Connect with us

EVENIMENT

Ce înseamnă STARE DE URGENŢĂ în România. Ce mai avem dreptul să facem si ce măsuri vor fi luate

Publicat


coronavirus

Potrivit reglementărilor legale, prin instituirea stării de urgenţă pot fi luate foarte multe măsuri. Se poate interzice, de exemplu, circulaţia oamenilor, pot fi rechiziţionate bunuri, pot fi făcute razii, se pot face evacuări, presa poate fi suspendată, se poate institui pază militară, se pot închide frontierele etc. Totuşi, măsurile trebuie să vizeze cauza pentru care a fost instituită starea de urgenţă şi nu trebuie să fie măsuri disproporţionate. Oricum, decretul preşedintelui, care ar urma să prevadă măsuri generale, va trebui să fie contrasemnat de premier, iar în 5 zile, să fie aprobat de parlament. Preşedintele va desemna şi autorităţile care se vor ocupa de starea de urgenţă şi care vor stabili, ulterior, măsurile care se impun.

Specialiştii consultaţi de www.cluj24.ro ne oferă câteva detalii despre ce poate şi ce nu poate face preşedintele în decretul legat de starea de urgenţă.

„Deocamdată nu s-a instituit starea de urgenţă. Decretul va fi publicat doar luni. Art 3 din Ordonanţa 1/1999, pe de o parte, la litera a), vizează în general aspecte de securitate naţională, dar nu este cazul acum. La litera b) avem situaţii legate de calamităţi, dezastre, unde cred că o să se încadreze decretul preşedintelui. Cred că pe această literă b) o să se instituie starea de urgenţă. Aşa e logic. Apoi, la art 4 se spune că, legat de drepturi, exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns. Adică, nu că se restrâng toate drepturile, cu unele excepţii, ci doar că unele drepturi pot fi restrânse. Dacă situaţia o cere, cu respectarea art 53 din Constituţie, înseamnă că măsura trebuie să fie proporţională cu urgenţa. Adică, sigur că o să ia măsuri care să înlăture pericolul medical. Art 14 ne spune că măsurile, respectiv drepturile restrânse vor figura în decret. Eu cred că preşedintele se va limita la nişte chestiuni generice. Adică, o să se refere la dreptul la liberă circulaţie, de exemplu, dreptul la întrunire, la asociere etc, drepturi care au legătură cu acest pericol medical. De asemenea, măsurile poate să le scrie relativ generic, pentru că nu este specialist, urmând ca autorităţile care preiau exerciţiul puterii publice să adopte măsurile concrete. Preşedintele doar o să desemneze autorităţile care se vor ocupa cu gestionarea situaţiei”, a declarat, pentru www.cluj24.ro, Ovidiu Podaru, specialist în drept constituţional.

O opinie similară are şi fostul senator Eckstein Kovacs Peter, fost consilier prezidenţial.

„Decretul trebuie să cuprindă obligatoriu motivele pentru care s-a instituit starea de urgenţă, teritoriul pe care se aplică, termenul în care este în vigoare –maximum 30 de zile, cu posibilitatea de prelungire. Decretul trebuie să cuprindă drepturile şi libertăţile ale căror restrângere se dispune, în anumite limite constituţionale, şi desemnarea autorităţilor militare şi civile îndrituite să execute prevederile decretului, precum şi competenţele în limitele cărora le exercită. Eu nu aplaud restrângerea unor drepturi fundamentale ale omului. Contează foarte mult ce va cuprinde decretul preşedintelui, care dintre drepturile fundamentale va înţelege să le restrângă –probabil cel de întrunire, cel de circulaţie. Dar cred şi sper să nu fie cuprinse în decret drepturi precum interzicerea presei, rechiziţionarea de bunuri sau dispoziţii cu privire la împărţirea alimentelor. Celălalt lucru care va conta enorm este cum se va aplica. Şi aici, autorităţile militare şi civile au un cuvânt de spus şi sper că se vor lua doar acele măsuri care sunt într-adevăr necesare într-o astfel de situaţie de calamitate, de boală, şi nu vor fi atinse acele drepturi care nu au legătură intrinsecă cu situaţia cauzată de coronavirus. Măsurile trebuie să vizeze cauza stării de urgenţă, pentru că starea de urgenţă se poate dispune şi în caz de război sau de atentat la democraţie. Aici este vorba de calamitate şi cred şi sper că se va încadra în măsurile specifice calamităţii”, a declarat, pentru www.cluj24.ro, Eckstein Kovacs Peter.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, astăzi, că de luni va institui starea de urgenţă în România.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


EVENIMENT

Situaţia banilor de PENSIE pentru 7,2 milioane de români

Publicat

De la înfiinţarea sistemului de pensii private în România, adică din primăvara anului 2008 şi până în iunie 2021, cele şapte fonduri de pensii private Pilon 2 înregistrează randamente individuale anualizate de la 7,1% la 8,64%, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor ASF.

Spre comparaţie, inflaţia medie anualiza­tă în acest interval de timp este de 3,11%, în timp ce pentru indicele principal BET – acolo unde fondurile au cea mai mare parte in­ves­tită din circa 20% din acţiuni – rata medie anualizată este de 5,32%.

Astfel, cel mai mare fond de pensii pri­vate din România, respectiv NN Pensii, care are active de circa 29 miliarde de lei şi circa 2 milioane de participanţi, înregistrează un randament anualizat de 8,64% din mai 2008 şi până în iunie 2021, fiind pe primul loc în clasamentul celor mai ridicate randamente anualizate, arată datele ZF.

Urmează fondul de pensii Aripi, ad­mi­nistrat de Generali, cu un randament anua­lizat de 8,636% de la înfiinţara sistemului şi pâ­nă în S1/2021, acesta fiind şi singurul fond cu grad ridicat de risc prin prisma unei ex­puneri mai mari pe segmentul de acţiuni, cel care supraperformează instrumentele cu venit fix, precum titluri de stat şi obligaţiuni. Aripi are 7,6 mld. lei active şi 800.000 de participanţi.

„Toate cele şapte fonduri de pensii priva­te (…) au randa­mente anualizate cu mult peste rata me­die inflaţiei”

Pe locul al treilea se poziţionează Metro­po­litan Life Pensii Private, cu active de 11,7 mld. lei şi un randament anualizat de 8,55%, potrivit calculelor ZF care ţin cont de conversia sumelor în unităţi de fond în data de 20 a fiecărei luni.

Toate cele şapte fonduri de pensii priva­te din România, la care contribuie câteva mi­li­oane de salariaţi români cu 3,75% din ve­ni­tul brut lunar, echivalentul a circa 750-800 mil. lei lunar în ultima perioadă de timp, au randa­mente anualizate cu mult peste rata me­die anualizată a inflaţiei (mai 2008 – iunie 2021) de 3,11%. „Niciodată nu va exista o te­me­re că fon­du­rile de pensii nu au în ce să in­vestească, ci mai degrabă dacă investiţia pe care o fac le va aduce un randament cores­punzător, pen­tru că până la urmă mare parte din încrede­rea pe care fondurile de pensii o inspiră clien­ţilor vine din performanţa pe care o afi­şează an de an. Până acum această perfor­manţă a fost excepţională“, spune econo­mis­tul Aurelian Dochia.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

EVENIMENT

Clujeanul Simone Tempestini CÂȘTIGĂ prima probă specială în Campionatul European de Raliuri în Rally di Roma Capitale 2021

Publicat

Simone Tempestini a înregistrat o nouă premieră pentru automobilismul sportiv românesc, prima probă specială câştigată în Campionatul European de Raliuri, duminică, în Rally di Roma Capitale 2021, potrivit unui comunicat dat publicităţii de Federaţia Română de Automobilism Sportiv.

În 2016, Tempestini, italian care a dobândit cetăţenia română, devenit campion mondial de juniori.

Cu Sergiu Itu copilot, pe un model Skoda Fabia Rally 2 Evo, Tempestini s-a impus în cea de-a 12-a probă specială (penultima) a raliului care s-a desfăşurat în ţara natală. Pe traseul dintre Santopadre şi Arpino, românii au fost cei mai rapizi dintre cele 78 de echipaje care au fost prezente la start. Aceştia au avut un avans de 3,2 secunde faţă de următorul echipaj, format din italienii Fabio Andolfi şi Stefano Savoia.

La general, Simone Tempestini a încheiat pe locul 7, la doar 10 secunde de Top 5 şi la 01 min 06 sec 5/10 de câştigător, însă a depăşit în clasament nume precum Andreas Mikkelsen, Craig Breen sau Gregoire Munster. Performanţa din Italia l-a adus pe Tempestini în top 10 la general în Campionatul European după primele trei etape.

Victoria din acest weekend i-a revenit italianului Giandomenico Basso (01 h 54 min 06 sec 6/10). Acesta este cunoscut inclusiv publicului din România după ce a câştigat în 2017 şi 2018 Transilvania Rally de la Cluj Napoca.

Cel de-al doilea echipaj din lotul naţional al României care a concurat la Roma, format din fraţii Norbert şi Francesca Maior, a abandonat în a noua probă specială după ce maşina de concurs (Peugeot 208 Rally4) a lovit un obstacol de pe marginea traseului şi a pierdut o roată. În acel moment, fraţii Maior se aflau pe locul 3 în topul juniorilor şi erau aproape siguri că pot obţine un nou podium.

Sursa: Agerpres

Foto: Facebook

Citește mai departe

EVENIMENT

Cât mai costă o NUNTĂ în ziua de azi

Publicat

Preţul mediu al unei nunţi variază între 8.000 şi 9.000 de euro. Cu aceşti bani vin la pachet meniuri cu preţuri cuprinse între 50 şi 100 de euro, un număr maxim de 80 de invitaţi.

Preţurile pot fi influenţate negativ de perioadele de criză economică, atunci când oamenii se rezumă la strictul necesar în privinţa evenimentului.

„Noi am estimat undeva la 8 – 9 mii de euro costul unei nunţi, vorbim de un preţ de meniu între 50 şi 100 de euro. Vorbim un preţ mediu de un număr mediu de invitaţi de 75 -80 de invitaţi la eveniment. Sigur că deşi aceste cifre diferă de la perioada de boom la perioada de recesiune şi la perioadele mai proaste economic, pentru că atunci când suntem într-o criză scade foarte mult şi numărul de invitaţi.

Dacă te aşteptai la 150 de persoane, vei avea 80-90-110 de persoane. Pentru că oamenii nu mai au disponibilitatea şi putinţa să vină la o nuntă şi atunci încep să găsească scuze să nu participe la acea nuntă”, a declarat Alin Caraman, proprietar Bon Mariage la ZF Live.

„Am avut o scădere de 60-70 la sută a pieţei”

Piaţa nunţilor a fost puternic afectată în 2007, atunci când s-a prăbuşit cu 70% pe fondul crizei economice care şi-a făcut atunci simţită prezenţa. În acea perioadă, evenimentele se amânau continuu pe considerente financiare.

„Astfel, scade evident şi piaţa nunţilor. În 2007 a fost o scădere foarte foarte puternică când a venit criza, pentru că lumea nu mai nu mai plătea nicio aroganţă pentru nuntă. Oamenii renunţă, pe de altă parte scade foarte mult numărul de invitaţi şi se amână evenimentele de la un an la altul, se tot amână pentru că nu există bani şi atunci din aceşti trei factori am avut o scădere de 60-70 la sută a pieţei şi a cifrelor de afaceri”, a spus Alin Caraman.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

ECONOMIE

Luni este ULTIMA zi de înscriere a firmelor din HoReCa pentru COMPENSAȚIA de 20%

Publicat

Luni este ultima zi în care firmele din HoReCa se mai pot înscrie în schema de ajutor care acordă o compensare de 20% din diferenţa dintre cifrele de afaceri din 2019 şi din 2020. Perioada de aplicare a fost deschisă în data de 29 iunie 2021 şi urma să se închidă marţi, 20 iulie, cu posibilitate de prelungire, însă ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a emis un ordin care extinde această perioadă, pentru a permite cât mai multor firme cu cifre de afaceri certificate pe codurile CAEN eligibile să acceseze schema.

Ministerul Economiei a estimat numărul potenţialilor beneficiari ai schemei de compensare la 30.000, iar până cu o zi înainte de expirarea termenului iniţial de depunere a a dosarelor online, au aplicat 8.000 de firme, potrivit unui comunicat al ministerului.

Valoarea totală a cererilor de ajutor însuma atunci aproximativ 2,5 miliarde de lei.

Schema de sprijin pentru HoReCa este finanţată de Guvernul României, prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, cu un credit de angajament de 2,5 miliarde de lei, creditul bugetar acordat schemei prin Legea Bugetului 2021 fiind de un miliard de lei.

Plăţile pe această schemă de ajutor de stat sunt pro-rata, subliniază Ministerul Economiei.

Plata ajutorului nu depinde de ordinea înscrierii în platforma STS dedicată schemei, iar dacă bugetul total este depăşit de suma totală solicitată de beneficiari, cota bugetată de 2,5 miliarde de lei va fi împărţită proporţional tuturor firmelor acceptate.

Pe parcursul perioadei iniţale de înscriere, o parte dintre firmele care au încercat să aplice au întâmpinat greutăţi în identificarea expertului contabil sau a auditorului care a certificat diferenţa de cifră de afaceri pentru CAEN-uri.

Sursa: Hotnews

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate