Connect with us
"

ECONOMIE

Cele 11 tipuri de salarii minime: salariul minim al unui absolvent de facultate crește la 4906 lei

Publicat


Legea conform căreia salariul minim pe economie se schimbă în funcție de gradul de pregătire al salariatului s-a votat în Parlamentul României. Grila de salarizare este bazată pe nivelul de pregătire profesională a angajatului. Dacă și președintele Klaus Iohannis va fi de acord cu legea, aceasta va fi promulgată.

Cum se calculează noul salariu minim pe economie, în funcție de nivelul de pregătire

În practică, vor exista 11 tipuri de salarii minime pe economie. Modul de calcul al acestora se bazează pe un coeficient stabilit prin lege (grila coeficientelor se poate vedea mai jos). Așadar, salariul minim pe economie se înmulțește cu coeficientul. Astfel, un absolvent cu studii superioare are salariul minim calculat astfel: 2,2 (coeficientul) x 2,230 (salariul minim pe economie)= 4906 lei.

„Prin stabilirea unor indicatori minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia naţională se urmăreşte garantarea unor forme de protecţie minimă a venitului salariatului, precum şi menţinerea unei motivări adecvate a muncii prin evitarea aplatizării excesive a grilei de salarizare”, explică iniţiatorii legii.

Totuși, salariul muncitorilor necalificați va rămâne neschimbat întrucât coeficientul atribuit acestei categorii de persoane este 1. Legea a fost propusă de fostul ministru al muncii, Marius Budăi, și alți 37 de parlamentari PSD, PNL, ALDE, USR și UDMR.

 

Ștefan Chețan

ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Cluj24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ECONOMIE

Bulgaria şi Croaţia, acceptate în anticamera zonei euro. România e ruşinea Europei. Nu mai îndeplineşte niciun criteriu

Publicat

Bulgaria şi Croaţia au fost acceptate să se alăture ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb-n.r.), o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro, a anunţat Banca Centrală Europeană (BCE), în ceea ce ar urma să fie prima expansiune a zonei euro de după 2015.

În urma obţinerii aprobării din partea miniştrilor de Finanţe din zona euro şi a oficialilor BCE, Bulgaria şi Croaţia se vor alătura şi uniunii bancare, ceea ce înseamnă că principalele bănci din cele două state est europene vor fi plasate sub directa supervizare a BCE începând din 1 octombrie.

În cazul României, raportul de convergenţă pe 2020 arată că ţara nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro. Criteriile sunt stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.

Bulgaria şi Croaţia vor trebui să petreacă cel puţin doi ani în ERM-2 înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro.

În cei doi ani, Bulgaria şi Croaţia trebuie să urmeze politici economice “sănătoase”, să îndeplinească criteriile tehnice de apartenenţă şi să aibă un curs de schimb stabil. Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Hong Kong şi Delta Fluviului Perlelor

Publicat

Ce se întâmplă în ultima vreme la Hong Kong, al treilea centru financiar al lumii după New York şi Londra şi înaintea Tokyo-ului ? În 2019, luni de zile oraşul a fost blocat, violentat grav, stresat cel puţin o dată pe săptămână în weekend, dar de destule ori şi în cursul săptămânii de aşa-zisele demonstraţii pentru democraţie, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor civile.

Sloganele propagandistice din media şi presă, care au ajuns şi în România, amintesc flagrant de cele ale Europei Libere, Vocii Americii şi BBC-ului din ultimii ani ai războiului rece cu Uniunea Sovietică şi cu ţările Pactului de la Varşovia. De această dată, propaganda occidentală vizează China.

Atacurile împotriva Chinei şi Partidului Comunist Chinez venite din SUA, Marea Britanie sau din UE nu explică aproape nimic, mai mult ascund decât clarifică. De aceea, cei mai mulţi români, ca mai toţi europenii, nu înţeleg ce se întâmplă, de fapt, la Hong Kong, care este adevărata miză şi cât de serios e meciul politic.

Lecţiile de democraţie venite din America de Nord – în vreme ce acolo are loc o revoluţie culturală complexă şi periculoasă, cu Black Lives Matter, cu statui dărâmate, nume schimbate, identităţi de gen şi sfidarea poliţiei şi a statului, şi cu un război politic intern între „stânga” şi „dreapta” –, din UE aflată în plină criză existenţială, din Marea Britanie sub şocul Brexit-ului nu le mai prea ascultă nimeni şi le crede doar cu o ureche.

„Expaţii britanici sunt în ultimul timp mai puţin numeroşi decât cei francezi”

Toată planeta e la curent : centrul nervos al lumii se mută din Occident în Asia şi Asia-Pacific. Înfruntarea dintre un imperiu dominant în declin (SUA) şi altul în ascensiune (China) e abia la început. Startul confruntării a fost dat de preşedintele american Donald Trump cu ploaia de taxe vamale crescute şi cu o propagandă virulentă (mai ales pe Twitter). Două portavioane americane au fost deplasate recent în Marea Chinei de Sud.

Să lămurim un lucru simplu. Hong Kong este un oraş, o regiune cu administrare specială, după principiul „o ţară, două sisteme”, care aparţine din 1997 Chinei, şi deci nu mai este sub tutelă britanică. De altfel, expaţii britanici sunt în ultimul timp mai puţin numeroşi decât cei francezi, de pildă. La Hong Kong (7,5 milioane de locuitori) trăiesc şi muncesc, pe lângă populaţia majoritar chineză, mai multe comunităţi de străini, europeni diverşi, australieni, indieni, japonezi, pakistanezi, filipinezi şi, bineînţeles, americani.

„Un adevărat nou Babilon”

Dar cei mai mulţi americani (şi canadieni) sunt, la origine… chinezi. Limbile care se vorbesc la Hong Kong sunt cantoneza, mandarina, engleza, desigur, dar şi franceza, hindi şi încă multe altele, chiar şi româna. Un adevărat nou Babilon.

Hong Kong-ul are al nouălea PNB per capita cel mai ridicat din lume şi tratează o treime din mişcările de capital străine către China. Hong Kong-ul şi-a păstrat, după 1997, anul întoarcerii la China, propriile instituţii şi practici acumulate sub tutela Imperiului Britanic începând cu 20 ianuarie 1841, după Răzbiul Opiumului.

În 1898, Regatul Unit a semnat cu China închirierea unor teritorii continentale („Noile Teritorii”) pentru 100 de ani. În 1997, cei 100 de ani s-au încheiat. Marea Britanie a retrocedat Chinei insulele şi toate teritoriile.

„Hong Kong e principala poartă de intrare şi de ieşire a banilor în și din China”

Deşi se face mare caz de democraţie şi de drepturi civile, de politică în general, adevărata miză a demonstraţiilor din ultimul an, de altfel, în bună măsură instrumentate din străinătate, este una economică. Pentru că Hong Kong şi Macao (retrocedat şi el de portughezi) sunt gândite de Partidul Comunist, după întoarcerea sub suzeranitatea Chinei, într-un context de dezvoltare mai larg, ca un pivot al economiei Chinei în plină creştere în toate direcţiile.

De fapt, Hong Kong e principala poartă de intrare şi de ieşire a banilor (şi a afacerilor) în şi din China. Şi el face parte, împreună cu Macao, din contextul economic al Deltei Fluviului Perlelor (rebotezat recent Zona Lărgită a Golfului – „Greater Bay Area”), o regiune de câmpie puternic „vascularizată” de două fluvii şi foarte multe râuri din sudul Chinei, cu ieşire la mare.

Hong Kong, Macao, Shenzhen (10,47 milioane de locuitori, puternic industrializat, cel mai bogat oraş din China), Guangzhou (fost Canton, cu influenţă franceză conservată, o populaţie de 15 milioane, al treilea oraş ca putere economică din China continentală, în afară de Hong Kong) şi încă vreo şapte oraşe şi aglomerări urbane se constituie în această Zonă Lărgită a Golfului.

„Astăzi, îndelungata operaţiune de integrare (a localităţilor şi spaţiului altădată dezlânat şi „adormit” – n.n.) e pe cale să se încheie şi va face din Delta Fluviului Perlelor, numită azi Zona Lărgită a Golfului, rivala unor mari spaţii urbane ca New York-ul, San Francisco şi Tokyo. Pentru a ne face o idee despre Zona Lărgită a Golfului, trebuie să spunem că are o populaţie de 71 de milioane şi cuprinde 10 oraşe-cheie.

Cele trei „mari” sunt Hong Kong, cu un PIB de 340 de miliarde de dolari, Shenzhen, cu 330 de miliarde de dolari şi Guangzhou (Canton), cu 320 de miliarde. PIB-ul întregii zone este de 1,5 trilioane de dolari.

„Zona Lărgită a Golfului este deja una dintre aglomerările urbane cele mai valoroase de pe glob”

Pentru comparaţie, New York-ul, cu o populaţie de 20 de milioane, are un PIB de 1,6 trilioane de dolari, San Francisco (populaţie de 7 milioane) are un PIB de 800 de miliarde de dolari, iar Tokyo (populaţie de 40 de milioane) are PIB-ul de 1,9 trilioane de dolari.

Zona Lărgită a Golfului este deja una dintre aglomerările urbane cele mai valoroase de pe glob şi îşi va depăşi, cu siguranţă, „verişorii”, concurenţii. În ultimul deceniu, şosele importante, căi ferate şi proiecte de poduri au fost duse la bun sfârşit. Printre ele se află podul între Hong Kong, Zhuhai şi Macao, podul între Shenzhen şi Zhongshan, linia rapidă de cale ferată dintre Hong Kong şi Guangzhou-Canton (numită XRL).

Completarea infrastructurii de transport şi comunicaţii fiind în curs, etapa finală va fi transformarea Regiunii sub Administrare Specială (Hong Kong-Macao) într-o zonă deplin unită, în care fiecare oraş va avea specializarea lui. Finanţa la Hong Kong, producţia de high-tech la Shenzhen, acolo unde e instalat Huawei, cu straniul lui campus în stil european, numit Oxhorn, divertismentul la Macao şi transporturile la Guangzhou.

Celelalte oraşe mai mici (la scară chineză – n.n.) vor creşte şi vor avea fiecare „parfumul” său” (Mustafa Zaidi, „Behind China’s takeover of Hong Kong : the Pearl River Delta Megacity”, zerohedge.com, 6 iulie 2020 – Mustafa Zaidi este specialist în investiţii şi gestiune de portofolii la Clarmond Wealth).

Atacurile lui Donald Trump şi ale Administraţiei sale (Mike Pompeo, secretarul de stat, e cel mai agresiv) la adresa Chinei şi a Administraţiei Speciale din Hong Kong nu par deloc să pună probleme serioase marelui centru financiar din Asia-Pacific sau Bursei din Hong Kong. Dimpotrivă.

China a anunţat mai multe măsuri de susţinere a Burselor interne şi a celei din Hong Kong, printre care şi plasarea pe această din urmă Bursă a Ant Group, divizia Fintech a gigantului chinez de e-commerce Alibaba, evaluată la peste 200 de miliarde de dolari, după Reuters.

„După dispariţia Uniunii Sovietice şi a blocului comunist în anii 1990, asistăm astăzi la creşterea irepresibilă a Chinei”

La a 44-a sesiune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului au avut loc nenumărate discuţii pe tema noii legi a securităţii naţionale impusă de China în Hong Kong. Au fost citite două declaraţii, una a Cubei, reprezentând un grup de 53 de ţări care susţin noua lege dată de China, şi alta a Marii Britanii, care a vorbit în numele a 27 de guverne critice la adresa legii.

E de presupus că România, ca şi toate ţările din Estul Europei foste comuniste şi prietene ale Chinei, a fost de partea Marii Britanii. România era, sub sovietici, măcar capabilă să se abţină (vezi situaţia de la ONU din 1963).

„Ţări din lumea întreagă au legi puternice în materie de securitate naţională. Într-adevăr, una dintre principalele datorii ale statului este totuşi aceea de a-şi proteja populaţia. […] Ce e neobişnuit în acest caz este maniera în care a fost trecută legea şi „plasticitatea” termenilor ei. Problema-cheie, evident, este modul în care va fi aplicată” (Simon Chesterman, decanul Facultăţii de Drept al Universităţii Naţionale din Singapore, citat de South China Morning Post, în articolul lui Matt Ho, „How Hong Kong National Security Law compares to legislation in other countries”, scmp.com, 7 iulie 2020).

Beijing-ul susţine că legea, care vine ca răspuns la protestele pro-democraţie, adesea violente, care au avut loc anul trecut în Hong Kong, îşi propune să combată subversiunea, terorismul, separatismul şi ingerinţele forţelor străinătăţii (Agerpres).

După dispariţia Uniunii Sovietice şi a blocului comunist în anii 1990, asistăm astăzi la creşterea irepresibilă a Chinei, ţară cu regim comunist asociat cu capitalismul – o situaţie inedită în istoria omenirii. (Petru Romoşan)

Cine este Petru Romoșan

Poet, editor, negustor și expert de artă. S-a născut la 30 martie 1957 în comuna Orăştioara de Sus (Hunedoara). A absolvit în 1976 Liceul “George Coșbuc” din Cluj-Napoca, după trei ani la Liceul “Ady Şincai”. Activează pentru început în cenaclul literar “Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Din 1972 devine membru al grupului de scriitori format în jurul revistei culturale “Tribuna” (seria Dumitru Radu Popescu). În anii ’80 se stabileşte în București și lucrează în comerțul de artă ca galerist al Fondului Plastic. Urmează Şcoala de Comerţ de artă a UAP.

Între 1988 și 1998 trăiește la Paris, unde își deschide o galerie şi activează pe piaţa de artă pariziană. Revine în țară în 1998, tot la București. Debutează publicistic în 1972 cu poezie în revista “Tribuna” (Cluj-Napoca). Debutul editorial are loc în 1977 cu volumul de versuri “Ochii lui Homer”, publicat la Editura Dacia din Cluj-Napoca. Au urmat alte două volume de poezie.

A alcătuit cinci antologii de poezie românească, printre care şi cea intitulată “Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii române” (Ed. Compania, 2001). Este deținătorul premiului pentru poezie acordat de revista “Tribuna” din Cluj-Napoca (1976) și al premiului pentru debut în poezie acordat de Uniunea Scriitorilor din România (1977).

Este administrator și editor al Editurii Compania din București, împreună cu soţia sa, Adina Kenereş, scriitoare şi editoare la rândul său.

 

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Oferte pentru două tronsoane clujene de autostradă. 30 km cu 1,45 miliarde

Publicat

Clujenii mai pot avea circa 30 de kilometri de autostradă, după ce azi au fost depuse ofertele pentru proiectarea şi excuţia a două tronsoane. Unul este Nădăşelu-Mihăieşti, iar celălalt, Mihăieşti-Zimbor, în judeţul Sălaj. Preţul pentru cei 30 de kilometri este de circa 1,5 miliarde de lei. Iar lucrările ar trebui să fie terminate în 3 ani.

“Două oferte depuse pentru proiectarea şi execuţia sectorelor de autostradă Nădaşelu – Mihăiesti şi Mihăieşti – Zimbor! Joi, 09 iulie 2020, a avut loc depunerea ofertelor pentru procedura de atribuire a contractului “Proiectare şi execuţie Autostrada Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea, Subsecţiunea 3A2: Nădaşelu – Mihaiesti (km 8+700-km 25+500), Subsectiunea 3B1: Mihaieşti – Zimbor (km 0+000 – km 13+260)”, informează CNAIR SA.

În cadrul acestei proceduri ofertele au fost depuse de către următorii ofertanţi:
1. Asocierea China Communications Construction Company Limited – S.C. DIMEX 2000 COMPANY SRL
2. Asocierea S.C. SPEDITION UMB S.R.L. – S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. – S.C. ELECTROMONTAJ S.A.
Valoarea estimată a contractului este de 1.452.517.863,47 Lei fără TVA.

Contractul are o perioadă de proiectare de 12 luni şi o perioadă de execuţie a lucrărilor de 24 luni. Garanţia lucrărilor este între 5 şi 10 ani, în funcţie de perioada ofertată în cadrul factorului de evaluare.

Obiectul contractului îl reprezintă proiectarea şi execuţia lucrărilor pentru construcţia Autostrăzii Braşov – Târgu Mureş – Cluj – Oradea, Subsecţiunea 3A2: Nădăşelu – Mihăieşti (km 8+700-km 25+500) în lungime de 16,80 km şi Subsecţiunea 3B1: Mihăiesti – Zimbor (km 0+000 – km 13+260 în lungime de 13,26 km.

Citește mai departe

ADMINISTRAȚIE

Ungaria a adoptat bugetul pe anul viitor! România are un alt Orban. În ţara vecină creşte bunăstarea

Publicat

Parlamentul Ungariei a adoptat deja Bugetul Autorităţilor Publice Centrale ale Ungariei pentru anul 2021. În România, acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Ba chiar, de cele mai multe ori, bugetul pe un an a fost adoptat după ce au trecut câteva luni din anul respectiv.

Ungaria se aşteaptă la creşterea PIB cu 4,8%

“În cadrul dezbaterii generale, ministrul ungar de Finanţe, Mihály Varga, a spus: bugetul pentru anul viitor este un buget al protecţiei economice, în cadrul căruia au fost menţinute resursele dedicate sprijinirii familiilor cu copii, asigurării venitului cuvenit pensionarilor, păstrării locurilor de muncă existente şi creării unora noi, chiar şi în această situaţie în care trebuie menţinută starea de alertă privind situaţia epidemiologică”, potrivit hirado.hu.

Conform aceleiaşi surse, Guvernul maghiar se aşteaptă la o creştere dinamică a PIB-ului de 4,8%, la o inflaţie moderată de 3% şi un obiectiv de deficit de 2,9% din PIB, care îndeplineşte criteriile de la Maastricht.

Datoria publică scade, cresc alocările pentru sănătate şi educaţie

În 2021, datoria publică urmează să scadă la 69,3% din PIB, faţă de nivelul de 72,6% estimat pentru sfârşitul anului curent.

“Unul dintre pilonii bugetului îl reprezintă fondul pentru asigurări de sănătate şi apărare împotriva epidemiilor, care
include resursele necesare pentru protejarea populaţiei, pentru apărarea împotriva epidemiei şi pentru funcţionarea sistemului sanitar, în valoare totală de 2944 de miliarde de forinţi (8,3miliarde euro). Celălalt pilon important al bugetului este fondul pentru protecţia economică, care oferă sprijinul necesar pentru continuarea programelor dedicate protecţiei şi repornirii economiei, pentru dezvoltări şi investiţii majore şi prioritare, respectiv pentru măsurile legate de sprijinirea ocupării forţei de muncă, în valoare totală de peste 2600 de miliarde de forinţi (7,4
miliarde euro).

Anterior, ministrul Finanţelor din Ungaria a spus că, în 2021, fiecare dintre domeniile prioritare va putea beneficia de mai multe resurse, astfel că, anul viitor, pentru sprijinirea familiilor vor fi disponibili aproape 2295 de miliarde de forinţi (6,5 miliarde euro), ceea ce înseamnă o creştere de 67 de miliarde de forinţi faţă de anul acesta. Va fi menţinut sistemul de impozitare special al familiilor, va fi majorată indemnizaţia pentru îngrijirea la domiciliu, va fi crescută capacitatea grădiniţelor şi creşelor.

Mihály Varga a mai spus că în 2021 pentru educaţie vor fi cheltuiţi aproximativ 2030 de miliarde de forinţi (5,7 miliarde euro), ceea ce înseamnă o creştere de 78 de miliarde de forinţi faţă de anul curent. Anul viitor, pentru salariile personalului din sistemul public vor fi asiguraţi 4477 de miliarde de forinţi (12,7 miliarde euro), ceea ce înseamnă cu 387 de miliarde de forinţi mai mult decât anul acesta, mai arată sursa citată.

Citește mai departe