EVENIMENT
Cine-l FINANȚEAZĂ pe finanțatorul CFR Cluj? Un om de afaceri german îi cere înapoi lui Neluțu Varga 22,2 milioane euro (ep.3)
Marți, Cluj24 v-a prezentat întrebările adresate celor doi oameni de afaceri, Ioan Varga respectiv Abris Lelbach, întrebări rămase, până la această oră, fără răspuns. De ce ar fi un secret faptul că Varga a împrumutat bani de la neamț pentru a susține clubul CFR Cluj? Considerat un prosper om de afaceri, Ioan Varga este implicat în mai multe firme care, după cum vom arăta azi, nu sunt nici pe departe atât de prospere precum s-ar crede.
Conform termene.ro, Ioan-Gheorghe Varga s-ar regăsi ca administrator sau simplu asociat în 7 societăți.
Cine-l FINANȚEAZĂ pe finanțatorul CFR Cluj? Un om de afaceri german îi cere înapoi lui Neluțu Varga 22,2 milioane euro (ep.3)
Acestea sunt:
– Aktiv Impuls Trading SRL (70%): din 2021 – 4674 – Comert cu ridicata al echipamentelor si furniturilor de fierarie pentru instalatii sanitare si de incalzire (pe pierdere)
– Formin TJK SRL (33%): din 2022 – 7112 – Activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea (pe pierdere)
– Enterprise Cont Global SRL (75%): din 2022 – 4611 – Intermedieri in comertul cu materii prime agricole, animale vii, materii prime textile si cu semifabricate (pe pierdere)
– Nabucco Property SRL (50%): din 2022 – 4110 – Dezvoltare (promovare) imobiliara (pe pierdere)
– Windmills Green Tech SRL (70%): din 2022 – 3511 – Productia de energie electrica (pe pierdere)
– Niva Mining Hub SRL (30%): din 2024 – nu apare obiectul de activitate
– Fotbal Club CFR 1907 Cluj SA
Așa după cum reiese de aici, absolut toate afacerile declarate ale lui Ioan Varga funcționează pe pierdere. Devine din ce în ce mai clar faptul că el este finanțator la CFR Cluj pe banii altora. Altfel spus, un interpus.
Pe ce mizează Varga în procesul intentat de Lelbach?
„Din actele depuse la dosar reiese că finanțatorul CFR joacă oarecum la „offside” în acest caz, mizând pe faptul că omul de afaceri german nu a depus acțiunea pentru recuperarea banilor în termenul prevăzut de lege. Mai mult, clujeanul susține că înscrisurile depuse la dosar nu fac dovada plății celor 22 de milioane efectuate de omul de afaceri german, fiind plătite de firme controlate de acesta, dar care nu fac obiectul contractului de împrumut încheiat pentru suma 22.220.000 euro.
Din cererea de chemare în judecată depusă la instanță de Abris Lelbach reiese că în 21 mai 2015 s-a încheiat contractul de împrumut având ca obiect suma de 22.220.000 euro. Contractul a fost încheiat între Ioan Gheorghe Varga în calitate de debitor și Abris Lelbach în calitate de creditor, cu termen de restituire la data de 31.12.2018.
Conform contractului, împrumutul a fost acordat în vederea efectuării de investiții în domeniul agricol, energie, turism, construcții și resurse naturale. Totodată, părțile au prevăzut o dobândă de 2,4 la sută din suma împrumutată pe an, plătibilă la data restituirii sumei împrumutate.
„Primul transfer s-a efectuat în 28.05.2015”
Ulterior s-a revenit asupra cuantumului dobânzii, stabilindu-se 0,5 la sută pe an din suma împrumutată, plătibilă la data restituirii sumei împrumutate, dar nu mai târziu de data de 31.12.2018. De asemenea se precizează în actul adițional că investițiile pot viza și alte arii de afaceri în care Ioan Gheorghe Varga decide să investească conform propriei sale voințe. Totodată, Varga trebuia, conform înțelegerii, să trimită la fiecare șase luni un raport de activitate.
După ce părțile au căzut de acord asupra clauzelor contractului au fost efectuate următoarele transferuri către Ioan Gheorghe Varga. Primul transfer s-a efectuat în 28.05.2015, constând în 6.000.000 euro, iar în 2 iunie 2015 s-a virat suma de 5.000.000 euro. Tot în 2 iunie s-au virat în conturile lui Ioan Gheorghe Varga 7.000.000 euro iar în 10 iunie 2015 suma de 2.220.000 euro. Din actele depuse la dosar reiese că în 28 mai 2015 s-a mai făcut un transfer de 2.000.000 euro, toate având legătură cu contractul din 21 mai 2015.
„Abris Lelbach avea la dispoziție trei ani pentru a solicita restituirea banilor”
În acțiunea civilă, Abris Lelbach spune că în ciuda insistențelor, la data scadenței, Ioan Gheorghe Varga nu a restituit împrumutul, ceea ce l-a determinat să comunice o somație de plată.
Conform legii, de la data scadenței contractului de împrumut-31.12.2018, Abris Lelbach avea la dispoziție trei ani pentru a solicita restituirea banilor, mai exact până la 31.12.2021.
Pentru a se încadra în acest termen, în 24.12.2021 Abris Lelbac a trimis o somație de plată, documentul fiind transmis prin intermediul Poștei Române.
Cum nici în urma acestui demers nu a primit banii, a cerut la în instanță emiterea unei ordonanțe de plată.
Pentru a se asigura că toată procedura pe care a parcurs-o a fost în deplină legalitate și în termenul de prescripție prevăzut de lege, a solicitat Poștei Române emiterea unei copii de pe dovada somației de plată transmise în 24.12.2021. Numai că Poșta Română i-a comunicat că la oficiul poștal nu se pot identifica documente care să confirme livrarea către destinatar a actului menționat.
Totodată s-a arătat că în aplicația informatică s-a marcat în mod eronat starea „distribuit” a somației. Practic, Poșta Română arăta că nu a transmis somația inițială înaintată de Abris Lelbach lui Ioan Varga. Mai bine zis, „somația” s-a pierdut, ceea ce, în acest context a pus sub semnul întrebării termenul procedural până la care omul de afaceri german putea să se adreseze instanței pentru recuperarea împrumutului.
„Varga susține că banii nu i-a primit de la Abris Lelbach”
Varga recunoaște că suma prevăzută în contract trebuia restituită până la data de 31.12.20018, însă precizează că lui nu i s-a comunicat vreo somație de plată,
Prin urmare, Varga cere respingerea acțiunii lui Abris Lelbach în temeiul excepției prescripției dreptului material la acțiune, explicând că termenul de prescripție a început să curgă la 31.12.2018, fiind împlinit cel târziu la 02.03.2022, (cei trei ani care s-au împlinit în decembrie 2021 și alte două luni din perioada stării de urgență determinată COVID) iar acțiunea a fost introdusă de omul de afaceri german în 03.10.2022, cu mult peste termenul legal.
Mai mult, Ioan Varga spune că înscrisurile depuse la dosar nu fac dovada plății conform Codului Civil. Mai exact, finanțatorul CFR arată că contractul de împrumut este semnat de Abris Lelbach în timp ce extrasele bancare vizează conturile lui Lelbach Berlin VoBa. „Întrucât subsemnatul am încheiat multiple contracte de asociere cu firmele controlate de domnul Lelbach, nu există dovada faptului că acele viramente ar fi aferente contractului ce face obiectului cauze”, spune Varga.
Varga susține că banii nu i-a primit de la Abris Lelbach așa cum se prevede în contract ci de la alte entități”, scrie Făclia.
Și tăcerea lui Varga e un răspuns
Cluj24.ro nu ”a luat” bani de la ”U” Cluj, nici de la Radu Constantea, așa cum au insinuat unii suporteri prea zeloși ai CFR 1907 Cluj, ci, într-un demers pur jurnalistic, a încercat să ridice colțul vălului de pe o afacere din fotbalul românesc, cerând transparență.
Departe de noi faptul că am „dori răul” clubului. Apreciem performanțele echipei și am reflectat în articolele noastre de-a lungul timpului succesele acesteia.
Concluzia după cele 3 episoade e clară: Ioan Varga nu este cine pretinde că este, și anume ”finanțatorul” CFR 1907 Cluj. Este cel mult un paravan, un interpus, care acționează cu banii altora.
Când suporterii ceferiști mai aud sau citesc că Varga a cumpărat jucători să știe că face acest lucru nu cu banii lui, ci ai altcuiva.
Dacă lucrurile nu ar fi stat așa cum le-a prezentat Cluj24, dacă nu era adevărat împrumutul de zeci de milioane de euro luat de Ioan Varga pe persoană fizică de la omul de afaceri german Abris Lelbach, dacă procesul de returnare a împrumutului de la Tribunalul Bistrița e o invenție gazetărească, dacă firmele sale sunt, cu adevărat, potente financiar și au un profit de multe milioane de euro din care Ioan Varga își permite să finanțeze clubul CFR 1907 Cluj, acesta putea, pur și simplu, să răspundă la întrebările noastre și să clarifice totul.
Dar a ales să tacă.
Deci, în ceea ce privește ”finanțatorul” CFR 1907 Cluj, și tăcerea este un răspuns. Probabil că e prea ocupat cu bunul mers al echipei. De aceea, Cluj24 îi acordă, la orice oră, dreptul la replică întru lămurirea lucrurilor.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
În lunile care au mai rămas din 2024 și pe tot parcursul anului 2025 sunt zile în care nu se pot face nunți pentru că slujba religioasă, cununia, nu se poate oficia, spun teologii.
Este vorba despre anumite zile, în care, în Biserică nu se pot efectua slujbe de cununie. Mai exact, în zilele de post de peste an și nici în zilele Praznicelor Împărătești, scrie Alba24.ro.
Când nu se fac nunți în 2024 și 2025. În ce zile nu se oficiază SLUJBA religioasă
De asemenea nu se pot face cununii, în Biserică, în perioada sărbătorilor importante. Aceste date sunt trecute în calendarul creștin ortodox. Calendarul Ortodox este un ghid spiritual, care conectează credincioșii la ritmurile vieții Bisericii.
Când nu se fac nunți în ultimele luni din 2024
– în Postul Naşterii Domnului (15 noiembrie – 24 decembrie);
– în ajunul şi în zilele Praznicelor împărăteşti (1-2 februarie; 12-13 iunie; 22-24 iunie; 15 august, 13-14 septembrie);
– de la Crăciun până la Bobotează (25 decembrie – 6 ianuarie).
Când nu se fac nunți în anul 2025
1-2 februarie – Întâmpinarea Domnului;
28-29 mai – Înălțarea Domnului;
7-9 iunie – Rusaliile;
15 august – Adormirea Maicii Domnului;
13-14 septembrie – Înălțarea Sfintei Cruci;
24 februarie – 27 aprilie – De luni, după Lăsatul Secului de carne pentru Postul de Paște, și până Duminica Sfântului Apostol Toma;
16 iunie-28 iunie – Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel;
31 iulie-14 august – În Postul Adormirii Maicii Domnului;
29 august – Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul;
15 noiembrie – 24 decembrie – Postul Nașterii Domnului;
25 decembrie 2025 – 6 ianuarie 2026 – În intervalul dintre Crăciun și Bobotează.
EVENIMENT
Vremea la Cluj în ultimele săptămâni din luna septembrie. Anunțul meteorologilor despre temperaturi și ploi
Meteorologii au făcut o estimare a valorilor termice și a precipitațiilor până în data de 29 septembrie.
Vremea la Cluj, la final de septembrie va fi frumoasă, cu zile mai calde decât în weekendul care a trecut.
Vremea la Cluj în ultimele săptămâni din luna septembrie. Anunțul meteorologilor despre temperaturi și ploi
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, media zilnică a temperaraturilor maxime va crește treptat, de la 20 de grade, până spre 23 de grade în 18 septembrie, valoare ce se va menține cu mici variații până spre finalul intervalului.
Temperaturile minime vor avea o medie cuprinsă între 6 și 10 grade, cele
mai scăzute valori urmând a se înregista în depresiunile intramontane.
Aici vor fi minime de 1 – 2 grade, în perioada 20 – 22 septembrie.
Sunt prognozate ploi și pe final de septembrie
Potrivit meteorologilor, ploi slabe, pe arii restrânse, se vor semnala la începutul perioadei, respectiv până în 18 septembrie.
Spre finalul lunii, respectiv după data de 26 septembrie, probabilitatea ca să plouă va fi în creștere.
Președintele AUR, George Simion, a prezentat luni, în satul Brăniștari, comuna Călugăreni, din județul Giurgiu, casa construită în 12 zile pentru o familie de oameni amărâți cărora le-a ars locuința într-un incendiu.
George Simion: „Se poate să construim la 35.000 de euro!”
Liderul AUR a spus că prin acest proiect a demonstrat criticilor că se poate construi o locuință la 35.000 de euro.
„Casa este gata pentru oamenii pe care am zis că îi ajutăm. Două camere, nu 50 de metri pătrați, ci 60 de metri pătrați.
Pentru toți oamenii care nu credeau că este posibil, am pus timp de 12 zile fiecare element din această casă pe YouTube. (…) Îi așteptăm pe toți criticii noștri, veniți în satul Brăniștari, comuna Călugăreni și spuneți voi dacă este posibil sau nu este posibil.
Reamintesc, am construit această casă în 12 zile. Prețul total, pe care îl puteți vedea pe YouTube, este de 29.300 de euro, nu 35.000 de euro”, a spus președintele AUR.
George Simion: Vorbim despre speranță pentru oameni amărâți
Acesta a subliniat că această casă a fost construită ca urmare a apelului venit din partea unei familii căreia i-a ars casa, o familie nevoiașă, care nu avea cum să repare măcar ce a distrus incendiul.
„Vorbim despre speranță pentru oameni amărâți care în mod normal nu ar fi reușit să-și reconstruiască această casă. Vorbim de speranță pentru România. Sunt foarte mulți cei care s-au îndoit de posibilitatea de a construi apartamente, blocuri, cartiere noi, conform Planului Simion, măsura legată de apartamente, de locuințe.
Au spus că nu este posibil chiar dacă statul pune la dispoziție terenul, se ocupă ca respectivele blocuri de locuințe să fie racordate la utilități, să aibă infrastructura necesară și să obțină mult mai rapid, declarând acest proiect de interes național, autorizațiile necesare. (…)
Noi nu suntem statul român, sperăm să reprezentăm statul român la nivel de președinte. Am vrut să arătăm, totodată ajutând o familie care avea nevoie, că se poate”, a subliniat George Simion.
Materialele de construcții au costat 17.300 de euro
Liderul AUR a precizat că proiectul s-a încadrat cu materialele de construcții în suma de 17.300 de euro, iar forța de muncă a costat 12.000 de euro.
„Planul Simion pentru construcția de locuințe este o măsură care vizează în primul și în primul rând securitatea demografică a României.
Este un plan pentru împroprietărirea românilor, pentru ajutarea familiilor care sunt la început de drum și vor să aibă copii și sunt descurajate de ratele mari pe care le-ar avea la bănci sau de cuantumul chiriilor.
Planul Simion vizează încurajarea revenirii în țară a românilor prin această măsură”, a punctat președintele AUR.
Gianina Șerban: Este posibil
La rândul său, deputatul Gianina Șerban, cea care a fost coordonatorul proiectului, a spus că „această casă vine ca un sprijin pentru o familie”.
„Prin construcția acestei case, cred că am dat din nou speranță și am dat speranță oamenilor care au nevoie de o locuință, familiilor tinere, în primul rând, care au nevoie de o locuință. (…)
În spatele meu există dovada clară că promisiunea făcută de AUR prin domnul președinte George Simion, aceea de a construi locuințe la 35.000 de euro cu o suprafață de 50 de metri pătrați, este posibil”, a afirmat Gianina Șerban.
Mohammad Murad: Costul unui metru pătrat în România este în jur de 480 de euro
Președintele organizației oamenilor de afaceri din AUR, doctorul Mohammad Murad, a spus că el, înainte de toate, este om de afaceri și totdeauna a făcut „mai multe fapte decât vorbe”.
„Costul unui metru pătrat în România, corect, este în jur de 480 de euro. Tot ce vedeți peste acest cost înseamnă birocrație. Birocrație, hoție care îți duce prețul la 700 de euro.
Vă spun sincer, orice român care vrea o casă poate să o facă liniștit la preț de 500 de euro metrul pătrat. Această casă este calitatea superioară, iar toate materialele de construcție în afară de becuri sunt românești. (…)
În 2018 am sărbătorit 1 milion de metri pătrați construiți în București și în Constanța, în special. Am experiență, cunosc foarte bine”, a spus Mohammad Murad.
EVENIMENT
Dan Tanasă (AUR): ”Amnezia candidaților la prezidențiale, boală grea pentru Ciolacu, Geoană și Ciucă!”
“Campania pentru alegerile prezidențiale ar trebui să scoată ce e mai bun din candidați. Doar că, atunci când mă uit la candidații PSD, PNL și la independentul de carton Geoană, parcă au intrat într-o transă, într-o amnezie totală”, arată deputatul Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR.
”Îi trec repede în revistă pe Ciolacu și pe Ciucă. La Congresul PSD, Ciolacu s-a comportat ca liderul opoziției la actuala putere, ca și cum nu era prim-ministru. Ne spunea despre lucrurile care nu s-au făcut în România ultimilor 35 de ani, în care PSD s-a aflat la guvernare. Plângea pe umerii românilor plecați în diaspora, deși aceștia au plecat tocmai din cauza proastelor guvernări PSD.
Al doilea, „Ciucă al nostru”, ostașul pierdut în tranșeele politicii. În ziua desemnării sale drept candidat, Ciucă pare că a fost în transă.
Probabil că zborul electoral la Galați, acolo unde inundațiile au făcut prăpăd, l-a afectat. Dar cum poate Ciucă, al cărui partid e de cinci ani la guvernare, să spună că oamenii așteaptă decizii care să îndrepte tot ceea ce nu s-a făcut în toți acești ani de zile.
Sau că reperele politice constante au rămas mereu două pe scena politică românească: urmașii Partidului Comunist și liberalii. El spune asta? Tocmai el care e cu PSD la guvernare și a fost prim-ministru susținut de PSD?
Gafele lui Geoană
Una, însă, le întrece pe toate: România are nevoie de un președinte care vorbește cu românii din țară și cu cei din diaspora. Ciucă, de câte ori ai fost tu în comunitățile din diaspora?
Totuși, cel care a reușit să o țină din gafă în gafă a fost Mircea Geoană, care și-a reafirmat statutul de prostănac pe care i l-a lipit Ion Iliescu în mandatul de președinte al PSD. Apropo, Geoană este cel mai longeviv președinte pe care PSD l-a avut.
După ce i-a urat sănătate Regelui Mihai, Geoană a mers mai departe. Două lucruri mi-au atras atenția:
1) Spune că nu a votat la Referendumul pentru Familie din 2018 pentru că era la NATO. Fals! A fost secretar general al NATO în perioada 17 iulie 2019 – 3 septembrie 2024. Așadar, de ce nu a votat? Pentru că prietenii săi progresiști nu l-au lăsat?
2) Geoană nu știe nici când e născut. „Sunt decrețel și eu” – spune acesta senin într-o emisiune. Generația cunoscută sub numele de „decreței” se referă la copiii născuți după 1966! Geoană s-a născut în 1958, cu opt ani înainte de semnarea decretului!
Aceștia sunt candidații pe care sistemul ni-i propune. Pe lângă ei mai este și doamna Lasconi, cea care se confruntă cu probleme în privința studiilor.
România are, pentru prima dată după 35 de ani, șansa de a avea un președinte al românilor. Acesta este George Simion!”, spune Dan Tanasă, deputat și purtător de cuvânt al AUR.