Cluj-Napoca cucerește Japonia. Tradiție, inovație și spectacol românesc la Expo 2025

Cluj-Napoca, unul dintre cele mai dinamice centre culturale și inovative ale României, a fost vedeta Pavilionului României la Expo 2025 Osaka, în cadrul evenimentului „Zilele Municipiului Cluj-Napoca”, desfășurat între 28 și 29 septembrie.

Sub egida Centrului de Cooperare România–Japonia, programul a reunit tradiții, artă populară, inovație și dialog cultural, aducând în fața publicului nipon o experiență autentică a Transilvaniei contemporane.

Tradiții transilvănene în inima Japoniei

Vizitatorii Pavilionului României au descoperit frumusețea meșteșugurilor clujene prin ateliere de ouă încondeiate, opinci și măști tradiționale. Expozițiile tematice și documentarele dedicate ecosistemului clujean de inovație au completat tabloul unei comunități care îmbină autenticitatea culturală cu creativitatea modernă.

Spectacol pe scena internațională

Ansamblul Folcloric Studențesc „Mărțișorul” a electrizat publicul japonez cu dansuri și muzică tradițională, iar recitalul susținut de artista Patricia Marchiș și pianistul Szöcs Botond a adus o punte sonoră între repertoriul românesc și cel japonez.

Diplomație culturală și prietenie româno-japoneză

Ziua de 29 septembrie a fost marcată de un moment oficial la care au participat Comisarul General al României pentru Expo 2025 Osaka, Ferdinand Nagy, reprezentanți ai Primăriei Cluj-Napoca și oficialități ale Primăriei Osaka. Discursurile au subliniat importanța colaborării culturale și economice, dar și rolul Clujului ca ambasador al României în lume.

„Pavilionul României este mai mult decât un spațiu expozițional – este o punte între oameni, idei și tradiții”, a declarat Ferdinand Nagy.

Clujul, un oraș deschis spre lume

Evenimentul a confirmat statutul municipiului Cluj-Napoca drept pol cultural și inovativ al României, demonstrând cum dansul, muzica și meșteșugurile pot deveni instrumente de diplomație culturală.

„Zilele Municipiului Cluj-Napoca” la Osaka au transformat Pavilionul României într-un spațiu al prieteniei și al deschiderii, ilustrând forța creativă a României și profunzimea relațiilor bilaterale cu Japonia.