Adolescenții și capcana digitală. Semnele dependenței, riscurile ascunse și rolul critic al adulților

Utilizarea tehnologiei a devenit parte integrantă din viața adolescenților, însă raportul dintre tineri și mediul digital se dezechilibrează tot mai des. Studiul „Reziliența digitală a adolescenților”, realizat de Mind Education și Fundația Orange, arată că mulți dintre elevi petrec ore în șir online, în detrimentul somnului, al relațiilor și al sănătății emoționale.

Cluj24 a stat de vorbă cu Mara Bria, doctor în psihologie și coordonatoarea studiului, pentru a înțelege mai bine semnele expunerii la riscuri digitale, vulnerabilitățile adolescenților și rolul pe care îl au adulții în creșterea rezilienței digitale.

Rutina afectată și iritabilitatea la limitări, indicatori cheie ai dependenței

Potrivit Marei Bria, primele semnale ale unui consum problematic sunt vizibile în rutina zilnică: „Somnul este puternic perturbat, ora de culcare se tot decalează, iar dimineața adolescenții pornesc ziua deja obosiți.”

În weekend, 1 din 4 adolescenți petrece 4–6 ore pe telefon, ceea ce înseamnă că unul din trei momente din timpul lor de veghe este dedicat ecranelor.

„Datele din cercetarea noastră arată că, în weekend, 1 din 4 adolescenți petrece 4-6 ore pe zi pe telefon. Dacă ne uităm concret la programul unui adolescent, care este treaz aproximativ 14–15 ore pe zi, acest lucru înseamnă că aproape o treime, și uneori chiar mai mult, din timpul de veghe este dedicat ecranelor”, a adăugat coordonatoarea studiului.

La nivel comportamental, dificultatea de a opri folosirea dispozitivelor „sindromul încă un pic” și reacțiile intense atunci când apar limite sunt semnale clare că relația adolescentului cu tehnologia a devenit nesănătoasă.

„Un alt indicator este faptul că discuțiile cu cei din jur se concentrează aproape exclusiv pe ceea ce face adolescentul online: jocuri, platforme de socializare sau conținut online, în detrimentul experiențelor din viața reală. La acestea se adaugă dificultatea de a opri sau de a limita utilizarea tehnologiei, pe care noi o numim „ sindromul încă un pic”.

Poate cel mai evident semn este însă nivelul ridicat de disconfort și reactivitatea exagerată atunci când apar restricții legate de accesul la ecrane. În timp, aceste comportamente pot duce la izolare socială și la retragerea din relațiile cu ceilalți”, a transmis Mara Bria.

Riscuri evidente, dar și vulnerabilități ignorate: pierderea conectării emoționale

Cyberbullying-ul, conținutul sexual explicit, provocările periculoase sau expunerea la manipulare digitală sunt riscuri cunoscute, dar, spune Mara Bria, există și un pericol mai puțin discutat: deteriorarea abilităților socio-emoționale.

„Tot mai mulți adolescenți folosesc tehnologia ca pe un pansament emoțional, un mod de a evita disconfortul, nu de a-l gestiona”, atrage atenția psiholoaga.

Această strategie afectează capacitatea lor de conectare reală, toleranța la frustrare și autonomia emoțională – abilități esențiale pentru viața de adult.

Părinții, un factor decisiv în modul în care adolescenții folosesc tehnologia

Calitatea relației cu părinții influențează direct comportamentul online.

„Când un adolescent se simte văzut, ascultat și sprijinit, riscurile descăderii în utilizare compulsivă scad”, explică Bria.

Deși mulți părinți sunt conștienți de riscuri, doar 4 din 10 folosesc instrumente de monitorizare, iar mulți subestimează timpul real petrecut online de copii.

Tot în familie se formează și obiceiurile-protecție: somnul suficient, mesele regulate, activitatea fizică și rutinele clare legate de dispozitive.

Fete și băieți: vulnerabilități diferite în online

Conform studiului, fetele sunt expuse mai ales validării sociale din rețelele de socializare, în timp ce băieții tind să dezvolte comportamente excesive în zona jocurilor online.

Ambele tipuri de consum pot genera anxietate, izolare și scăderea capacității de autoreglare.

Educația digitală, insuficientă fără resurse emoționale

Mara Bria subliniază că simpla cunoaștere a regulilor de siguranță online nu garantează comportamente sănătoase.

„Educația digitală joacă un rol esențial în dezvoltarea rezilienței digitale, dar, de una singură, nu este suficientă. A-i învăța pe adolescenți regulile de siguranță online sau cum să recunoască riscurile este un prim pas necesar, însă nu garantează protecția lor reală. Fără dezvoltarea abilităților emoționale – capacitatea de a gestiona disconfortul, presiunea socială, frustrarea sau anxietatea generate de mediul online – mulți tineri nu au instrumentele necesare pentru a face alegeri benefice, deși pot fi conștienți că excesele nu le fac bine.

Reziliența digitală se construiește tocmai din această combinație: cunoștințe digitale clare, dublate de resurse emoționale care să îi ajute pe adolescenți să răspundă conștient și sănătos situațiilor dificile. Doar astfel vor ști și se vor putea proteja de riscuri și vor avea un comportament sănătos online și nu numai”, a transmis Mara Bria.

Reziliența digitală se construiește printr-un mix de educație tehnologică și educație emoțională.

Profesorii, protectori ai siguranței emoționale

Studiul include și o componentă dedicată profesorilor din programul Digitaliada, iar concluziile arată clar: echilibrul emoțional al profesorilor influențează siguranța emoțională a elevilor.

O relație caldă, predictibilă, construită de profesor, devine un spațiu în care elevii îndrăznesc să vorbească despre ce trăiesc online și cer ajutor înainte să ajungă în situații de risc.

Mind Education și Fundația Orange au creat, pentru cadrele didactice, resurse gratuite pe platforma digitaliada.ro, menite să susțină dezvoltarea rezilienței digitale în școli.