CCR amână din nou verdictul privind pensiile magistraților. Care sunt motivele

Curtea Constituțională a României a decis, vineri, să amâne din nou pronunțarea asupra legii de reformă a pensiilor magistraților, marcând a patra amânare. Judecătorii constituționali vor relua deliberările miercuri, 11 februarie, invocând necesitatea unei analize suplimentare a documentelor depuse recent la dosar.

Curtea Constituțională a României a transmis că amânarea a fost decisă în urma unei cereri de întrerupere a deliberărilor, pentru o mai bună studiere a problemelor de drept ridicate de sesizarea de neconstituționalitate și a documentelor noi depuse de autorul acesteia.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, se arată în comunicatul oficial al CCR, potrivit MediaFax.

Boicot și lipsă de cvorum, episoade repetate

Informația vine în contextul în care joi, ÎCCJ a anunțat că a fost realizată și trimisă la CCR o expertiză care prezintă efectele legii pensiilor magistraților promovate de Guvern.

„Rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate”, notează comunicatul.

Aceasta a fost a patra reuniune a judecătorilor CCR pe tema pensiilor de serviciu ale magistraților. Ședința precedentă, din 29 decembrie 2025, s-a încheiat fără o decizie din cauza lipsei de cvorum, doar cinci dintre cei nouă judecători fiind prezenți în sală. Cu o zi înainte, pe 28 decembrie, o altă ședință fusese deja amânată pentru aceeași zi, tot fără rezultat.

În ultimele săptămâni, patru judecători ai Curții au boicotat în mod repetat ședințele, blocând deliberările asupra unuia dintre cele mai controversate proiecte legislative din ultimii ani.

Legea contestată și miza reformei

Sesizarea de neconstituționalitate a fost transmisă CCR după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege privind pensiile magistraților.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis în unanimitate să conteste actul normativ, susținând că modificările propuse afectează grav independența justiției și conduc, în fapt, la desființarea pensiei de serviciu. Decizia a fost adoptată cu votul tuturor celor 102 judecători prezenți.

Actuala formă a legii, aflată în analiza Curții Constituționale, prevede schimbarea radicală a modului de calcul al pensiei de serviciu. Pensia ar urma să reprezinte 55% din media indemnizațiilor brute încasate în ultimii cinci ani de activitate, cu un plafon de maximum 70% din ultima indemnizație netă.

De asemenea, proiectul prevede creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și majorarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

Aplicarea noilor reguli ar urma să se facă etapizat, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Conform calendarului propus, în anul 2042 magistrații ar urma să se poată pensiona la vârsta standard de 65 de ani.

Respingeri și blocaje

Nu este pentru prima dată când legea pensiilor magistraților se lovește de un verdict negativ sau de blocaje instituționale. Prima formă a actului normativ a fost respinsă de CCR pe 20 octombrie, motivarea fiind legată de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.

Până la termenul stabilit pentru 11 februarie 2026, soarta reformei rămâne incertă, într-un context tensionat, marcat de boicot, contestații și acuzații privind afectarea independenței justiției.