Centru de tranziție pentru deținuți cu pedepse ușoare, gestionat de o asociație din Cluj. Îi pregătesc pentru piața muncii

La Cluj-Napoca se pregătește implementarea unui proiect pilot după modelul A.P.A.C. (The Association for the Protection and Assistance of the Convicted), destinat deținuților cu pedepse reduse, aflați în regim deschis și semi-deschis. Centrul va funcționa ca un spațiu de tranziție între penitenciar și libertate, unde beneficiarii vor dobândi abilități pentru piața munci și vor fi sprijiniți pentru reintegrarea în societate.

Vineri, la sediul Fundației Prison Fellowship România din Cluj-Napoca, a avut loc o întâlnire de lucru pentru stabilirea pașilor în vederea implementării proiectului. Modelul A.P.A.C. a fost prezentat ca o soluție umanizată de sprijin pentru reinserția socială a persoanelor private de libertate.

Pregătirea pentru piața muncii

Întrebat despre natura proiectului, președintele Fundației Prison Fellowship România, Andrei Brie, a clarificat că este vorba despre un spațiu de tranziție.

„O să fie un centru de tranziție, genul de incluziune a persoanelor private de libertate, care în ultima parte a pedepsei lor vor tranzita centrul acesta. O să fie un proiect pilot, deci deținuții de la sistemul deschis și semi-deschis vor beneficia de această oportunitate de a veni în centrele A.P.A.C.. Modelul A.P.A.C pe care o să îl implementăm la nivel național, dacă proiectul de pilotare o să funcționeze.

Asta o să fie un proiect în colaborare cu Ministerul Justiției și al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Tipul acesta de proiect, halfway houses, îi asigură tranziția deținutului și integrarea cât mai bine în comunitate și inclusiv în societate. Noi încercăm să le dezvoltăm niște abilități ca înainte de eliberare să le dobândească și să poată să fie integrați cât mai ușor.”, declară pentru Cluj24, președintele A.P.A.C Andrei Brie.

Cine poate beneficia

Proiectul este destinat deținuților cu pedepse reduse, în special celor aflați în ultimii doi ani înainte de eliberare sau care execută sancțiuni pentru infracțiuni mai puțin grave.

„Persoanele care au o pedeapsă redusă, adică persoanele care au o pedeapsă de până în doi ani de zile pot să vină. Adică cei care beneficiază de sistemul de semi-deschis o să poată să vină.

În ultimii doi ani înainte de eliberare pot să vină la noi și cei care au pedepse ușoare, de exemplu un accident sau conducere fără permis, infracțiuni mai ușoare, care nu sunt atât de grave și au o pedeapsă destul de redusă, pot să vină direct în centrele noastre de tranzitare.”, explică Andrei Brie.

Reintegrare socială și profesională

Accentul va fi pus pe reintegrarea socială și profesională, prin muncă și dobândirea de abilități practice.

„Toate persoanele care o să fie incluse în acest fel de centru de tranziție o să trebuiască să și să muncească. Adică cu acordul lor ei trebuie să muncească. Nu o să putem să luăm persoanele care nu sunt dornice de muncă. Toate o să fie încadrate pe piața muncii. Niciunul din beneficiarii care o să fie în aceste centre nu pot să fie în alt fel de regim.”, declară președintele asociației.

Brie a explicat că, la fel ca în sistemul penitenciar, deținuții vor putea economisi o parte din veniturile obținute, bani care să le asigure un sprijin financiar după eliberare.

„Inclusiv resursele pe care o să le aibă, în momentul de față și sistemul penitenciar oferă astfel de soluții prin care o parte din banii pe care îi câștigă deținuții care muncesc sunt puși într-un cont pentru a-i folosi după eliberare.”, explică Andrei Brie.

Experiența existentă și sprijinul autorităților

Fundația deține deja un centru de incluziune socială în Cluj, care funcționează ca un „tampon” între detenție și libertate.

„Noi avem un centru care efectiv asta face. După eliberarea deținutului, el poate să vină în centrul nostru și timp de un an de zile noi o să-i găsim un loc de muncă, o să-l integrăm, locuiesc la noi pe bază de gratuitate. Doar că trebuie să muncească. Nu putem să îi ținem pe cei care nu sunt dornici să facă lucrul acesta.”, spune Brie.

Președintele a subliniat rolul autorităților locale și sprijinul prefectului în identificarea unui teren pentru noul centru, menționând că discuțiile cu partenerii germani sunt deja avansate.

„Împreună cu autoritățile locale, inclusiv cu doamna prefect care este de foarte mare ajutor pentru noi, care ne intermediază să găsim un teren în zona Cluj-Napoca ca să putem să facem acest centru de tranziție.

Partenerii noștri din Germania o să vină săptămâna viitoare tocmai ca să vizităm niște locații și să discutăm mai în detalii aceste aspecte, dar clar noi vrem să pornim cât mai repede procesul pentru demararea lucrărilor.”, încheie Andrei Brie.

Întâlnirea de lucru de la Cluj

În cadrul întâlnirii de vineri au fost prezenții cei din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor, a participat doamna chestor de poliție penitenciară dr. Ioana-Mihaela Morar, director general adjunct, iar Penitenciarul Gherla a fost reprezentat de comisarul-șef Ioana-Alina Miron, director, comisarul Horațiu-Mihai Olteanu, director adjunct siguranța deținerii și regim penitenciar, inspectorul principal Andrei Oltean, director adjunct economico-administrativ și inspectorul principal Nicoleta-Mihaela Edroi, șef serviciu logistică.

Din partea Fundației Prison Fellowship România a participat președintele Andrei Brie, alături de echipa de implementare.