Connect with us

CULTURA

Cluj versus Timișoara – IMPRESII de scriitor. Vasile Ernu: Clujul a intrat intr-o mașinărie de DEZVOLTARE destul de riscantă

Publicat


cluj 1

Clujul și Timișoara sunt printre cele mai „solicitate” orașe, după București. Au devenit opțiunile miilor de tineri, pentru educație, pentru nivelul de trai, pentru oportunități de afaceri. Ce să alegi? Clujul, devenit „silicon valley” de România, centru al IT-ului european sau parcurile și Bega Timișoarei?

Problema asta și-a pus-o și Vasile Ernu, scriitor român născut la Odesa, absolvent de filosofie la Iași și cu master luat la Cluj. Ca unul care a petrecut mult timp în marile orașe din România, Ernu și-a permis „luxul” de a face o comparație între Cluj și Timișoara din punctul de vedere al persoanei care a „răsfoit” toate capitolele unui volum al traiului într-un astfel de oraș.

vasile ernu 1

„Am promis că scriu – o caut cu lumânarea. Am stat în 7 orașe mai mult de un an – la Cluj am stat 11 ani: sunt şi clujean puțin. Cu lunile am stat în foarte multe. Anual stau măcar o lună în alt oraș: ultimii doi ani – Bârlad-Vaslui-Chişinău-Iaşi. La anul Reşiţa. Acum Timişoara. Program de viață.

Dintre orașele mari, Timișoara alături de Iaşi par a fi cele mai confortabile orașe în acest moment. București scoatem din calcul că e un „animal urban” separat. Cluj a intrat intr-o mașinărie de dezvoltare destul de riscantă: agresivitatea dezvoltaţionistă nu-i face bine se pare.

Toată lumea vrea să afle diferențele Ce spun mai jos este ceva subiectiv – ar fi nevoie de multă muncă. Dar să schițăm niște observații. Mi-ar plăcea dacă s-ar aduce observații şi comentarii utile.

Timișoara versus Cluj, Bega versus Someș

E suficient să faci un parcurs de-a lungul Begăi şi al Someșului şi totul devine clar: felul în care este amenajat şi folosit Bega este mult peste Someș. Dacă mai vorbim şi de faptul că e un canal navigabil locurile devin şi mai atractive pentru Bega & Timișoara. Bega are multe zone bine amenajate şi un imens potențial. Practic poţi traversa tot oraşul de-a lungul râului Bega. Cu puține retușuri ar putea deveni un spațiu unic în urbanismul nostru. Transportul fluvial acum este de agrement dar poate deveni transport public fluvial chiar dacă se circulă uşor terestru.

timisoara 1

Parcurile – verdeața

Aici nu prea ai ce compara: Clujul pierde la mare distanța. Timișoara dispune de parcuri multe, mari şi bine întreținute. Are 14 parcuri. Cluj are mai puţine şi mult mai mici. Iar zona centrală e lipsită de copaci. Dar ţine şi de felul în care e construit istoric oraşul. Timişoara nu e Chișinău la acest capitol – poate cel mai verde oraş din ce ştiu eu – dar lasă impresia de oraş foarte verde. Opus Cluj – lasă impresia de lipsă şi insuficientă verdeață.

Piețele centrale: Cluj pierde în faţa Timișoarei

În centru Cluj are Piaţa Unirii (Mathias Rex), Piaţa Avram Iancu şi de partea cealaltă Piaţa Muzeului. Piaţa Unirii e sufletul orașului cu Matei Corvin şi Biserica Catolică Sfântul Mihail. Toate încercările lui Funar pe linie interbelică de a muta centru spre Piaţa Avram Iancu – piaţa românească – la Catedrala Metropolitană Adormirea Maicii Domnului, a fost un eşec. Acea piaţă nu a avut şi nu are viaţă decât întreținută artificial. Asupra monumentului lui Avram Iancu cu buciumistele – mă abţin. Chiar dacă cele două pieţe sunt unite printr-un bulevard nu există efectiv cursivitate. Lumea preferă o singură piaţă – la picioarele lui Mathias Rex. Piaţa Muzeului e prea mică dar are un rol important că punct de odihnă.

La Timişoara avem cele trei piețe care curg una în alta: Piaţa Victoriei (Piaţa Operei care unește Catedrala Metropolitana Trei Ierarhi cu Opera), Piaţa Libertății (Garnizoana) şi Piaţa Unirii – poate cea mai frumoasă şi ofertantă piaţă urbană pe care o are România. Cele trei pieţe curg una în alta cu artere pietonale destul de largi. Se trece fără mare efort din una în alta producând un tot întreg armonic chiar cu mai mule variații de căi de acces: piețele sunt flancate de străzi care fac parte integrantă unitară.

Atenție: aici totul e pietonal. Toate sunt vii. Piaţa Unirii e un caz mai special prin oferta foarte variată de biserici, clădiri – dar asta ţine de istorie: e o moștenire primită cadou de la alte popoare şi un Imperiu. Dacă mai punem şi parcurile care sunt la îndemână plus Bastion tot acest centru e enorm de ofertant: mult mai mare, mai divers şi mai viu decât cel din Cluj – vorbind strict urbanist. Oamenii sunt o altă poveste.

timisoara 2

Prețurile

Una dintre marile probleme la Cluj este agresivitatea prețurilor la o gamă mare de lucruri nu neapărat de mai bună calitate. Timişoara la acest capitol este ceva mai paşnică. Nu mă refer aici la imobiliare care deja e o temă mitologică şi folclorică cu faimoasa „garsonieră de Cluj”. Mă refer la mâncare, consum. Chiar veniseră câțiva prieteni din Cluj şi am ieşit la masă în centru – ei au constatat: waw dar e mai ieftin substanțial aici. Nu pot face o estimare reală dar asta se simte.

Transport

În primul rând orașul Timișoara are marele avantaj față de Cluj – spațialitatea: mult mai larg şi mai aerisit. Dar asta ţine de istoria urbană mai întâi.

Geografic – spațial

Timișoara este plasat mai avantajos: nu e „în ceaun” precum Cluj ci pe câmpie. Orizontalitatea şi larghețea permite o foarte ușoară deplasare cu bicicletele – dovadă ce e orașul cel mai „biciclist” din România. Arterele mult mai largi face ca transportul să fie mai dinamic. Am mers în ore de vârf şi chiar dacă ei se plâng nu mi s-a părut excesiv de aglomerat precum Cluj sau București. Şi pare că şi conexiunile cu transportul public să fie mult mai facil – aşa pare la prima experiența.

Periferia

Iarăși: periferia nu este atât de „gâtuită” la intrarea în zonele centrale precum la Cluj dinspre faimoasele „ghetouri de lux” sau faimosul Florești. Sunt multe probleme şi aici cu transportul dar e vizibil mai aerisit şi lejer.

Periferia – noile „ghetouri” ale orașului: Florești versus Dumbrăvița. Am fost să văd: Nu suportă comparația – pe lângă Florești Dumbrăvița pare sanatoriu. Timișoara are unde se extinde mult, în multe direcții şi mai are acces la multe sate care devin încet dormitoarele orășenilor – aici totul impresionează prin spațialitate: enorm de largi străzile cu verdeață în față. Zonele cele mai atractive din jur: Dumbrăvița, Giroc, Chișoda, Săcălaz, Sânandrei…

Construcțiile

Construcțiile care apar şi aici agresiv par ceva mai blânde – nu e sălbăticia investitorilor imobiliari de la Cluj sau Chișinău. Nu sar în ochi atât de agresiv. Multe s-au dezvoltat pe spatii mai largi pe fostele platforme industriale.

Dependența de centru

Clujul e prea dependent de centru – Timișoara pare „spart” în mai multe centre şi cu mai multe opțiuni. Timișoara e mai „orizontal” – Clujul mult prea „ierarhic”. Cartierele Clujului nu par a avea o autonomie la fel de mare precum cele din Timișoara. Timișoara chiar are unde dezvolta acest model de multipli poli urbani. Clujul e excesiv de centrificat şi nu are variațiuni prea mari de descentralizare. La Cluj sentimentul e că totul curge în centru – nimic nu rămâne în cartiere. La Timişoara e destul să mergi în Traian şi să înțelegi că poate deveni un centru alternativ fără mari eforturi.

Infrastructură reconversie culturală

Ultimii ani a arătat că Timișoara are enorm de multe spații care pot fi readuse în circuitul cultural. Eu studiez acest subiect cu o bursă Energie. Dacă Cluj a pierdu Fabrica de Pensule – Timişoara face exact opusul: readuce în circuit multe spaţii noi care sunt bine plasate în oraş şi destul de ofertante. Numai Garnizoana, depoul de Tramvaie, Faber &co cât fac. Vor putea să păstreze aceste locuri Timişoara? E discutabil dar ofertele de astfel de infrastructuri ale orașului sunt mult mai bogate aici prin istoria şi moștenirea urbană.

Au câteva pieţe foarte bune – şi una sezonieră volantă de la Stadion excelentă. La Cluj nu am mai fost de mult la piaţă – nu mă pronunț. Şi Mehala – Piața Ocsko – piaţa de vechituri rezistă tare bine.
Aş rămâne aici? Nu cred. M-aş muta la Cluj – exclus. Iaşi – posibil. Dar București e pasiunea mea.
Acum unde bate Cluj Timișoara? Sunt destule. Am ceva de criticat la Timișoara? Asta e meseria mea de Ernu – am mereu ceva de criticat: eu cred că Timișoara trăiește într-o falsă imagine de sine şi nu o ajută. Dar data viitoare – înainte de plecare Că nu mă vor mai chema la masă – sau ca să tac mă vor chema: cu gura plină e greu să vorbești. Glumesc. Ce am de zis o să zic.

Dar complexul Timișoarei faţă de Cluj este nejustificat.

Problemele mari aici nu se află în croiul urban ci mai degrabă altundeva. S-ar putea să fie acolo unde doare mai tare. Dar voi reveni…”, scrie Vasile Ernu pe Facebook.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

CULTURA

FOTO. Mesajul de Paști al mitropolitului Clujului: Credința fără fapte bune e moartă. Dragostea adevărată este jertfelnică

Publicat

De

pasti IPS

Mitropolitul Clujului, IPS Andrei, i-a îndemnat pe credincioși să facă fapte bune de Paști spunând că credința fără fapte e moartă. Înaltul ierarh ortodox a făcut referire și la războaiele din Ucraina și Gaza și și-a exprimat speranța că pacea va triumfa în cele din urmă.

”Lucrul acesta îl propunem și noi, acum, în preajma Paștilor încă o dată, ca dragostea noastră față de cei din casă, față de cei din comunitate, față de cei din oraș, față de cei din țară, să fie o dragoste jertfelnică.

Dragostea adevărată este jertfelnică

paști ips

Noi suntem prea mici pentru probleme atât de mari, dar abordez și o problemă mare. Noi, cei mici, ne putem doar ruga. E vorba de cele două războaie, războiul din Ucraina și cel din Gaza.

În Ucraina e războiul dintre două țări creștine. E adevărat că în Gaza nu sunt toți creștini, dar sunt puțin creștini. Acolo întrebarea este unde e dragostea creștină atunci când vrei să-l pui la punct pe celălalt cu bombe, cu arme?

Dragostea adevărată este jertfelnică.

Lucrurile mici pe care noi le putem pune în practică trebuie să le facem, să iubim nu numai cu cuvântul pe cei din jurul nostru, ci cu fapta.

Lucrurile pe care le putem face pentru ei să le facem întotdeauna, și acum cu prilejul Paștilor, să le facem când au nevoie.

Sărbătoare frumoasă

Tuturor creștinilor noștri le dorim o sărbătoare frumoasă și nouă înșine și lor sfatul acesta li-l dăm, ca dragostea lor față de cei din jur să fie una jertfelnică, concretă, prin fapte bune.

Credința fără faptă este moartă, zice Sfântul Iacob, și atunci dacă așa gândim putem cu tot sufletul la sfârșitul slujbei Învierii, să cântăm <<unul cu altul altul să ne îmbrățișăm, să zicem fraților și celor ce ne urăsc pe noi, să iertăm toate pentru Înviere>>”, a spus mitropolitul Clujului.

Citește mai departe

EVENIMENT

AȚI VĂZUT-O? Tânără de 26 de ani, DISPĂRUTĂ de la domiciliul din Cluj-Napoca. Sunați la 112

Publicat

cioban tarcea elena

„La data de 28 aprilie 2024, în jurul orei 20.00, Secția 4 Poliție Cluj-Napoca a fost sesizată despre faptul că CIOBAN TARCEA ELENA, în vârstă de 26 de ani, în cursul zilei de 26 aprilie a.c., în jurul orei 18.00, a plecat de la imobilul din municipiul Cluj-Napoca, fără a se cunoaște direcția de deplasare, iar până în prezent nu a mai revenit.

SEMNALMENTE – înălțime aproximativă – 1,65 m, 60 de kilograme, păr blond, lung, prins în coadă, ochi căprui, ten deschis.

AȚI VĂZUT-O? Tânără de 26 de ani, DISPĂRUTĂ de la domiciliul din Cluj-Napoca. Sunați la 112

La momentul plecării aceasta purta un tricou de culoare gri cu inscripție “Adidasˮ, pantaloni negri cu inscripție “Adidasˮ și pantofi sport de culoare roz.

cioban tarcea elena

Aceasta are un tatuaj pe antebrațul mâinii drepte reprezentând 2 trandafiri și un tatuaj în zona gâtului, reprezentând o inimioara și numele EMANUEL.

Persoanele care pot furniza orice informaţii despre aceasta sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unităţi de poliţie sau să apeleze gratuit numărul unic de urgenţă 112”, a transmis IPJ Cluj.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

CTP Cluj: Trasee DEVIATE cu ocazia slujbei de Paște de la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul de pe Fabricii

Publicat

autobuze ctp

CTP Cluj anunță trasee deviate cu ocazia slujbei de Paște de la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul de pe str.Fabricii de duminică 5 mai 2024, în intervalul orar 9:30 – 12:30.

„Din cauza restricțiilor de circulație impuse, următoarele linii de transport vor circula pe trasee deviate, după cum urmează:

Linia 14 (Str. Bucium – Bd. Muncii) – troleibuze:

TUR: Bd. 21 Decembrie 1989 – str. Paris – str. Campul Painii – str. Fabricii – B-dul Muncii;

RETUR: B-dul Muncii – Str. Fabricii – str. Campul Painii – str. Paris – str. Bucuresti – str. Traian – P-ta M. Viteazul – str. Regele Ferdinand – str. Memorandumului.

CTP Cluj: Trasee DEVIATE cu ocazia slujbei de Paște de la Biserica Sfântul Ioan Botezătorul de pe Fabricii

Linia 48 (Al. Baisoara – Bd. Muncii)- autobuze:

TUR: Str. A. Vlaicu – Bd. 21 Decembrie – str. Buftea – str Gorunului – str. Bucuresti – str. Fabricii– B-dul Muncii;

RETUR: B-dul Muncii – Str. Fabricii – str. Bucuresti – str. Gorunului – str. Buftea – bd. 21 Decembrie – str. A. Vlaicu.

Autobuzele si troleibuzele companiei de transport public vor opri in toate statiile de pe traseul deviat”, a transmis CTP Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

Lunea Mare, ziua în care începe Săptămâna Patimilor. Semnificații, TRADIȚII și obiceiuri

Publicat

paste pixabay

Azi e Lunea Mare, ziua în care începe Săptămâna Patimilor, săptămâna premergătoare Paștilor, în care creștinii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorii Învierii Domnului.

Săptămâna Patimilor este o săptămână plină de tradiții și obiceiuri la creștini, scrie Alba24.ro.

La biserică, în Lunea Mare se citește istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a văzut preînchipuirea lui Hristos.

Acasă femeile încep curățenia de Paște. De asemenea este și săptămâna deniilor.

Lunea Mare din Săptămâna patimilor

Tot în timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, smochinul blestemat de Iisus înaintea intrării în Ierusalim.

Aceasta este o pildă dată omului, din care trebuie să reţină că, la judecata de apoi, Dumnezeu nu doar va răsplăti, ci va şi pedepsi pe cei care nu au rodit.

Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște.

Curățenia de Paște

Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!

Pomenirea lui Iosif

În Lunea Mare se face pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob și a smochinului neroditor. Numele de Iosif înseamnă „El (Domnul) adaugă”. Acesta a fost cel de-al unsprezecelea fiu al lui Iacob și primul al Rahilei.

În Biblie se povestește că într-o zi, bătrânul Iacob îl trimite pe Iosif să-i aducă vești despre frații lui, care erau plecați cu oile la câmp.

Frații săi, erau invidioși pe acesta din momentul în care le vestise câteva vise: „Eram la câmp cu toții și legam snopi.

Snopii mei stăteau drept, iar ai voștri se plecau spre ai mei”, „se părea că soarele, luna și unsprezece stele se aplecau și se închinau în fața mea”. În urma acestor descoperiri, frații săi și-au pus în gând să îl omoare.

Lunea Marea, tradiții în săptămâna Patimilor

Văzându-l de departe că vine de la casa tatălui spre ei, aceștia au zis: „Iată visătorul! Haidem să-l omorâm și să-l aruncăm într-un puț și să zicem ca l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visurile lui”.

Însă Ruben, unul dintre frații săi, le-a zis: „Nu, să nu vărsați sânge! Aruncați-l mai bine în puțul acela din pustiu, dar mâinile să nu vi le puneți pe el”. Este aruncat în puț, însă, este scos de acolo pentru a fi vândut cu 30 de arginți unor negustori.

Pentru a-și acoperi fapta, frații săi au tăiat un ied, au rupt haina lui Iosif și au înmuiat-o în sânge.

Seara, ajunși acasă, i-au arătat haina lui Iacob, spunându-i acestuia că Iosif a fost mâncat de o fiară sălbatică.

Iosif, fiul patriarhului Iacob, prefigurarea lui Hristos

Iosif, aruncat de frații săi în fântână, semnifică punerea lui Hristos în mormânt. Scriptura ne atrage atenția că fântână era lipsită de apă, semn că acel loc nu mai putea dărui și întreține viața.

Până la Învierea lui Hristos, mormântul era chipul morții. Nu întâmplător, cel demonizat din ținutul Ghergheșenilor, locuia în morminte, în locul în care nu mai există relație, viață.

Și după cum fântâna în care a fost pus, rămâne goală, la fel se întâmplă și cu mormântul Domnului. Acest mormânt e o mărturie a faptului că și mormintele noastre vor rămâne goale. Prin Învierea Domnului, mormântul nu mai este loc de veci.

Iosif, vândut de frații săi în Egipt pentru 30 de arginți, este o preînchipuire a lui Hristos, vândut de Iuda.

Smochinul neroditor

Evanghelistul Marcu vorbind despre smochinul neroditor spune: „Iar a doua zi ieșind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Și văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit nimic decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Și a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14), iar Evanghelistul Matei ne spune că: „Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19).

În tâlcuirile unor Sfinți Părinți, acest smochin neroditor este simbolul sinagogii, care nu a adus rodul mântuirii pe care l-a odrăslit din plin Biserica creștină.

Însă, în tălcuirea lui Isidor Pelusiotul el are alt înțeles: „Pomul călcării poruncii a fost smochinul. Din frunzele lui și-au făcut acoperamant strămoșii noștri călcători de poruncă.

Din pricina că n-a fost blestemat atunci, a fost blestemat acum de Hristos, ca un iubitor de oameni, ca să nu mai facă rod, care este pricina păcatului. Iar că păcatul se aseamănă cu smochina este lucrul destul de limpede: Are dulceața plăcerii, lipiciunea păcatului, iar la urmă, usturimea și iuțimea conștiinței.

Istoria smochinului a fost așezata aici pentru a ne îndemna la umilință, după cum istoria lui Iosif a fost așezată pentru a ne înfățișa pe Hristos. Fiecare suflet lipsit de orice roada duhovnicească este un smochin.

Dacă Domnul nu găsește în el odihnă, a doua zi, adică dupa viața aceasta de acum, îl usucă prin blestem și-l trimite în focul veșnic. Smochinul uscat din Sfânta Evanghelie este ca un stâlp cu totul uscat, care îngrozește pe cei care nu fac rod potrivit de virtute”.

Săptămâna Patimilor – semnificația deniilor

Cuvântul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” şi înseamnă priveghere sau slujbă nocturnă. În Transilvania, denia se mai numeşte „straste”, ce înseamnă „patimă”.

Luni, marţi şi miercuri se oficiază Liturgia darurilor mai înainte sfinţite. În Joia Mare se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare, unită cu Vecernia. În unele mănăstiri, în Joia Patimilor are loc ritualul spălării picioarelor, care aminteste de gestul de smerenie făcut de Hristos înainte de Cina cea de Taină, care a spălat picioarele ucenicilor. În mănăstiri, stareţul este cel care spală picioarele monahilor.

În Vinerea Mare, fiind o zi aliturgică, nu se săvârşeşte Sânta Liturghie. Dimineaţa, se scoate Epitaful din Sfantul Altar şi se aşează pe o masă, în mijlocul bisericii, cu Sfânta Cruce în faţă, scoasă din Joia Mare.

Seara se oficiază slujba Prohodului Domnului, în timpul căreia se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf (o pânză ce reprezinta scena punerii în mormânt a Mântuitorului). După aceasta procesiune, preoţii aşează Epitaful pe Sfânta Masă din Altar, unde ramane până în miercurea din ajunul Înălţării Domnului.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax