Trăim într-o perioada în care reforma educației din România e mereu la știri, mereu în promisiunile comunității politice și academice. În acest episod, explorăm o inițiativă care trece de la vorbe la fapte: Service Learning. De ce învață copii? Cum aplica elevii abilitățile pe care le dobândesc în sala de clasă? În podcastul Memento Talks de pe Cluj24, Octavian Ghișa o are invitată pe Simina Bejenaru, profesoară și membru al Asociației Selegro – una dintre cele mai active voci în promovarea Service Learning-ului în România.

Dincolo de concepte teoretice, Bejenaru vine cu exemple, convingeri și un mesaj clar: „Educația fără aplicabilitate e irelevantă.”

Service learning

„Nu doar le dai peștele, ci îi înveți să pescuiască. Îi înveți că pot să se ridice singuri”, spune Bejenaru. 

Service Learning e prin definiție o legatura dintre curriculum și nevoile reale ale comunității. Metodologia oferă un sens practic învățării, transformând astfel fiecare materie în unelte pentru a face bine.

Elevii astfel sunt încurajați să simtă că pot schimba ceva – fiind mai motivați prin înțelegerea aplicabilității unui subiect. Matematica ne învață cum sa ne facem un buget, româna cum să scriem cereri, biologia cum putem întreține un spațiu verde și așa mai departe. 

Proiectele coordonate promovează documentarea tradițiilor prin istorie orală, construirea de spații sociale, ecologizarea, campanii pentru educație digitală în medii defavorizate și multe altele.

Cine se implică? 

„Dacă aștepți reforme de sus, se pierd pe drum. Service Learning pornește de jos, de la firul ierbii. Din clasă”, precizează Simina Bejenaru. 

Copii cresc cu astfel de proiecte inclusiv de la grădiniță.

Orice dascăl cu o dorință și curajul de a ieși dintr-o programa rigidă poate sa aducă o schimbare prin simpla legare a lecției de o nevoie locală. Nu e nevoie de aprobări ministeriale, ci implicarea activă a profesorilor, părinților și a comunității.

Viitorul Educației

„Ne-am mai deșteptat în ultimii ani. Am învățat de la alții, am adaptat idei bune. Dar Service Learning e o speranță reală. Și n-ar trebui pierdută”, afirmă profesoara în legătură cu starea educației din România.

Deja există rețele internaționale, competiții europene, manuale și cursuri de formare. Tot mai multe școli – de stat sau private – prind curaj. Și, poate cel mai important, tot mai mulți copii descoperă că vocea lor contează: „Am văzut oameni din sistemul educațional susținând ideea, chiar dacă nu o numesc Service Learning. Îi încurajez să meargă mai departe. Să sprijine, să mediatizeze, să aprecieze aceste inițiative la adevărata lor valoare”

O reflecție despre ce aduce acest episod: o nouă perspectivă și o invitație la retrospectivă. Schimbarea nu vine peste noapte, dar frontul sau e ajutat de oricine simte că are o voce în comunitatea sa.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a pierdut, sâmbătă, la Congresul partidului, funcția de prim-vicepreședinte al PNL, acesta clasându-se pe locul 6 dintre cei 9 candidați liberali, cu 418 voturi.

Tișe a candidat pentru una dintre cele 4 funcții de prim-vicepreședinte, ocupate după vot de Nicoleta Pauliuc, Cătălin Predoiu, Adrian Veștea și Ciprian Ciucu.

De asemenea, și președintele PNL Cluj, eurodeputatul Daniel Buda, a pierdut conducerea Curții de Arbitraj a PNL, pe care a condus-o până acum.

Pentru această funcție, Buda a candidat alături de alți 2 membri ai partidului – Costică Lupușoru – PNL Bacău şi Ciprian Dobre – PNL Mureș, ultimul fiind ales președinte.

Ilie Bolojan a fost ales președinte al PNL cu 976 de voturi

România a obținut trei medalii de aur, cinci de argint și două de bronz la Olimpiada Central Europeană de Informatică 2025 (CEOI), desfășurată la Cluj-Napoca în perioada 7-13 iulie.

Care sunt medaliile

Mihai Valeriu Voicu – Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București – Medalie de Aur
Roland Petrean – Colegiul Național “Silvania”, Zalău – Medalie de Aur
Mircea Maxim Rebengiuc – Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu”, București – Medalie de Aur
Rareș Andrei Neculau – Colegiul Național “Vasile Alecsandri”, Galați – Medalie de Argint
Luca Mihai Ilie – Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București – Medalie de Argint
Rareș Felix Tudose – Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București – Medalie de Argint
Iulian George Arsenoiu – Colegiul Național “Ion Luca Caragiale”, Ploiești – Medalie de Argint
Andrei Paul Iorgulescu – Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu”, București – Medalie de Argint
Luca Valentin Mureșan – Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București – Medalie de Bronz
Tudor Ștefan Mușat – Colegiul Național de Informatică “Tudor Vianu”, București – Medalie de Bronz

Olimpiadă din 1994

Olimpiada Central Europeană de Informatică (CEOI) este una dintre cele mai vechi și prestigioase competiții internaționale dedicate informaticii competiționale. România se găsește printre țările fondatoare, organizând prima ediție în 1994.

Ajunsă la a 32-a ediție, a revenit cu organizarea în același oraș, ca la început: Cluj Napoca, în perioada 07-13 iulie 2025.

65 de elevi din 15 țări

În acest an, au participat 65 de elevi din 15 țări: Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Elveția, Georgia, Germania, Moldova, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Ungaria.

Olimpiada a fost organizată în colaborare de Ministerul Educației și Cercetării, Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), Inspectoratul Școlar Județean Cluj și Universitatea Tehnică Cluj Napoca.

Cele două echipe ale României i-au avut ca lideri pe Casian Pătrășcanu, profesor la Liceul Teoretic Internațional de Informatică (ICHB) București, și pe Claudiu Gorea – Zamfir, inspector școlar la Inspectoratul Școlar Iași.