Românii cu drept de vot din diaspora sunt așteptați la urne, în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, pe 16, 17 și 18 mai. Votarea a început în străinătate joi seară (la 22:00 ora României) odată cu deschiderea secției de votare din Auckland, Noua Zeelandă.

965 de secții de vot, deschise în diaspora

Cetățenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reședința în afara țării, pot vota într-una dintre cele 965 de secții de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidențiale din acest an.

Cele mai multe secții de votare sunt în Italia și Malta (161), Spania (147), Marea Britanie (108), Franța și Principatul Monaco (69), Republica Moldova (64), SUA (50), Belgia (29) și Țările de Jos (23).

Pentru alegerile din acest an, 29 de secții au fost relocate în localități sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanții comunităților de cetățeni români, fie pentru o mai bună acoperire a comunităților din diverse zone, în scopul facilitării accesului acestora la secțiile de votare, arată Ministerul Afacerilor Externe.

MAE precizează că în cazul a cinci secții de votare din Franța, Marea Britanie și Spania vor fi utilizate adrese diferite între cele două tururi ale alegerilor prezidențiale.

Trei zile pentru vot în diaspora

Secțiile de votare din străinătate vor fi deschise, și în al doilea tur de scrutin, timp de trei zile, după cum urmează:

• Vineri, 16 mai, între orele 7:00 și 21:00 (orele locale)
• Sâmbătă, 17 mai, între orele 7:00 și 21:00 (orele locale). În prima și a doua zi ale votării în străinătate, alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secției, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de a alege, până cel mai târziu la ora locală 23:59.
• Duminică, 18 mai, între orele 7:00 (ora locală) și 21:00 (ora locală a României), nu mai târziu de ora 21:00, ora României, cu posibilitatea de prelungire pentru încă trei ore pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora de închidere a secției respective, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției.

În a treia zi a votării în străinătate, 18 mai, secțiile de votare din străinătate organizate în zone al căror fus orar este înapoiat față de cel al României (se va ajunge la ora locală 21:00 ulterior momentului în care România ajunge la respectiva oră) se închid la ora locală a României 21:00. În această situație, alegătorii care la ora locală a României 21:00 se află la rând pot să își exercite dreptul de vot până cel mai târziu la ora locală a României 23:59.

Peste 6.000 de voturi prin corespondență

Totodată, alegătorii români din străinătate au posibilitatea votului prin corespondență. Un număr de 6.085 de cereri de vot prin corespondență dintre cele 6.496 depuse în acest sens pe portalul www.votstrainatate.ro au îndeplinit condițiile legale, a anunțat Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform site-ului AEP, cele mai multe cereri pentru vot prin corespondență s-au înregistrat în Germania, Marea Britanie, Elveția, Franța, Statele Unite, Italia și Spania.

Aproape un milion de voturi în diaspora, în turul I

La primul tur de scrutin au votat în diaspora 973.129 de cetățeni români.

Alegătorii din străinătate pot vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic; pașaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

Când se prezintă la urne, alegătorul arată actele de identitate membrului-operator de calculator, care preia și introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

Numărul celor care încasează pensii speciale a crescut în 2025 față de anul trecut, așa cum arată ultimele date publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cei mai mulți beneficiari sunt magistrați, mai exact foști judecători și procurori.

Potrivit celor mai recente date centralizate de Casa de Pensii Publice, numărul pensionarilor speciali a ajuns la 11.637 în aprilie 2025. Se constată o creștere cu 35 de beneficiari, comparând cu luna precedentă, scrie Fanatik.

În 2025 a CRESCUT numărul celor care încasează PENSII speciale. Ce MESERII au avut aceștia

De asemenea, în aprilie 2024, în România erau 11.471 de pensionari speciali. Cei mai mulți dintre aceștia, 5.624 de persoane, sunt foști magistrați a căror „pensie medie de serviciu”, așa cum este denumită, este de circa 5.000 de euro, adică 25.214 lei.

Alți 2.291 de beneficiari, foști salariați din personalul auxiliar din instanțe, primesc o pensie medie de 6.616 lei brut. Peste 1.360 de pensionari sunt foști piloți civili sunt, iar pensia medie a acestora este de peste 12.000 de lei brut.

Pe lângă aceștia, încă 880 de pensionari sunt foști funcționari publici parlamentari. Ei obțin o pensie medie de 6.137 de lei brut. Alte 800 de persoane fac parte din Corpului diplomatic și consular al României, iar pensia lor este de aproape 7.000 de lei.

„Cea mai mare pensie specială era încasată de un fost magistrat”

Totodată, 674 de persoane au lucrat la Curtea de Conturi, iar pensia medie de serviciu a acestora este de 10.120 de lei brut. Pe de altă parte, pensiile militare pentru un soldat gradat depășește suma de 3.000 de lei, așa cum anunța la începutul acestui an ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.

„Vreau să demontez un mit, că pensiile în Armată sunt uriaşe. Într-adevăr, avem 10 pensii care sunt între 43.123 şi 56.160 lei. Ele aparţin unor magistraţi militari”, afirma ministrul Apărării.

De altfel, în septembrie anul trecut, cea mai mare pensie specială era încasată de un fost magistrat. Este vorba de suma de 69.343 de lei brut.

La începutul săptămânii viitoare vom afla care va fi drumul României pentru următorii ani. În Uniunea Europeană și NATO. Sau întoarcerea spre anii ´80 și Rusia.

Noul președinte, oricare va fi el, se va confrunta cu mari probleme sociale dar și economice, în condițiile în care PIB-ul României a crescut anul trecut cu doar 0,8%, iar avansul în primul trimestru din acest an a fost de numai 0,2% față de perioada similară din 2024, conform datelor prezentate de INS. Situație datorată în mare parte modului în care a fost condusă țara de către guvernul Ciolacu.

ANALIZĂ. Indicii ROBOR au revenit pe CREȘTERE

Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențialelor a determinat ieșirea PSD de la guvernarea. Investitorii străini sau locali au decis ieșiri din piața valutară, iar euro a atins joia trecută maximul istoric de 5,1222 lei. Pentru a stinge „incendiul” banca centrală a fost nevoită să vândă circa 6 miliarde euro, conform analiștilor Erste Bank, și să sterilizeze lichiditatea din piața monetară, ceea ce a ridicat nivelul dobânzilor interbancare, a indicilor ROBOR.

Joia aceasta, cursul euro a scăzut marginal de la 5,1036 la 5,1032 lei, iar tranzacțiile se realizau în culoarul 5,102 – 5,107 lei.

Cu câteva zile înainte de turul al doilea, indicii ROBOR au revenit pe creștere, urmare a creșterii temerilor față de o schimbare a drumului european al României.

„Finanțele s-au împrumutat joi cu 867 milioane de lei”

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a crescut de la 7,20 la 7,29%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 7,36 la 7,33%, iar cel la 12 luni de la 7,41 la 7,44%.

După ce au atras marți 1,6 miliarde euro din piaţa locală, prin două emisiuni de titluri de stat, Finanțele s-au împrumutat joi cu 867 milioane de lei printr-o emisiune cu scadența în aprilie 2026. Valoarea programată a fost de 500 milioane lei, iar Trezoreria a acceptat un nivel mediu ponderat al randamentului de 8,34%/an.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1172 – 1,1228 dolari, investitorii urmărind cu atenție modul în care se desfășoară negocierile comerciale dintre Statele Unite și China. În piața locală, cursul dolarului a crescut de la 4,5335 la 4,5554 lei.

„Media monedelor din regiune s-a apreciat”

Media francului elvețian a coborât de la 5,4412 la 5,4394 lei iar a lirei sterline de la 6,0523 la 6,0511 lei.

Prețul gramului de aur a scăzut de la 471,3738 lei la 463,9693 lei, efect al deprecierii metalului galben la 3.120 – 3.194 dolari/uncie.

Media monedelor din regiune s-a apreciat la 4,2378 zloți/euro, respectiv 403,25 forinți/euro.

Bitcoin scădea joi la 101.563 – 103.891 dolari iar ethereum la 2.518 – 2.644 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00

Radu Georgescu

Fundașul Universităţii Cluj, Bogdan Mitrea, în vârstă de 37 de ani, a anunțat că se va retrage la finalul acestui sezon. El intenționează să rămână în fotbal și va fi agent de jucători.

Mitrea a vorbit cu regret despre decizia luată, dar a considerat că nu mai este cazul să insiste. Spune că nu mai simte vreo bucurie care să îl motiveze să continue. Contractul lui cu Universitatea Cluj ajungea la final în iunie 2025 și nu a mai fost prelungit, scrie GSP.

Un fundaș de la „U” Cluj se RETRAGE la finalul sezonului

Fundașul central care a mai evoluat de-a lungul carierei, printre altele, la Farul, FCSB, Sepsi și Universitatea Craiova, a luat decizia să nu se depărteze de fotbal și va continua cariera ca agent de jucători, alături de actualul său agent.

„Mi-e greu să iau decizia, dar trebuie să o iau. În ultimul an m-am gândit la această decizie și punându-le toate în balanță, cred că e cel mai bine să mă retrag acum în vară.

Mă gândesc de ceva timp ce o să fac după ce termin. Din punct de vedere fizic sunt bine, n-am nicio problemă. În carieră n-am avut nicio accidentare. Am avut constanță și pot să număr antrenamentele la care n-am fost de când am venit în prima ligă, de fapt la liga a II-a la Iași, la 24 de ani. Nici înainte n-am avut, dar de atunci s-a contabilizat perioada mea fotbalistică.

„M-am chinuit și a fost greu, dar satisfacția este mai mare”

Am avut o constanță și n-am avut nici măcar nicio întindere musculară. Am ajuns la un moment în care nu mai am plăcerea să mă antrenez și ăsta e adevărul. Nu mai am tragere, efectiv, să merg zilnic la antrenament, să merg în cantonament, să am în fiecare săptămână meciuri. E un nivel de saturație și am considerat că e mai bine.

M-am chinuit și a fost greu, dar satisfacția este mai mare. Când te chinui și e mai greu, orice obții pe munca ta, fără să-ți dea nimeni nimic dacă nu meriți, îți dă o satisfacție mare. De aceea sunt mândru de ceea ce am realizat. Mă uit cu mândrie în urmă și am o satisfacție că o să-i transmit copilului meu aceste chestii.

După atâția ani sunt împlinit, realizat și mândru. Știu că am făcut ce am vrut în viață. Am reușit și am tras de la 7-8 ani să fac fotbal. Am făcut ce mi-a plăcut.

În principiu, tot în domeniu fotbalului o să fiu. O să fac impresariat și o să colaborez cu agentul meu. E de mulți ani și știu ce fel de om este. Are agenția lui și îmi place ideea de a colabora. Pe partea asta o să mă duc.

Deocamdată, percep această meserie din punct de vedere fotbalistic. Am lucrat cu câțiva agenți în carieră. Simt că pot și sper să pot să fac această meserie cu aceleași principii cu care am făcut fotbalul, corectitudine și seriozitate. Dacă reușesc e OK, dacă nu, vedem mai departe. Cred că am un atu față de mulți pentru că vin dintre ei și știu cum se simt fotbaliștii când li se transmit niște lucruri”, a spus Bogdan Mitrea.