii, istoricul literar Erdélyi Pál se va ocupa de finalizarea proiectului.

Noua clădire de pe Strada Clinicilor nr. 2 va fi inaugurată oficial în data de 18 mai 1909, deși câteva părți din proiectul de execuție au fost abandonate din cauza dificultăților de finanțare, fiind realizate abia între anii 1931-1934.

O dată cu Decretul Regal care decide transformarea Universității maghiare din Cluj în Universitate românească are loc și reorganizarea Bibliotecii Universitare.

În acest context director al Bibliotecii Universitare devine filologul Eugen Barbul.

1 februarie 1920. Regele Ferdinand I al României și Regina Maria, împreună cu importanți membri ai guvernului român vizitează biblioteca.

Instituţia primește numele de Biblioteca Universităţii „Ferdinand I”.

Sfântul Gheorghe de Cluj

Statuia Sfântului Gheorghe, reprezentat omorând balaurul, este o copie a Statuii similare din Praga. Originalul a fost realizat de meșterii clujeni Martin și Gheorghe, la sfârșitul Evului Mediu. Copia a fost realizată în anul 1904 de sculptorul József Róna. Postamentul a fost realizat de Kálmán Lux (1880-1961).

Statuia a fost amplasată la Cluj în jurul anului 1904. Inițial, în „Piața Sf. Gheorghe” (redenumită în perioada comunistă în „Piața Gheorghe Sion”, apoi în „Piața Păcii”, în prezent „Piața Lucian Blaga”), în fața BCU.

În anul 1960, statuia a fost mutată în mica piață din fața Bisericii Reformate Calvine de pe str. Kogălniceanu 21. Acolo se află şi acum.

(MaAv)

Citește mai departe

Clujul de altădată

Feriţi-vă de cărţi rele!

Publicat

De

Cluj24 prezintă fragmente din Clujul de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.

„De vreo doi ani încoace, satele noastre bănăţene, sunt cutreierate de o mulţime de <<agenţi de librărie>> cari împart tineretului – cu amândouă mâinile – romane senzaţionale, a căror cuprins plin de închipuiri fantastice, are o înrâurire adânc păgubitoare asupra tineretului din sat, încă nu destul de copt la minte pentru a putea judeca că ce e bun şi ce e rău, din aceste romane otrăvitoare.

Ba ce-i mai  mult, acest fel de citit a trecut de la tineri şi la cei mai bătrâni, cari au o adevărată plăcere să asculte aceste <<poveşti de lume nouă>> cu dragoste la comandă şi minuni la fiecare pas. Dânşii nu cunosc nici măcar a patra parte din Voevozii Ţării Româneşti – în schimb însă, cunosc toate asasinatele ce s-au săvârşit în decursul veacurilor.

L-a urmat pe Tarzan

Iar ca urmare a acestui fapt, vin a vă aduce la cunoştinţă o întâmplare petrecută zilele trecute la noi în sat, care cu toate că nu a făcut în jurul ei nu ştiu ce vâlvă, totuşioglindeşte o stare de lucruri îngrijorătoare pentru viitorul poporului nostru de la sate. Anume: La săteanul Ilie Olărescu, era servitor un flăcău voinici şi chipeş, numit Piparcă Nicolae.

Dânsul urmărise cu atenţie, toate romanele ce îşi făcuseră apariţia la noi în sat, dintre cari unul, numit <<Voevodul Codrilor>> se vede că l-a pasionat mai mult fiindcă întrânsul scrie despre un oarecare Tarzan, crescut în pădurile Africei, unde se zice că a învăţat limba maimuţelor şi a găsit comori uriaşe de aur sclipitor.

Şi astfel citind el azi, citind mâine, de la o vreme s-a născut în el dorinţa de-a lua şi el calea codrului, ca Tarzan, unde credea că-l aşteaptă atâtea comori ascunse.

Şi planul, odată gândit, l-a şi dus la împlinire în noapte de 14 mai, când înarmându-se cu un cuţit, un topor, o sfoară şi un revolver, a plecat de la stăpânul său împreună cu un câine ce-i fusese credincios, precum şi cu încă doi tovarăşi pe cari îi luase de minte.

Prins de jandarmi

Cât a umblat şi pe unde a umblat, nu se prea ştie – atât se ştie însă, că fiind urmăriţi de către jandarmi, au fost prinşi hăt departe, la malul Murăşului, adică la depărtare de 40-50 kilometri de aici. Luaţi de scurt, au mărturisit ceea ce am scris eu mai sus – iar după aceia au fost duşi pe <<şupă>> din sat în sat, până aici, unde apoi i-au băgat la <<dubă>> ca să le treacă pofta de haiducie!

Iată deci, la ce stare de lucruri a ajuns tineretul nostru, în urma romanelor senzaţionale”. [„Lumea şi Ţara”, Anul 8, nr.49,  Cluj, 8 decembrie 1929].

Text preluat din volumul ”Faptul divers în Clujul interbelic” de Felix Ostrovschi, apărut în 2020.

 

 

Citește mai departe

Clujul de altădată

CARTE veche FURATĂ din Cluj, confiscată la New York. Obiecte istorice furate, scoase la licitaţie

Publicat

Şaptesprezece pergamente funerare şi manuscrise furate de la comunităţile evreieşti din Europa de Est, inclusiv din România, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost confiscate de anchetatori din New York de la o casă de licitaţii care se pregătea să le vândă, a anunţat joi biroul procurorului federal din Brooklyn, relatează AFP. Printre obiecte se află şi o carte veche furată din Cluj.

 

Comunitatea evreilor din Cluj a cerut suspendarea licitaţiei

 

„Recuperarea acestor pergamente şi manuscrise datând din secolul al XIX-lea, furate în timpul Holocaustului din România, Ungaria, Ucraina şi Slovacia (…) reprezintă punctul culminant al unei anchete de lungă durată asupra bunurilor culturale, şi avem şansa de a returna aceste obiecte comunităţilor evreieşti legitime”, a declarat unul dintre anchetatori, Peter Fitzhugh, din cadrul Departamentului pentru Securitate Internă al SUA, citat într-un comunicat.

Anchetatorii au aflat în februarie 2021 că o casă de licitaţii din Brooklyn a scos la vânzare aceste obiecte, bogate în informaţii şi datând din 1840 până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial: rugăciuni pentru persoanele decedate, reguli ale comunităţii, nume ale unor lideri religioşi şi chiar nume ale membrilor comunităţii care au fost deportaţi la Auschwitz.

Vânzarea a fost suspendată la solicitarea comunităţii evreieşti din Cluj şi a World Jewish Restitution Organization.

Această organizaţie, creată după prăbuşirea regimurilor comuniste din Europa de Est, este specializată în restituirea bunurilor evreieşti furate.

 

Cartea din Cluj

 

Printre obiectele găsite se numără şi o carte cu coperţi dure provenind din Cluj, oraş cu o mare comunitate evreiască dinainte de război.

Potrivit documentelor înregistrate în instanţă, anchetatorii au găsit menţiunea acestui document într-o carte publicată la Cluj în 1936, însă nicio urmă după Holocaust, sugerând că ar fi fost furat de la proprietarii săi.

Având în vedere absenţa oricărei documentaţii, „aceste pergamente şi manuscrise nu au putut fi importate în mod legitim în Statele Unite”, se arată în comunicatul Departamentului.

În total, 17 pergamente şi manuscrise au fost confiscate de la casa de licitaţii specializată Kestenbaum&Company. Deşi aceasta din urmă a cooperat cu justiţia, anchetatorii au preferat să confişte obiectele de teamă că casa de licitaţii ar putea fi tentată să le vândă.

„Există cumpărători în toată lumea pentru aceste obiecte, care pot fi vândute sau transferate cu uşurinţă şi astfel să năruie eforturile guvernamentale de a le restitui supravieţuitorilor şi descendenţilor acestor comunităţi”, au motivat anchetatorii într-un document depus în instanţă.

Biroul procurorului nu a făcut nicio precizare cu privire la data la care obiectele ar putea fi returnate.AGERPRES/

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate