VIDEO. Podcast Cluj24. Ce țară lasă „reformatorii” în urma lor? O masă pe zi pentru unii, lux fără limite pentru alții

România a intrat în recesiune tehnică, consumul populației scade abrupt, alimentele devin un lux pentru tot mai mulți români, iar în același timp piața bunurilor de lux explodează. Aceste contraste majore au fost analizate marți, de la ora 13:00, în podcastul „Contraste” realizat de Cluj24, unde jurnalistul Florin Danciu și invitatul permanent, analistul Ion Novăcescu, au discutat despre responsabilitate politică, eșecuri administrative și o societate care se fragmentează periculos.

România a intrat oficial în recesiune tehnică, după ce Produsul Intern Brut a scăzut cu 0,2% în trimestrul al treilea al acestui an, potrivit datelor Eurostat. Mai multe bănci din România avertizează că stagnarea economică va continua în a doua jumătate a anului, ceea ce înseamnă că economia nu mai produce creștere reală.

„În trimestrul al III-lea, Produsul Intern Brut nu a mai crescut, ci a scăzut cu 0,2%. Două bănci din România avertizează că economia ar putea intra într-o recesiune tehnică temporară în a doua jumătate a acestui an.

Acest lucru înseamnă că PIB-ul nu mai înregistrează creștere timp de două trimestre consecutive, respectiv în ultimele șase luni. Situația este îngrijorătoare.

În luna octombrie, comerțul cu amănuntul din România a înregistrat un declin, semn al reducerii consumului și al scăderii puterii de cumpărare a populației.

Mai exact, vânzările din comerțul cu amănuntul au scăzut cu 4%, această diminuare fiind valabilă la nivelul întregului sector, nu doar pentru anumite categorii de produse”, a explicat Novăcescu în cadrul podcastului.

Prăbușirea consumului: românii renunță la mâncare

Datele oficiale arată că în luna octombrie comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4%, cel mai mare declin lunar din 2020 până în prezent. Segmentul alimentar a fost și mai lovit: vânzările de alimente au scăzut cu 7%.

„Românii au devenit mai cumpătați. Dacă, în alte statistici anterioare, România se afla printre țările cu un nivel ridicat de risipă alimentară — populația având acces la produse pe care ulterior le arunca — situația actuală ar putea explica această schimbare de comportament. În prezent, românii par să fie mai chibzuiți în ceea ce privește achizițiile alimentare”, spune Novăcescu ca primă variantă.

Jurnalistul Florin Danciu îl contrazice.

„Nu sunt de acord. Românii nu puteau deveni brusc mai chibzuiți. Consumul nu putea să scadă atât de rapid și nu ne putem trezi peste noapte „în conștiință”, a spus jurnalistul.

Analistul vine cu o altă variantă. În discuție a fost adus și un raport publicat de Organizația Salvați Copiii, care arată că peste un sfert dintre copiii din România se culcă flămânzi, iar aproape 34% dintre copii primesc o masă caldă doar la școală.

„Cealaltă explicație este că puterea de cumpărare a scăzut: românii nu mai au bani să cumpere, iar primul lucru la care renunță este mâncarea. Mai există și o altă statistică, realizată de organizația Salvați Copiii, potrivit căreia peste un sfert dintre copiii din România se culcă noaptea flămânzi. Acest fenomen cumplit se manifestă în ultimii cinci ani. Aproape 34% dintre copiii din România au parte de o masă pe care o primesc la școală”, a subliniat Novăcescu.

Criza apei din Prahova și responsabilitatea politică

Podcastul a abordat ca exemplu cazul scandalului apei din județul Prahova, unde, în urma golirii barajului Paltinu în plină iarnă, aproximativ 100.000 de oameni au rămas fără apă potabilă.

„Există analize foarte temeinice care arată că doar niște demenți pot goli barajul Paltinu în plină iarnă. În fiecare zi din săptămâna trecută, rezervele de stat au fost nevoite să distribuie, doar în județul Prahova, câte 100.000 de litri de apă potabilă îmbuteliată.

Rezervele de apă ale statului s-au golit. Ulterior, în urmă cu două zile, statul a cumpărat, prin achiziție directă, un milion de litri de apă potabilă îmbuteliată. Cine a plătit pentru asta?

Pentru a face față situației, Rezervele Statului au fost nevoite să distribuie zilnic aproximativ 100.000 de litri de apă îmbuteliată, iar ulterior au cumpărat prin achiziție directă un milion de litri de apă”, a declarat Novăcescu, criticând dur deciziile administrative.

„Cine a plătit pentru asta? Bugetul României. Adică contribuabilii”, a explicat Danciu.

În acest context, demisia Dianei Buzoianu a fost pusă sub semnul întrebării, iar retorica „revoluției care merge înainte” a fost criticată ca fiind ruptă de realitatea oamenilor afectați.

„Așa este cu reformiștii aceștia: gloria lor contează, nu faptul că 100.000 de oameni au rămas fără apă”, a punctat Novăcescu.

Explozia luxului: cealaltă Românie

În contrast total cu aceste date sociale și economice, piața bunurilor de lux din România este în plină expansiune. Potrivit raportului „Luxury Goods in Romania”, acest segment va ajunge la finalul anului 2025 la o valoare de 12,54 miliarde de lei, în creștere cu 6,3%. Pentru 2026, estimările indică un salt până la 14,08 miliarde de lei, adică o creștere de peste 12%.

Cea mai rapidă dezvoltare este în zona luxului experiențial, care include călătorii exclusive, evenimente private și experiențe personalizate. Acest segment va depăși 655 milioane de lei în 2025 și va continua să crească și în 2026. Creșteri importante se înregistrează și la mașini de lux, băuturi fine și bunuri personale premium.

„Un stat hibrid”: societate fragmentată și tensiuni sociale

„Ce lasă în urmă acești reformatori?”, a întrebat retoric Novăcescu în finalul discuției, făcând referire la actualii guvernanți.

„Un stat hibrid, undeva între modelul american și cel african: o pătură subțire de privilegiați care trăiesc în lux și o masă imensă de oameni care mănâncă o singură masă pe zi”, spune analistul.

Această polarizare economică creează, potrivit participanților la podcast, acumulări periculoase de tensiuni sociale.

„Contează enorm cum te raportezi la oameni. Dacă le vorbești cu dispreț, îi transformi în zid. Românii au multe păcate, dar și enorm de multe virtuți. Când sunt respectați, pot să ajute și să tragă împreună”, a concluzionat Novăcescu.

Podcastul „Contraste” de pe Cluj24 aduce astfel în prim-plan o realitate dură: o Românie aflată în recesiune, în care sărăcia și luxul cresc simultan, iar ruptura socială devine tot mai adâncă.