Raed Arafat, preferatul românilor în topul IRES

Institutul Român pentru Evaluare și Strategie a realizat un sondaj „România în pandemie”. IRES, cea mai mare companie de cercetare socială cu capital românesc, a realizat în perioada 7 – 8 aprilie 2020, al patrulea val al studiilor dedicate percepțiilor, atitudinilor și comportamentelor românilor pe durata crizei provocată de pandemia de COVID – 19.

Prima parte a acestui studiu este focusată pe modul în populația percepe și evaluează măsurile luate, în această perioadă, de autorități și măsoară încrederea populației în instituțiile care gestionează criza de COVID – 19 în România și în personalitățile publice care comunică deciziile guvernamentale către populație.

Românii nu dau doi bani pe clasa politică actuală

Persoana cea mai de încredere a României este Raed Arafat, acesta bucurându-se de un procent de peste 75% când vine vorba de încrederea românilor în hotărâri, măsuri, dar și persoana propriu-zisă. Președintele, Klaus Iohannis și Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, nu ating pragul de 40% în cadrul aceluiași sondaj. Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela și Ludovic Orban, prim-ministrul țării, se pot bucura de doar 25% din procentul total al participanților la studiu.

În Raed Arafat au mai mare încredere votanții PNL și PSD, în timp ce alianța USR+PLUS și votanții indeciși sau care nu participă la vot nu îi acordă încredere deplină. Desigur că, în cazul Iohannis, procentele aparțin votanților PNL, la fel și în cazul Orban și Vela. În cazul Tătaru în schimb, au încredere ridicată și cei care nu sunt votanți PNL, de exemplu PSD sau Alianța USR+PLUS.

În ce instituții ale statului au încredere românii

Armata se află pe primul loc în instituțiile în care românii au cea mai mare încredere, 84% din participanții la sondaj declarând că au multă și foarte multă încredere în aceasta. Mai bine de trei sferturi de români acordă încrederea IGSU, iar mai bine de două treimi Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

Jandarmeria, Biserica și Poliția Română sunt situate la pragul de peste 60% până la 65%. În situația Ministerului Sănătății și Ministerului Afacerilor Interne, procentul este de jumătate din total, iar în cazul Guvernului studiul arată că procentul nu depășește 25%. Votanții PSD acordă încredere mai mare Jandarmeriei, Armatei și Bisericii, în timp ce votanții PNL în restul instituțiilor menționate.

Evaluarea măsurilor

Puțin peste jumătate din români consideră că Guvernul a ascuns informații cu privire la pandemia de coronavirus. În același procent, oamenii sunt de acord cu opinia conform căreia Guvernul Orban a reacționat rapid în contextul CO-VID19. Procentele scad de la jumătate în jos când vine vorba de claritatea comunicării Guvernului. 57% nu sunt de acord cu opinia conform căreia Guvernul a pus la dispoziția instituțiilor și profesioniștilor din sistemul sanitar mijloacele necesare pentru a se lupta cu virusul SARS-CoV2.

Mai mult de două treimi dintre participanții la studiu apreciază măsurile propuse de Guvernul României în criza provocată de pandemia de COVID–19 ca fiind bune și foarte bune, opiniile majoritare fiind din partea votanților PNL, dar și USR+PLUS. Măsura de a reduce salariile bugetarilor cu 25% este dezaprobată de peste jumătate dintre respondenți, votanții USR+PLUS fiind majoritari în cadrul acestui rezultat.

Mai mult de 9 din 10 respondenți cunosc faptul că starea de urgență va fi prelungită pentru încă o lună și peste 8 din 10 români au o părere bună și foarte bună cu privire la această decizie. Votanții menționați anterior fiind în proporție mai ridicată de acord. 6 din 10 respondenți cred că măsurile luate de Guvern pe durata pandemiei de COVID–19 vor avea efecte preponderent pozitive asupra sănătății populației, dar și asupra digitalizării serviciilor publice și doar 21% cred că măsurile vor avea un impact pozitiv asupra economiei. 47% cred că măsurile vor avea un impact pozitiv în ceea ce privește interacțiunea între oameni.

În cadrul acestui sondaj au fost consultați 1055 de indivizi, începând cu vârsta de 18 ani. Eroarea maximă tolerată a acestui studiu este de 3%.

Un articol de Karla Fanea