Clujul de altădată
CLUJUL DE ALTĂDATĂ. Povestea Abatorului din Cluj
Cluj24 prezintă fragmente din Clujul de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și nu numai și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.
„De o organizaţie sistematică a examinării cărnii, bazată pe principii ştiinţifice, nu se poate vorbi însă, decât după înfiinţarea primelor şcoli de Medicină Veterinară, în secolul al XVIII-lea, când s-a început studierea temeinică a diferitelor boli la animale şi s-a putut cunoaşte care anume dintre ele se transmit la om”.
Primele abatoare din lume
„Nu mult după aceia a luat fiinţă, în diferite ţări, primele abatoare. Cum era şi firesc acestea erau la început în stare rudimentară; de multe ori nu erau decât nişte simple poduri acoperite, aşezate peste râurile şi pâraiele care străbăteau localităţile respective. De o instalaţie interioară a lor, nici nu putea fi vorbă. Aşa cum erau ele pe acele vremuri slujeau într-o bună măsură interesele materiale ale comunelor şi prea puţin interesele sănătăţii publice.
În epoca modernă însă fiecare popor s-a încredinţat de marea lor utilitate publică şi toate ţările au legiferat înfiinţarea, organizarea şifuncţionarea abatoarelor. Aşa se face că şi Legea noastră de Poliţie Sanitară Veterinară cuprinde dispoziţiuni la înfiinţareaşifuncţionarea abatoarelor.
Abatoarele în decursul vremii au evoluat, ajungând în ultimele trei decenii cu deosebire în ţările apusene şi mai ales în Germania, să satisfacă, graţieinstalaţiunilor lor tehnice, cele mai mari exigenţe de igienă şi economie.
Într-adevăr, astăzi abatoarele trebuie să fie astfel construite, utilate şi organizate, ca să poată împlini cu prisosinţă gusturile şicerinţele consumatorilor de carne şi să înlesnească prelucrarea, valorificarea, a tuturor subproduselor, precum piei, intestine, sânge, seu, unghii, coarne, păr.
Abatoare în asemenea condiţiuni găsim câteva şi la noi în ţară, făcând cinstea corpului veterinar şi edililor oraşelor respective, la Braşov, Constanţa, Bucureşti.
Să vedem acum cum stau lucrurile la abatorul Municipiului Cluj. Dacă nu a putut să urmeze ritmul de evoluţie al abatoarelor sin străinătate, trebuie să recunoaştem că a avut şi el parte, de la clădirea lui între 1885-1886 şi până astăzi [1936] de o serie de îmbunătăţiri.
Înainte de anul 1885, servea drept loc de tăiere a animalelor pentru consumaţia publicului clujean, un pod de lemn acoperit, aşezat peste Someş, în dreptul Pieţei Mihai Viteazul.
Şi astăzi se văd încă stâlpii de stejar în albia râului pe care a fost aşezat podul acesta, sau abatorul vechi şi ne putem lesne închipui ce murdărie era sub podul şi numai puhoaiele Someşului le puteau îndepărta.
În anii 1885-1886 s-a format clădirea care formează azi edificiul principal al Abatorului, după sistemul celular, având 26 de celule în care se tăiau aproape 30-35 de mii vite cornute mari, mici şi oi pentru o populaţie de 48 de mii de suflete, cât avea Clujul pe acele vremuri, înglobând şi un gheţar care servea în mod primitiv pentru conservarea cărnii cu gheaţă naturală scoasă din Someş.
Această clădire principală împreună cu abatorul de porci şi celelalte anexe, ce s-au construit ulterior, şi curtea Abatorului, ocupau o suprafaţă de peste 16 mii metri pătraţi”.
Cum se tăiau înainte porcii?
„Porcii se tăiau pe atunci în curţile măcelarilor şi numai târziu măcelarii au fost obligaţi să-i taie într-un loc anume destinat, în curtea Abatorului, unde prelucrarea începea prin pârlirea cu paie.
Această situaţie nu mai putea însă dăinui din consideraţiuni igienice. Primăria oraşului a construit şi a amenajat în anul 1894, după modelul abatorului din Praga şi în dimensiunile corespunzătoare necesităţilor de atunci, clădirea principală pentru tăierea porcilor. De atunci şi până la înscăunarea administraţiei româneşti nu i s-au mai adus Abatorului alte îmbunătăţiri demne de menţionat”.
Desfiinţarea sistemului celular
„O transformare provizorie s-a făcut apoi la Abator prin dărâmarea pereţilor ce despărţeau cele 26 de celule din clădirea destinată tăierii vitelor cornute şi oilor precum şi amenajarea celor cinci hale mari de tăiere.
Prin aceasta schimbare a mărit pe deoparte suprafaţa de folosit a sălilor de tăiere, reclamată de împrejurarea, că trebuia să se taie un număr dublu de animale, populaţiaoraşului ajungând la 100.000 locuitori şi cu noi posibilităţi de înmulţire, iar pe de altă parte, s-a înlesnit examinarea cărnurilor, care se poate face mult mai bine în sălile de tăiere, cu vedere largă, după sistemul halelor, decât cu sistemul celular”.
Frigoriferul Abatorului
Pentru conservarea cărnii, de la tăierea animalelor şi până la distribuirea ei către consumatori, „s-a construit pe teritoriul Abatorului şi un frigorifer care, după amplificarea şi îmbunătăţirile care i s-au adus între anii 1928-1931, cheltuindu-se aproape 4.000.000 lei, funcţionează în condiţiunimulţumitoare.
În anul 1924 s-au făcut mari îmbunătăţiri şi în curtea Abatorului, care a fost canalizată şi pavată cu piatră cubică de granit.
Pentru a satisface măcar în parte dezideratul de umanitate, la tăierea animalelor, s-a înzestrat Abatorul cu unelte de asomarea [anesteziere] a lor.
Ca să ţină pasul cu noile progrese ale ştiinţei s-au introdus la Abator şi noi aparate de examinare a cărnii, Trichinoscopulşi s-a instalat şi un mic laborator pentru cercetările bacteorologice.
Dar şi aceste îmbunătăţiri nu corespund încă timpurilor de astăzi, neputându-se încă tăia şi prelucra în bune condiţiuni numărul de animale necesare populaţiei sporite a Clujului, şi nici ca utilaj tehnic, care să îngăduie prelucrarea tuturor părţilor tăiate şi o manipulare a cărnurilor, potrivit cerinţelor de igienă”.
Lucrările de amplificare a Abatorului
Cu executarea lucrărilor de amplificare a fost însărcinată o firmă care a dat dovadă de specialitate în această materie, adjudecându-i-se prin licitaţie publică, iar pentru lucrările de construcţie se va ţine o altă licitaţie în preajma sezonului de lucru, în primăvară. Iată câteva din lucrările care vor forma această îmbunătăţire a abatorului:
Transformarea sălilor din corpul principal al abatorului în vederea sporirii capacităţilor pentru tăierea de 75 mii animale (vite cornute mari, mânzaţi, viţei, oi) şi a posibilităţilor de prelucrare a animalelor tăiate în condiţiuni igienice.
Se vor mai dărâma pereţii din unele săli, se va repara pardoseala, se vor căptuşipereţii din interior cu plăci de faianţă până la înălţimea de 2 metri, se vor instala cuiere de atârnat cărnurile şi linii aeriene cu macarale de siguranţăşi macarale mobile destinate pentru transportul cărnurilor prelucrate în sala de aerisire şi de aici în frigider.
Construirea între sălile de tăiere şi frigorifer a unei hale de svântarea cărnurilor, care va servi în acelaşi timp şi ca loc de desfacere a lor de către măcelarii angrosişti.
Lărgirea abatorului pentru tăierea porcilor şi instalarea lui cu macarale pentru transportul cărnii în frigorifer.
Construirea unei încăperi având comunicaţie cu sala de tăiere a porcilor pentru instalarea unui aparat de electro-pârlire.
Instalarea de cântare automate pe căile de transport a cărnurilor.
Construirea şi instalarea de măţării sistematice.
Deschiderea unei porţi pentru intrarea animalelor de tăiat dinspre oborul de vite, rămânând ca actuala intrare să servească la scoaterea cărnurilor din abator.
Laborator de testarea cărnii
Transformarea şi amenajarea construcţiilor de la intrarea proiectată pentru casierie, poliţia abatorului, sala de adăpost pentru măcelari, camera de portar.
Procurarea cărucioarelor speciale pentru transportul pieilor, intestinelor şi organelor confiscate.
Şi în anul expirat [1935] s-au adus simţitoare îmbunătăţiri laboratorului abatorului, înzestrându-l cu aparate şi substanţe chimice necesare examinării cărnii şi produselor ei, precum şi la controlul laptelui adus pentru desfacere pe piaţa Clujului. S-a cheltuit pentru acest scop 125 mii lei.
Laboratorul nu a ajuns încă la desăvârşirea instalaţiunilor de care ar avea nevoie, s-a făcut totuşi un pas înainte. Dar va mai fi amplificat şi acesta”. [„Patria”, nr. festiv din 1 decembrie 1936, Cluj].
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
EVENIMENT
VIDEO. Zeci de clujeni au învățat manevre de resuscitare de la medicii și paramedicii SMURD. Printre ei mulți copii
Zeci de clujeni au fost interesați să învețe să salveze o viață chiar de la cei care fac asta aproape în fiecare zi.
Maratonul Resuscitării de la Cluj a atras și foarte mulți copii, curioși să facă manevrele direct pe manechine.
Zeci de clujeni au învățat manevre de resuscitare de la medicii și paramedicii SMURD
O nouă ediție de succes a Maratonului Resuscitării a avut loc, sâmbătă, la Cluj. Răbdarea cu care medici și paramedici clujeni au explicat manevrele de resuscitare pe înțelesul tuturor i-a atras pe clujenii sau turiștii.
Acțiunea a avut loc în zona de foodcourt a centrului comercial din comuna Florești, între orele 10:00-20:00.
Au fost și mulți părinți cu copii, iar aceștia din urmă au învățat, pe manechine, ce trebuie să facă ca să poată să salveze o viață.
Medicii și paramedicii SMURD Cluj oferă deja, de mult, lecții gratuite de prim ajutor. Tehnicile de resuscitare exersate pe manechine speciale sunt valoroase, mai ales că, arată medicii clujeni, 4 din 5 stopuri cardio-respiratorii au loc acasă.
Nu mai puțin de 50 de medici, paramedici, voluntari SMURD și pompieri, au oferi lecții de prim ajutor, inclusiv în limbile maghiară, engleză și germană.
CLUJ24 TV
VIDEO. Muzicianul Patriciu Pop, la Clujăreală: Mi-a plăcut să stau în spate, să fac partea de organizare, de PRODUCȚIE muzicală
Patriciu Pop, invitatul lui Marius Aciu la podcast-ul „Clujăreala”, este un compozitor, instrumentist și vocalist clujean, și producător muzical pe deasupra. Într-un cuvânt, muzician. A colaborat cu mulți soliști și trupe, din Cluj și de aiurea. A cântat cu „Fragil”, „Kappa”, „Verde”, „Desperado” și alte formații. Stilul abordat? Lounge, groove, electric, funk, pop, rock, ambiental și niciodată manele.
„Mi-aș dori să fiu muzician. Mi-am dorit toată viața să fiu muzician și e un proces continuu de a deveni muzician, până la urmă. Ceea ce facem ca să devenim muziceni e să cântăm, să compunem, să cântăm la instrument, să producem, să facem tot felul de chestii de genul ăsta și nu neapărat pentru că alegem noi, ci pentru că muzica ne alege pe noi și ne împinge înainte.
VIDEO. Muzicianul Patriciu Pop, la Clujăreală: Mi-a plăcut să stau în spate, să fac partea de organizare, de PRODUCȚIE muzicală
Am început la șase ani la Liceul de Artă, la secția de pian, unde am avut parte de un profesor extraordinar care m-a influențat profund, Bogdan Georgescu, care ulterior a predat chiar și la Sorbona, el fugind din țară pe vremea lui Ceaușescu. Era un pianist desăvârșit și, bineînțeles, după cum știm, în perioada aia nu te prea lăsa să mergi să concertezi nicăieri. El era chemat la Viena, la Munchen, la Frankfurt, la Paris să concerteze și nu îl lăsau domnii. Dar uite că până la urmă l-au scăpat și dus a fost.
Ai mei și-ar fi dorit foarte tare să continui cu conservatorul, dar din cauze mai mult fizice, și anume faptul că nu îmi creștea mâna suficient de tare ca să abordez anumite note… Asta nu știam, trebuie să ai degete lungi. De la un anumit nivel încolo deja trebuie să ai o întindere destul de mare.
Singura mea variantă ar fi fost să devin profesor de muzică, ceea ce n-am vrut niciodată. Și am ales să mă duc să încerc, pentru că a început era calculatoarelor, să mă duc să încerc să fac un pic de informatică, să văd cum ar fi să intru în domeniul ăsta cu muzică cu tot. Muzică electronică. Muzică electronică, nu ceea ce înseamnă ea astăzi și ceea ce lumea știe despre muzică electronică, ci cea dinainte, gen Vangelis, Kraftwerk, Jean Michel Jarre, Tangerine Dream…
„Cred că orchestrasem undeva peste 70-80 de albume”
Întâmplarea a făcut să nu pot intra la informatică, pentru că nu eram suficient de pregătit cu matematica, eu fiind de formație muzician, dar am avut mare noroc să întâlnesc un tip, un american, care a fost profesor la Berkeley, Terry îl chema, care a avut bunăvoința să-mi aducă un Atari și un soft de programare. Ăsta a fost începutul. Am început încet să învăț, să mă învețe, să-mi dea cărți, să citesc cursurile lor.
Și ăsta a fost începutul meu ca producător. După aia foarte multe vreme am mers și m-am perfecționat în direcția asta și am muncit mult ca producător. La un moment dat, ținusem așa o evidență, cred că orchestrasem undeva peste 70 de albume, 80 de albume. Era începutul industriei muzicale atunci, prin 92-93. Toată lumea voia să cânte. Chiar cântau, unii dintre ei, era așa, o mișcare destul de mare. Și bineînțeles aveau nevoie de niște orchestrații, de niște înregistrări și atunci cumva cu asta m-am ocupat foarte mulți ani de zile și m-am specializat în direcția asta.
De cântat știu cânta la clape, la pian, sintetizatoare, chitară, bass, bat un pic și la tobe… La instrumente de suflat nu, numai de răsuflat. Am cântat și la corn o perioadă, dar nu mai știu. Flocea m-a botezat celebrul cuplu Ovidiu Buhățel și Sandy Deac. Asta pentru că pe vremea aia aveam pleată. Acum… na, s-a dus…
„Întotdeauna am fost genul care mi-a plăcut să stau în spate”
Eu am avut noroc de o istorie foarte romanțată printre muzicienii din Cluj. În sensul că am avut noroc să cunosc devreme mulți muzicieni din Cluj. Oameni care, cum ziceam, Buhățel, Sandy Deac, Iuliu Merca, Dumnezeu să-l odihnească, Jimmy Laco, Laci Kovacs, oameni cu care am crescut și care aveau o altă experiență decât mine. Dar asta pe mine m-a ajutat. Performanța mea muzicală învățată în școală m-a ajutat să mă leg de ei și să cresc în direcția asta de muzică pop și rock.
Întotdeauna am fost genul care mi-a plăcut să stau în spate, să fac partea de organizare muzicală, de producție muzicală, de chestii de genul ăsta. Și cred că acum, la bătrânețe, mi-am dat seama că rău am făcut, pentru că toată lumea zice, băi, dar tu cânti senzațional. De ce n-ai cântat tu? Păi zic, să fie vocalistul în față. Eu eram cu clapele, știi, deja se formase o barieră între mine și public. După care, cu timpul, am zis, stai mă, dar Elton John cântă la pian. Și am zis, de ce nu? Hai să mai încerc, să mai văd. Da, și adevărul e că eu am crescut foarte mult împreună cu oamenii ăștia și datorită lor”, a spus Patriciu Pop la Clujăreală.
EVENIMENT
Revine iarna la Cluj. Meteorologii anunță temperaturi scăzute, vânt puternic, ninsori și viscol la munte
Administrația Națională de Meteorologie a emis o informare de vreme rea valabilă și pentru județul Cluj.
Până joi, 20 martie, vom avea parte de o răcire accentuată a vremii și sunt așteptate ploi și ninsori.
Revine iarna la Cluj
Potrivit ANM, începând de duminică, 16 martie, ora 10.00, și pănă joi, 20 martie, ora 10.00 se vor semnala precipitații mixte, cantități de apă însemnate, intensificări ale
vântului, răcire accentuată, brumă și îngheț la sol.
Astfel, în cea mai mare parte a țării, până marți seara, vor fi precipitații care vor acumula local cantități de apă de 10 – 20 de litri pe metru pătrat și izolat de 25 – 35 de litri pe metru pătrat.
Ploi, lapoviță și ninsoare
Vremea se va răci semnificativ, iar ploile se vor transforma treptat în lapoviță și ninsoare, la început la munte, apoi și în zonele mai joase de relief.
Potrivit meteorologilor, se va depune strat de zăpadă în noaptea de duminică spre luni în nordul Carpaților Orientali, pe parcursul zilei de luni în toate zonele montane (10 – 15 centimetri), iar în noaptea de luni spre marți și marți în Oltenia, nord-vestul Munteniei, sudul și estul Transilvaniei (în general de 4 – 8 centimetri).
În majoritatea regiunilor, vântul va avea intensificări cu viteze în general de 40- 50 de kilometri pe oră. Nopțile și diminețile vor deveni deosebit de reci, cu temperaturi preponderent negative, iar în depresiunile din estul Transilvaniei va fi ger. Se va produce brumă și local îngheț la sol.
Cod Galben de viscol la munte
De asemenea, ANM a emis un cod galben de intensificări ale vântului și viscol la altutudini mari, care intră în vigoare începând de luni, 17 martie, ora 10.00 și va fi valabil pănă marți, 18 martie, ora 10.00.
Zone afectate sunt Banat, Crișana, Moldova, Dobrogea, estul Munteniei, sudul și vestul Olteniei și nord-vestul Transilvaniei. La munte vor fi perioade în care vântul va avea intensificări cu viteze de 50 – 70 de kilometri pe oră. La altitudini mari, în general de peste 1.700 de metri, rafalele vor fi de 75 – 90 de kilometri pe oră și va fi viscol.
EDUCATIE
”Vara la Hoia”. Concept unic de tabără etnografică la Cluj, pentru copiii cu vârste între 4 și 14 ani. Cât costă
În această vară, Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca va deveni locul unui concept unic de tabără etnografică dedicată copiilor cu vârste între 4 și 14 ani.
Tabăra „Vara la Hoia” va oferi o experiență educativă și recreativă de neuitat, îmbinând tradițiile și meșteșugurile românești cu activități interactive în aer liber.
Ateliere de pictură, modelaj, dansuri sau împletit brățări
După o pauză de mai bine de cinci ani, Muzeul Etnografic al Transilvaniei reia seria taberelor de zi, dar cu un concept mai complex și diversificat. Activitățile din cadrul taberei, arată reprezentanții muzeului, vor include ateliere de meșteșuguri tradiționale, dansuri populare, pictură pe sticlă, modelaj în lut și împletit brățări, toate desfășurate într-un cadru autentic de sat românesc.
„Putem spune că este vorba despre aventură în aer liber”, afirmă Daniela Toader, formator în cadrul taberei. „Deși activitățile se vor desfășura în aer liber, avem și un spațiu de adăpost în caz de vreme nefavorabilă”, a adăugat aceasta.
Programul taberei și detalii de înscriere
Tabăra se va desfășura pe o perioadă de opt săptămâni, între 30 iunie și 29 august, și va fi organizată pe grupe săptămânale, cu activități adaptate vârstei participanților. Copiii vor petrece timp împreună între 8:30 și 16:30, de luni până vineri, într-un mediu securizat și sub îndrumarea specialiștilor Muzeului Etnografic.
Costul participării pentru o săptămână este de 820 de lei, iar aceasta include accesul la ateliere, masa de prânz și două gustări zilnice. Înscrierile sunt deschise până pe 1 iunie 2025. Detalii suplimentare și înscrierea pot fi realizate prin telefon, la numărul 0742796977.
O oportunitate unică pentru copii și părinți
Tabăra „Vara la Hoia” reprezintă o oportunitate rară pentru copii de a învăța și explora tradițiile și meșteșugurile românești într-un mod interactiv și amuzant, dar și o ocazie pentru părinți de a oferi celor mici o vacanță educativă și plină de activități constructive.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
VIDEO. Zeci de clujeni au învățat manevre de resuscitare de la medicii și paramedicii SMURD. Printre ei mulți copii
VIDEO. Muzicianul Patriciu Pop, la Clujăreală: Mi-a plăcut să stau în spate, să fac partea de organizare, de PRODUCȚIE muzicală
Revine iarna la Cluj. Meteorologii anunță temperaturi scăzute, vânt puternic, ninsori și viscol la munte
”Vara la Hoia”. Concept unic de tabără etnografică la Cluj, pentru copiii cu vârste între 4 și 14 ani. Cât costă
FOTO. “Biserica din Deal”, la 230 de ani. Este cea mai veche din Cluj-Napoca. Mitropolit Andrei va oficia Sfânta Liturghie
CFR Cluj – Dinamo, 3-1. Joc consistent al clujenilor, VICTORIE meritată
VIDEO. Scandal MONSTRU între doi șoferi în parcarea mall-ului din Florești. Unul s-a ales cu parbrizul mașinii spart
Radio Cluj a împlinit 71 de ani
