Un document intern al Consiliului Național de Securitate (NSC) al SUA, obținut recent de jurnalistul Daniel Lippman, dezvăluie că decizia administrației Trump de a elimina România din Programul Visa Waiver a fost influențată nu doar de motive de securitate a frontierelor.

Decizia a fost influențată și de preocupări legate de respectarea normelor democratice, scrie Politico.

Memorandumul reuniunii comitetului de coordonare a politicilor NSC din 14 martie indică faptul că eliminarea României făcea parte dintr-un „efort mai amplu al administrației de a preveni deteriorarea normelor și practicilor democratice în Europa”.

TOP SECRET: SUA a eliminat România din programul de vize și din motive POLITICE

Printre aspectele menționate se numără anularea alegerilor de anul trecut și interzicerea candidaturii politicianului de extremă dreapta Călin Georgescu la scrutinul din această lună.

Acest aspect a stârnit nemulțumirea vicepreședintelui american JD Vance, iar documentul arată că pentru administrația Trump a fost important să se asigure că România „respectă procesul democratic și organizează alegeri libere, corecte și transparente”.

Comitetul, condus de Andrew Peek, directorul senior al NSC pentru Europa, a decis în favoarea eliminării României din program în ciuda obiecțiilor Ambasadei SUA de la București, care a avertizat că această măsură „ar putea afecta imaginea SUA”.

„Țara ar putea fi reconsiderată pentru program în viitor”

Un oficial al Casei Albe a declarat că „există cerințe stricte pentru a beneficia de Programul de scutire de vize, cerințe pe care România nu le îndeplinea în mod clar atunci când administrația Biden a grăbit procesul în ultimele zile ale mandatului său”. Oficialul a adăugat că există îngrijorări cu privire la „acțiunile antidemocratice din Europa, inclusiv utilizarea legii împotriva anumitor puncte de vedere”.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului pentru Securitate Internă (DHS), Tricia McLaughlin, a declarat că SUA rămân „recunoscătoare pentru parteneriatul strâns al României” și că țara ar putea fi reconsiderată pentru program în viitor.

În replică, Ambasada României a afirmat că astfel de considerente privind normele democratice „nu fac parte din dialogul nostru cu oficialii americani” și că, „pe baza evaluării agențiilor americane, România îndeplinește cerințele legale ale programului”.

Reprezentanții României au subliniat că „decizia de a interzice candidatura domnului Călin Georgescu a fost luată în cadrul constituțional existent de către o autoritate independentă, nu de către guvernul român”.

Noul pod din comuna Ciurila, edificat de Consiliul Județean Cluj la kilometrul 17+700 al drumului județean DJ 107R, a fost recepționat la terminarea lucrărilor.

Din comisia de recepție au făcut parte reprezentanți ai Consiliului Județean, ai Direcției de Administrare Drumuri Județene, precum și ai Inspectoratului de Stat în Construcții.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj a declarat că se bucură că pentru realizarea de la zero a acestui pod a fost nevoie de doar șapte luni, deși termenul de execuție prevăzut în contract era de 36 de luni.

”Un alt motiv de satisfacție îl reprezintă faptul că lucrările executate au fost de cea mai bună calitate, în procesul de recepție a lucrărilor nefiind identificată nicio neconformitate”, a spus Tișe.

Pod de 10 m lungime

Construcția noului pod s-a realizat după demolarea vechiului pod, decizia fiind determinată de starea de degradare în care acesta se afla, dar și de motive care țin de siguranța rutieră, având în vedere lățimea redusă a părții carosabile. Astfel, în baza propunerii experților în domeniu, a fost luată decizia demolării vechiului pod și construirii unuia nou.

Noul pod are o deschidere în lungime totală de 10,14 metri, o lățime de 10 metri și o parte carosabilă de 6,50 metri.

Lucrările la noul pod au demarat la finalul lunii iulie a anului trecut, au fost finalizate la începutul lunii martie a acestui an și au un termen de garanție de 5 ani.

În vederea construirii noului pod din localitatea Ciurila au fost alocați 1.899.279,21 lei (TVA inclus) prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” și 146.011,85 (TVA inclus) din bugetul Consiliului Județean Cluj.

Clujul pare să redescopere gustul pentru manele, iar publicul nu ezită să arate asta. Doi dintre cei mai cunoscuți artiști ai genului, Tzanca Uraganu și Babasha, susțin concerte în luna mai la Club NOA.

Tzanca Uraganu, sold out la Cluj

Vineri seară, Tzanca Uraganu este așteptat pe scena Clubului NOA, de pe strada Republicii 109. Accesul publicului va fi permis începând cu ora 21:30. Biletele pentru eveniment s-au epuizat, semn că interesul este uriaș – prețurile au variat între 40 de lei (pentru blind tickets) și 120 de lei la categoria VIP.

Organizatorii au precizat că biletele nu pot fi returnate, iar evenimentul este destinat exclusiv persoanelor cu vârsta de peste 18 ani. Atmosfera se anunță incendiară, iar Tzanca promite un show pe măsură.

Înainte de concertul de la Club NOA din Cluj, Tzanca Uraganu va fi prezent, în aceeași zi, la o petrecere specială la o sală de jocuri din Florești, pe strada Eroilor nr. 17. Evenimentul începe la ora 18:00, iar organizatorii anunță „ore norocoase” cu premii în valoare totală de 20.000 de lei.

Babasha vine în Cluj cu un „Concert ATIPIC”

Săptămâna viitoare, tot Club NOA îl va găzdui pe Babasha, într-un eveniment intitulat „Concert ATIPIC”. Accesul se va face de la ora 22:00, însă artistul urmează să urce pe scenă abia la ora 01:30. Concertul se anunță o explozie de energie, cu un mix de piese noi și hituri deja binecunoscute: „Păi Naa”, „Amo Amo”, „Baklava” și altele.

Babasha promite o seară „plină de adrenalină, emoție și un sound care te va ține legat de scenă”, potrivit organizatorilor. La acest eveniment, încă mai sunt bilete disponibile, la prețul de 80 de lei.

Amintim că Babasha a urcat anul trecut pe scenă alături de Coldplay la București, moment care a stârnit controverse și reacții mixte, însă între timp și-a consolidat poziția în peisajul muzical românesc, atrăgând tot mai mulți fani.

Clujul, deschis către manele

Faptul că biletele la aceste evenimente se vând rapid și că publicul tânăr este prezent în număr mare pare să confirme: manelele devin parte din peisajul muzical urban al Clujului. Iar artiști ca Tzanca Uraganu și Babasha sunt în centrul acestui val de popularitate.

Într-un context în care ceea ce în secolul trecut părea de domeniul fantasticului este astăzi (din ce în ce mai aproape de) realitate, Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), care va avea loc în perioada 13 – 22 iunie la Cluj-Napoca, nu doar că propune o retrospectivă trasă la temă, ci îndrăznește și să imagineze un viitor dominat de tehnologie.

Progresele în materie și erupția Inteligenței Artificiale în absolut toate domeniile au, cu siguranță, avantajele lor, dar în același timp generează o angoasă tot mai reală, amenințând să altereze lumea așa cum o știm, o dată ce cutia Pandorei a fost larg deschisă, iar lucrurile par să fi scăpat de sub control.

Cu „ajutorul” AI-ului, dar și cu contribuția unui scenarist cât se poate de uman, campania vizuală a TIFF-ului din acest an propune o viziune futuristă a Clujului gazdă, cu un dram de ironie și imaginație obraznică, dar cum nu se poate mai plauzibilă.

Parafrazând titlul plin de semnificații al unui film celebru, „Viitorul sună întotdeauna de două ori” – nu doar în spotul celei de-a 24-a ediții de TIFF, ci și într-o antologie amplă de capodopere clasice și vizionare, dar și de titluri recente, din program, denumită sugestiv Tomorrow is Fear.

Clujul peste 25 de ani

În spot, actorul Gabriel Spahiu interpretează un cinefil care se folosește de un soft AI pentru a afla detalii despre TIFF. Acesta e declicul real care-i alimentează brusc curiozitatea, declanșând un schimb virtual – și din ce în ce mai agasat – de replici despre cum va arăta Clujul peste 25 de ani. Răspunsul final pare să-l satisfacă, deși ceva-ceva nu sună tocmai încurajator.

Spotul TIFF.24 este regizat de Radu Bărbulescu, imaginea este semnată de Tudor Mircea, montajul de Alexandru Pintică, scenografia de Raluca Pascu și scenariul de Dan Panaet și Tudor Giurgiu. Spotul a fost realizat cu sprijinul Cutare Film, Eval Compact, Colorgrade, Raza Studio, FrameBreed Studio, Avanpost.

Afișul ediției, realizat de Péter Árpád Lorant, imaginează o proiecție de film în Piața Unirii, într-o ambianță futuristă ultratehnologizată în care roboții veghează asupra spectatorilor TIFF.

Simboluri din filme

Campania vizuală anticipează o retrospectivă eclectică și generoasă – Tomorrow is Fear – alcătuită din filme care fie imaginează, în cheie preponderent SF și distopică, viitorul, fie explorează anxietățile actuale generate de progresele tehnologice (în special AI-ul) și doctrine ideologice. Simboluri din filmele secțiunii se regăsesc, mai mult sau mai puțin camuflate, și în afișul ediției.

Selecția e „copertată” de Lumile ce vor veni (Things to come, r. William Cameron Menzies, 1936), în care briliantul exercițiu de anticipație al scriitorului și scenaristului H.G. Wells merge până în 2036, și foarte recentul documentar-avertisment În burta inteligenței artificiale (In the Belly of AI, r. Henri Poulain, 2025), care dezvăluie fețele ascunse ale „AIsbergului”.

Filme la TIFF

Spectatorii vor mai putea urmări pe marele ecran capodopere precum Brazil (1985), satira distopică a lui Terry Gilliam despre un birocrat care încearcă să evadeze dintr-o societate opresivă; Vânătorul de recompense (Blade Runner, r. Ridley Scott, 1982) în varianta restaurată final cut; SF-ul cult 2001: O odisee spațială (2001: A Space Odyssey, r. Stanley Kubrick, 1968) sau adaptarea fidelă a romanului lui George Orwell despre totalitarism, 1984 (r. Michael Radford, 1984). În program sunt incluse și alte titluri de colecție: Fahrenheit 451 (r. François Truffaut, 1966), Hrana verde (Soylent Green, r. Richard Fleischer, 1973), Până la capătul lumii (Until the End of The World, r. Wim Wenders, 1991) în versiunea integrală de aproape 5 ore și incredibil de profetica fabulă Ea (Her, r. Spike Jonze, 2013).

Antologia Tomorrow is Fear e completată de filme noi: Tu ești lumea mea (U Are the Universe, r. Pavlo Ostrikov, 2024), despre un transportor spațial de deșeuri nucleare care rămâne ultimul om de pe Pământ, Casa fără adresă (The House with No Address, r. Hatice Aşkın, 2024), un thriller distopic care explorează supravegherea publică și noțiunea de cancel culture, Copilul electric (Electric Child, r. Simon Jaquemet, 2024), o poveste tulburătoare despre tehnologie, parenting și AI, și premiatul berlinez Albastru infinit (The Blue Trail, r. Gabriel Mascaro, 2025), călătoria unei femei prin Amazon, într-un viitor în care bătrânii nu mai au loc în societate.

În secțiune mai pot fi văzute falsul documentar generat aproape integral de un AI „hrănit” cu opera și personalitatea regizorului Werner Herzog, Despre un erou (About a Hero, r. Piotr Winiewicz, 2024), și, last but not least, musical-ul apocaliptic Sfârșitul (The End, r. Joshua Oppenheimer, 2024), cu Tilda Swinton și Michael Shannon în rolurile principale.

Programul complet al TIFF.24 va fi anunțat la finalul lunii mai. Primele evenimente au fost puse în vânzare pe tiff.ro.