EVENIMENT
Cine-l FINANȚEAZĂ pe finanțatorul CFR Cluj? Un om de afaceri german îi cere înapoi lui Neluțu Varga 22,2 milioane euro (ep.1)
Becali, Șucu, Iftime, Dioszegi, Rotaru, Varga, sunt doar câteva nume scoase în față când vine vorba de finanțarea unui club de fotbal. Înaintea lor au fost Copos, Iancu, Paszkany, Porumboiu, Niculae, Borcea, Badea, Mititelu, Penescu, oameni de afaceri pentru care fotbalul reprezintă un business. Unora le-a funcționat, altora nu…
Fanii nu-și pun întrebări la care nu pot obține răspuns: de unde vin banii? Ei se mulțumesc că au o echipă la meciurile căreia pot refula. Și, uneori, când jocul nu merge, e bine să știe cine „bagă banii”, ca să aibă pe cine înjura. Pe banii lui, normal… Sau nu?
Cine-l FINANȚEAZĂ pe finanțatorul CFR Cluj? Un om de afaceri german îi cere înapoi lui Neluțu Varga 22,2 milioane euro (ep.1)
Unii dintre așa-zișii finanțatori ai cluburilor ies în față, la emisiuni, la evenimente, chiar se implică, mai mult sau mai puțin cu succes, în strategia de achiziții și chiar în pregătirea tehnico-tactică a echipei sau a meciurilor.
Alții preferă să stea în umbră și supervizează totul prin intermediul unor „eminențe cenușii”. Se mulțumesc să aibă încredere în acești oameni iar când lucrurile nu merg cum ar trebui, să tragă hățurile într-o direcție sau alta, bineînțeles, într-un deplin anonimat.
CFR Cluj era, până nu demult, un club de planul doi. „U” domina preferințele suporterilor în Cluj-Napoca, fie că juca în prima, a doua sau a treia ligă. Preluat în 2002 de către Árpád Pászkány, clubul a început să se înscrie pe un trend crescător în ceea ce privește performanța. Cât timp acesta a fost secondat de președintele Iuliu Mureșan, CFR Cluj a cucerit titluri și cupe, jucând chiar în grupele Champions League.
La data de 22 mai 2014, în cadrul unei conferințe de presă, Árpád Pászkány și-a anunțat retragerea din cadrul clubului, prin cesionarea acțiunilor sale deținute în calitate de persoană fizică către un SA cu 29 de acționari.
La începutul anului 2017, omul de afaceri clujean Ioan Varga a cumpărat 62% din acțiunile clubului. Infuzia masivă de capital, în valoare de peste 5 milioane de euro, a fost suficientă pentru ca CFR să își plătească datoriile și să reușească ieșirea din insolvență în luna mai a aceluiași an, devenind a doua echipă din România, după Dinamo, care evită falimentul în urma declanșării procedurii de reorganizare.
Cine este Ioan Varga?
În acest moment, cel care e recunoscut drept patronul campioanei României este Ioan Varga, sub comanda căruia echipa a cunoscut o ascensiune în ultimii ani. Apărut de nicăieri, considerat drept un tip controversat, Neluțu Varga are afaceri în construcții, cea mai importantă sursă a veniturilor lui. Porecla sa este „Tati de la Diesel” și provine din vremea în care conducea discoteca Diesel, una dintre cele mai vechi din Cluj-Napoca.
Tot mai multe voci din fotbalul românesc susţin că între politicianul Vasile Dîncu şi CFR Cluj există o legătură nevăzută. ”Singurul care nu iese la rampă, deocamdată, pentru că nu iese, este cel care conduce CFR Cluj, este vorba de Vasile Dîncu. Neluţu Varga e şi el un slujitor, un sfetnic, pe acolo, ascultător”, a declarat în 2020, Cornel Dinu.
”Eu am spus de mult lucrul ăsta, dar am fost contrat. Dîncu, Ponta, Maior, ei sunt şefii. Ei au luat banii şi din drepturile TV, precis. Dacă se urmăreşte drumul banilor, îi găseşte la offshore-ul din Malta”, a afirmat la un moment dat Dumitru Dragomir.
În 2017, în conturile clubului au intrat 6,3 milioane de euro, în două tranșe, un milion și după două săptămâni încă 5,3 milioane de euro. Omul aflat în spatele tranzacției este Abris Lelbach, un milionar german care a fost implicat și este și în prezent la clubul Werder Bremen, din Germania. El are afaceri în industrie şi energie. Marian Băgăcean, cel care a ieșit public, susținând că e noul acționar majoritar, ar fi, de fapt, un simplu contabil al omului de afaceri din Germania.
Cine este Abris Lelbach?
Lelbach e născut în fosta Iugoslavie, în 1960, iar familia lui s-a stabilit în Germania, la Frankfurt, când Abris avea 5 ani. Printre altele, vorbește și limba maghiară, bunica din partea mamei sale fiind originară din Ungaria. În tinereţe, Lelbach, acum stabilit la Berlin, a jucat tenis de masă de performanţă.
Despre Abris Lelbach a început să se audă în cercul CFR Cluj încă din 2017. Este acționar în mai multe societăți din Germania, în special cu activități în minerit, imobiliare și construcții civile. Averea lui este cotată între 423 milioane și 2,5 miliarde de euro, cifre vehiculate de presă. Acesta ar deține și 6% din acțiunile clubului Werder Bremen. Firmele lui Lelbach ar avea 3.800 de angajați din care aproape 1.000 doar în Berlin. Acesta fi împrumutat clubul CFR Cluj (prin intermediul lui Varga) cu 42 milioane de euro. De fapt, împrumutul ar fi fost către Ioan Varga, pe persoană fizică.
De altfel, în 2019, în discuțiile cu apropiații, Varga recunoștea că sursa originară a fondurilor este milionarul berlinez.
Lelbach este descris de oameni din Cluj care l-au recunoscut drept un “tip genial, modest, îmbrăcat nepretențios și care cară mereu cu el o pungă de plastic în care ține documente”.
Misteriorul Lelbach s-ar afla în spatele unei afaceri de exploatare minieră derulate de partenerul lui Varga, Albulescu, împreună cu mai multe firme cu acționariat german, înființate în Caransebeș.
„Nu e Neluțu Varga șef la Cluj. Nu are bani. El nu are nici 10 milioane de euro. Mi-a zis cineva de încredere. Acum am aflat. Neluțu Varga și neamțul au făcut afaceri împreună”, spunea, în 2018, Gigi Becali.
Lelbach vs. Varga
Se pare că „mariajul” dintre Varga și Lelbach n-a funcționat la parametri optimi. Clubul a ajuns să aibă datorii de peste 30 de milioane de euro, majoritatea la Ioan Varga. Neamțul aștepta ca o parte din suma împrumutată să i se întoarcă, cu atât mai mult că CFR Cluj a participat și în grupele Conference League.
Tot Gigi Becali spunea în 2018: „CFR o să aibă probleme cu banii. Dacă nu se califică în Champions League, și nu cred că se califică, de unde bani? Neamțul care e acolo o să spun că «Mi-ați promis Champions League și 25-30 de milioane de euro». Acum sunt și salarii mari la echipă și neamțul o să vadă că trebuie să scoată bani din cont. O să spună «Du-te, bă! Nu mai dau niciun ban».
Cert este că Varga a ajuns la proces cu Lelbach, proces prin care neamțul îi solicită acestuia returnarea sumei de 22,5 milioane de euro plus dobânzi penalizatoare. Procesul a început în 2022 la Cluj-Napoca și a fost strămutat la Bistrița.
„Reclamantul (Lelbach – n.a), în principal, a solicitat admiterea cererii de repunere în termenul de prescripţie iar în subsidiar, obligarea debitorului (Varga – n.a.) la plata sumei de 22.220.000 euro reprezentând împrumut nerestituit la scadenţă în temeiul unui contract de împrumut din anul 2015, precum şi plata dobânzii convenţionale remuneratorii şi a dobânzii legale penalizatoare”, se arată într-o precizare pentru Cluj24 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, locul unde a fost strămutat procesul la cererea lui Lelbach.
Din informațiile noastre, Abris Lelbach ar avea de plată aproximativ 1,3 milioane lei taxă de timbru, sumă eșalonată pe 36 de luni, câte 28.000 lei pe lună, pentru ca procesul să continue.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
EVENIMENT
Incendiu la un depozit de materiale de construcții în Cămărașu. De la ce au pornit flăcările
Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit joi noaptea pentru stingerea unui incendiu în localitatea Cămărașu.
La fața locului s-a deplasat imediat echipajul de la Punctul de Lucru Mociu, iar forțele au fost suplimentate cu două autospeciale de la Punctele de Lucru Jucu, respectiv Gherla.
Incendiu la un depozit de materiale de construcții în Cămărașu
Flăcările au cuprins un depozit de materiale de construcții. Potrivit pompierilor, iuncendiul s-a manifestat doar in interiorul depozitului, pe o suprafață de aproximativ 60 de metri pătrați.
Au fost distruseutilaje, vopseluri și diluanți. Pompierii au reușit să stingă incendiul în limitele găsite, în timp ce paramedicii SMURD au acordat îngrijiri medicale unui bărbat care prezenta o plagă la nivelul mâinii. În cele din urmă, bărbatul nu a necesitat transportul la spital.
Cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza unui scurtcircuit produs la un acumulator aflat la încărcat.
Respectarea orelor de liniște la bloc este o problemă cu care se confruntă locatarii. Orele de liniște sunt pentru toată lumea, fie că locuiești la casă, fie la bloc. Astfel că, vecinii care fac zgomot fără să țină cont de ceilalți, nu doar că plătesc amenzi usturătoare, dar riscă încă o pedeapsă.
Românii care nu respectă orele de liniște riscă să meargă la muncă în folosul comunității
Cu siguranță, cel puțin odată, ți-au dat bătăi de cap vecinii. La fel de probabil este că și tu, fără intenție, ai provocat disconfort cuiva. Un astfel de comportament, însă, poate avea consecințe serioase, scrie Fanatik.
Amenzi USTURĂTOARE dacă faci GĂLĂGIE în orele de liniște. Ce PEDEAPSĂ s-a mai adăugat
Căci, indiferent dacă locuiești la țară sau la oraș, ai putea primi amenzi de până la 12.000 de lei, dar și muncă în folosul comunității. Proiectul de lege aflat în dezbatere în parlament propune, pentru prima dată, stabilirea unor intervale de liniște și în mediul rural, nu doar în cel urban.
În prezent, vecinii gălăgioși sunt amendați cu maxim 1.500 de lei. Dar un proiect de lege aprobat de Senat apreciază că suma este insuficientă în raport cu disconfortul creat. Iar oamenii se plâng că, într-adevăr, orele de liniște nu prea sunt respectate.
Organizatorii de petreceri zgomotoase lângă locuințe, în aer liber sau în corturi, riscă amenzi de până la 6.000 de lei. În cazul în care fapta se repetă în decurs de 72 de ore, amenda poate ajunge la 12.000 de lei.
De asemenea, aceștia ar putea fi obligați să efectueze între 100 și 150 de ore de muncă în folosul comunității. Nemulțumiți de măsuri sunt tinerii, care consideră că acestea nu sunt necesare, cu toate că trei din zece români se plâng de vecini zgomotoși.
EVENIMENT
A început campania electorală pentru alegerile prezidențiale: 11 candidați în cursa pentru Cotroceni.Unde pot fi depuse plângeri
Campania electorală pentru alegerile prezidențiale a început vineri, la ora 00:00, și se încheie pe data de 3 mai, la ora 7:00.
Timp de 30 de zile, cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni vor încerca să convingă electoratul să le acorde votul pe 4 mai, scrie Agerpres.
Ce materiale de propagandă sunt permise în campania electorală?
În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă:
- afișe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate în locurile speciale pentru afișaj;
- materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
- publicitate în presa scrisă;
- materiale de propagandă electorală online;
- broșuri, pliante și alte materiale tipărite.
Toate materialele publicitare politice (materialele de propagandă electorală) trebuie evidențiate conform Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 9/2025 privind modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru președintele României din anul 2025.
Noutăți în campania electorală din 2025
Ca element de noutate, indiferent de mijlocul de distribuire, inclusiv prin intermediul programelor de radio și de televiziune, precum și al serviciilor media audiovizuale la cerere, pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conțină următoarele informații (eticheta):
a) o indicație privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;
b) candidatul sau formațiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele și adresa de e-mail, precum și adresa poștală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formațiunilor politice;
c) o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art.3 pct.11 și 12 din Regulamentul (UE)2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;
d) o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
e) după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;
f) codul unic de identificare a mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă.
15 panouri de afișaj, aprobate la Cluj-Napoca
În campanie, primarii le asigură candidaților panouri electorale distincte de cele amplasate pentru alte tipuri de alegeri. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral. La Cluj-Napoca, Primăria a aprobat 15 locuri de afișaj electoral:
- 1.P-ța Mihai Viteazul pe aleea din fața monumentului domnitorului Mihai Viteazul
- P-ța Gării- str. Căii Ferate în zona pietonală dinspre str. Craiovei
- P-ța 1 Mai în zona stației C.T.P. în triunghiul delimitat prin balizele de semnalizare
- B-dul 21 Decembrie 1989 – staţia C.T.P.- vis a vis de piaţa agroalimentară Mărăşti, sensul de coborâre înspre centru
- Stația C.T.P. IRA (sensul de coborâre înspre centru)
- Str. Alexandru Vaida Voevod (în zona staţiei C.T.P. din fața centrului comercial Iulius Mall- sensul de coborâre înspre cart. Mărăști)
- Baza Sportivă Gheorgheni-str. Alexandru Vaida Voevod, FN (în zona teraselor)
- B-dul Eroilor (în zona monumentului închinat memorandiștilor înspre b-dul Eroilor)
- P-ța Ștefan cel Mare (pe trotuarul din spatele Bastionului Croitorilor)
- Strada L. Pasteur nr 60 (pe platforma din preajma sediului instituției din cartierul Zorilor)
- Str. Observatorului (pe platoul betonat situat între imobilele de la numerele poștale 107 și 109)
- Splaiul Independenței (în stația de tramvai, sensul de coborâre înspre centru, în zona Salii Polivalente ”BT Arena” )
- Calea Mănăștur, la intersecția cu str. Câmpului (în stația C.T.P. de pe Calea Mănăștur, sensul de coborâre înspre centru)
- Calea Florești (în stația C.T.P., vis-a vis de Carrefour Market -Calea Florești, sensul de coborâre înspre centru)
- Str. Primăverii ( în zona parkingului și a fântânii arteziene)
De asemenea, clujenii pot verifica online la ce secție de votare sunt arondați la alegerile prezidențiale din luna mai.
Materialele electorale trebuie eliminate în preziua votului
În preziua votării și în ziua votării, îndepărtarea materialelor publicitare politice (materialelor de propagandă electorală) de orice tip din clădirea sediului secției de votare din țară și de pe respectiva clădire se dispune de președintele biroului electoral al secției de votare și se duce la îndeplinire prin persoanele desemnate de primar, de îndată.
Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.
În eventualitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, campania va începe de la data validării rezultatelor primului tur de către Curtea Constituțională și se va încheia la data de 17 mai, ora 7:00.
BEC, CNA, AEP, CCR sau Poliția pot soluționa plângerile privind campania
Birourile electorale județene, ale sectoarelor municipiului București sau Biroul electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate, Curtea Constituțională, Consiliul Național al Audiovizualului, Autoritatea Electorală Permanentă, Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română sau Poliția Locală sunt instituțiile care pot acționa în cazul plângerilor privind modul de desfășurare a campaniei electorale la alegerile prezidențiale.
Totodată, BEC a mai stabilit că plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari se adresează exclusiv Biroului Electoral Central.
Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale?
Biroul Electoral Central a stabilit, pe 22 martie, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale din luna mai:
- poziția 1 – George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)
- poziția 2 – George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
- poziția 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România)
- poziția 4 – Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
- poziția 5 – Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)
- poziția 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)
- poziția 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
- poziția 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
- poziția 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
- poziția 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
- poziția 11 – Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).
Cinci candidați – Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș, Silviu Predoiu și Sebastian-Constantin Popescu – au intrat în cursa electorală și la scrutinul prezidențial de anul trecut, șefa USR reușind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituțională. Doar trei candidați – Lavinia Șandru, Daniel Funeriu și Nicușor Dan – se află la prima campanie de prezidențiale.
Alegeri cu repetiție
Alegerile din luna mai au loc după ce, pe 6 decembrie anul trecut, Curtea Constituțională a anulat scrutinul prezidențial chiar în ziua în care începuse votul în diaspora pentru al doilea tur de scrutin, programat pentru 8 decembrie.
Pe 24 noiembrie, la primul tur, 14 candidați și-au disputat fotoliul de la Cotroceni, același număr de candidați ca la primul tur al scrutinelor din 2014 și 2019.
Anunțul făcut de administrația de la Casa Albă în ceea ce privește majorarea tarifelor vamale la importuri a avut un efect imediat asupra dolarului.
Donald Trump a anunţat taxe de 20% pentru produsele importate din UE, 34% pentru cele din China sau 10% pentru importurile din Marea Britanie, arată analistul econoloc Radu Georgescu.
„Ziua Eliberării”. Dolarul a pierdut 9,5 bani într-o singură ședință
Decizia luată de Donald Trump se poate transforma într-un război comercial la nivel mondial și la dezvoltarea de noi alianțe și piețe de desfacere, care să ocolească Statele Unite, arată Radu Georgescu.
Euro a crescut în prima parte a zilei de joi, în piețele europene, la 1,1046 dolari, maxim care nu a mai fost atins de la începutul lui octombrie, atunci moneda americană a intrat pe o pantă ascendentă, odată cu înmulțirea pariurilor pe victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale care urmau să se desfășoare în noiembrie.
În piața locală, cursul monedei americane a scăzut joi de la 4,6059 la 4,5116 lei, una dintre cele mai mari scăderi zilnice a ultimilor ani.
Deprecierea dolarului ieftinește exporturile americane
Deprecierea dolarului nu este însă contraproductivă pentru economia americană. Ea ieftinește materiile prime dar și exporturile americane, spune analistul economic. Piețele anticipează că Rezerva Federală americană va opera în acest an cel puțin trei ori reduceri ale dobânzilor de politică monetară, pentru a preîntâmpina eventualitatea intrării în recesiune a Statelor Unite.
Care este prețul aurului
Uncia de aur a atins al treilea record din această săptămână de 3.169,60 dolari/uncie, la scurt timp după anunțarea noilor tarife vamale pe care le va practica Statele Unite.
Marcările de profit care au urmat au coborât cotațiile apoi până la 3.090 dolari/uncie, arată Radu Georgescu.
În piața locală, deprecierea semnificativă a monedei americane și revenirea unciei la 3.090 dolari au avut ca efect scăderea prețului gramului de aur de la maximul istoric de 463,3913 lei la 453,3570 lei. Piața valutară locală era deosebit de calmă. Culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,977 – 4,9775 lei, față de 4,976 – 4,978 în ședința precedentă, iar media euro a coborât marginal de 4,9774 la 4,9772 lei.
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut ușor
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,90 la 5,89%%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%.
Investitorii și-au majorat plasamentele în moneda niponă sau cea elvețiană. Cursul francului elvețian a crescut de la 5,2114 la 5,2235 lei. În schimb, media lirei sterline a scăzut de la 5,9774 la 5,9419 lei. Media monedelor din regiune se aprecia la 4,1791 zloți/euro, respectiv 400,62 forinți/euro.
Creșterea aversiunii față de risc a afectat și piața cripto. Bitcoin a scăzut 82.188 – 83.902 dolari iar ethereum la 1.786 – 1.843 dolari.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Incendiu la un depozit de materiale de construcții în Cămărașu. De la ce au pornit flăcările
Amenzi USTURĂTOARE dacă faci GĂLĂGIE în orele de liniște. Ce PEDEAPSĂ s-a mai adăugat
A început campania electorală pentru alegerile prezidențiale: 11 candidați în cursa pentru Cotroceni.Unde pot fi depuse plângeri
„Ziua Eliberării”. Dolarul a pierdut 9,5 bani într-o singură ședință
„Împreună hrănim speranța”. Colecta Națională de Alimente revine la Cluj. Ajutor de Paști pentru cei în nevoie
CFR Cluj învinge Universitatea Craiova după lovituri de departajare și se califică în semifinala Cupei României
Echipa de studenți a UTCN, LOCUL 1 la concursul de simulare a cutremurelor din SUA
Mircea Abrudean, în Granada: România rămâne un partener responsabil în promovarea valorilor democratice în regiunea Mediteranei
