În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Consiliul Județean Cluj a aprobat Planul operativ de acțiune în timpul iernii pe drumurile județene, valabil începând din data de 15 octombrie și până în data de 30 aprilie 2025.

Peste 1.200 de kilometri de drumuri județene

Forul administrativ județean a analizat și a clasificat întreaga rețea de drumuri județene, în lungime de 1.228,314 de km, pe niveluri de viabilitate, stabilind procedurile standard de intervenție pe durata sezonului rece.

„În ceea ce ne privește, am luat măsurile necesare astfel încât sezonul rece și ninsorile să ne găsească pregătiți. Totodată, vom urmări situația îndeaproape pentru ca societățile responsabile cu deszăpezirea să intervină prompt iar pe drumurile județene să se poată circula în bune condiții”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Trei firme se vor ocupa de deszăpezirea drumurilor județene

Prestatorii de servicii de deszăpezire a drumurilor județene sunt Maxi Prest RCE SRL pentru Lotul 1 – zona Huedin, Lotul 2 – zona Gilău și Lotul 3 – zona Turda, respectiv Opentrans SRL pentru Lotul 4 – zona Gherla și SC Diferit AG SRL pentru Lotul 5 – zona Dej.

Raportat la importanța și nivelul de trafic înregistrat pe fiecare sector în parte, numărul şi mărimea localităţilor pe care le leagă, precum şi la alte criterii obiective, drumurile au fost clasificate pe patru niveluri în funcție de care se vor stabili ordinea şi timpul în care se intervine, operațiunile care se execută, tipurile și cantitățile de materiale utilizate, etc.

Totodată, planul stabilește modul de conducere și coordonare a acțiunilor, sistemul de informare a factorilor implicați, numărul bazelor de deszăpezire ce vor trebui să funcționeze pe fiecare lot de drumuri, astfel încât să se asigure un timp optim de intervenție, utilajele și mijloacele de transport ce vor fi folosite, cantitățile și tipurile de materiale, carburanți și lubrifianți, etc.

Drumurile județene, împărțite pe patru niveluri de viabilitate

În ceea ce privește împărțirea pe niveluri de intervenție, la nivelul I de viabilitate, în cazul căruia se intervine în cel mai scurt timp, au fost încadrate 26 de drumuri sau sectoare de drumuri județene, în lungime totală de 469,532 km.

La nivelul II au fost înscrise 38 de drumuri judeţene, care asigură legătura cu centrele de comună, în lungime totală de 364,417 km.

În același timp, la nivelul III de viabilitate au fost încadrate 40 de drumuri județene în lungime de 284,998 km.

Nivelul IV, în lungime de 109,367 km, este format din 16 sectoare de drumuri judeţene cu trafic extrem de redus de vehicule.

Peste 150 de participanți din 9 universități europene, membre ale alianței europene European University of Technology/Universitatea Europeană de Tehnologie EUt+, se vor reuni la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

În perioada 14 – 18 octombrie 2024, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) va fi gazda unuia dintre cele mai importante evenimente academice ale anului: reuniunea reprezentanților celor 9 universități partenere în alianța europeană European University of Technology/Universitatea Europeană de Tehnologie EUt+.

150 de participanți din universități europene

La eveniment sunt așteptați peste 150 de participanți – cadre didactice, cercetători și studenți din partea universităților membre ale consorțiului, alături de rectorii și președinții acestora, care vor avea în atenție etapele de lucru actuale și viitoare pe diferite direcții de acțiune.

Întâlnirea de la Cluj se va concentra pe una dintre cele mai importante componente ale acestui proiect – cercetarea, a cărei coordonare revine Universității Tehnice din Cluj-Napoca.

Temele majore care vor fi dezbătute cu acestă ocazie vizează certificarea structurilor de cercetare deja înființate în prima etapă a proiectului, parcursul și planul strategic de cercetare, statutul școlii doctorale în cadrul EUT și al European Research Office (ERO), dar și proceduri de evaluare a noilor structuri de cercetare în cadrul alianței.

Fiecare întâlnire de lucru se concentrează pe reușita acestui proiect ce are ca obiectiv proiectarea viitorului educației universitare la nivel european, prin implementarea unor noi modele de colaborare, în cadrul unor alianțe transnaționale.

Ce este European University of Technology EUt+?

EUt+ se definește ca un consorțiu universitar european al viitorului, ce contribuie nemijlocit la dezvoltarea învățământului superior european tehnic prin garantarea recunoașterii automate a creditelor printr-o diplomă unică EUt+.

Evident, acest proces include crearea unui curriculum comun la nivel de licență, master și doctorat, integrarea programelor de studii, facilitarea mobilității studenților, stimularea mobilității personalului academic, stimularea creativității și inovării prin dezvoltarea de laboratoare și centre de cercetare comune.

Deschiderea oficială va avea loc marți, 15 octombrie, de la ora 9.15, la Aula HUB a UTCN, str. George Barițiu nr. 4-6.

Consiliul Județean Cluj face un pas important în modernizarea transportului școlar pentru elevi, prin semnarea unui contract pentru achiziția a 34 de microbuze electrice, investiție finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a semnat contractul având ca obiect furnizarea unui număr de 34 de microbuze electrice pentru elevii clujeni.

Finanțare din PNRR

Investiția face parte din cadrul proiectului „Microbuze electrice pentru elevii din județul Cluj”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Este un pas extrem de important pe care l-am parcurs în vederea facilitării accesului tinerilor la educație. Asigurăm, astfel, condiții de transport moderne elevilor clujeni și contribuim, în acest fel, la reducerea absenteismului și a abandondului școlar. În completarea acestor 34, mai avem în derulare un proiect, finanțat prin fonduri guvernamentale nerambursabile, gestionate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Administrația Fondului pentru Mediu, prin intermediul căruia vor ajunge în județ alte 25 de microbuze. În total, 59 de unități administrativ-teritoriale vor fi dotate, prin grija Consiliului Județean, cu noi mijloace de transport școlar”, Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Investiție de 28,9 milioane de lei

Cele 34 de microbuze sunt electrice și prietenoase cu mediul și au o capacitate de 16+1 locuri, dintre care unul pentru persoane cu dizabilități. Acestea sunt dotate cu facilități pentru accesul persoanelor cu mobilitate redusă și beneficiază, printre altele, de tehnologii de siguranță modernă care oferă asistență șoferului pentru evitarea unor situații care pot conduce la accidente rutiere.

Valoarea contractului este de 28.900.000 de lei, plus TVA, termenul de livrare fiind de opt luni.

”Poate că știți, poate că nu, economia Uniunii Europene este la pământ. Producția industrială este la pământ, a pierdut enorm din competitivitate în ultimii 5 ani. Cea mai afectată este industria auto”, susține CEO Terapia, Dragoș Damian, care are și o soluție.

”Iubitorii de natură care conduc Europa încă de dinainte de pandemie au pus pe masa miliarde – 1.000 de miliarde de euro, mai precis – pentru Green Deal, sperând, de altfel cu cele mai bune intenții pentru mediul înconjurător, că pot crește competitivitatea Uniunii Europene folosind energie extrasă din soare, vânt si apă.

Toate celelalte puteri ale lumii s-au industrializat la foc continuu fabricând absolut orice la prețuri imbatabile. Nu au riscat nimic, au extras energie mai departe din petrol, cărbune și gaz.

Le-a păsat foarte puțin de sustenabilitate, consecințe ecologice, decarbonizare, cele patru stadii de tratament al apelor reziduale, etc. Murdar, nemilos, iresponsabil, veți spune pe bună dreptate – dar a dat roade.

Statele Unite, Rusia, China, India, țările din Peninsula Arabă, Asia Emergentă, chiar și cele din Africa de Nord, au devenit super-industrializate. După care au exportat la prețuri fără concurenta către bătrânul continent.

Plan de reindustrializare

Primul strigăt de ajutor al industriașilor europeni a fost in 2017, când 125 de asociații reunite într-o singură voce cereau un plan ambițios de reindustrializare a continentului.

Din păcate însă, lucrurile s-au agravat, au urmat criză după criză, pandemia, criza energetica, inflația, războiul. Și, în sfârșit, anul acesta, după declarația de la Anvers a celor 75 de asociații industriale din 20 de sectoare strategice, care au cerut un pact european industrial, a fost scos din mânecă Mario Draghi care vorbește pe 500 de pagini și 800 miliarde de euro despre reindustrializarea Uniunii Europene. Și s-a pus un pic pe linie moartă Green Deal-ul.

Așadar, au trecut șapte ani bătuți pe muchie ca să te prinzi că inovarea în Europa nu este superioară celei din America sau Asia, că nu te poți baza pe soare, vânt și apă, că mulți coloși europeni sunt cumpărați de companii din afara continentului de unde vin și marile investiții industriale, că depinzi de resursele naturale și lanțurile de aprovizionare ale altora și că nu faci fată produselor ieftine care te invadează.

Că economia Europei este la pământ. Și voi care credeați că România are politicieni incompetenți…..

Dar haideți să-i lăsăm pe politicienii de la noi sau de dincolo în amarul lor.

Haideți să salvăm industria în uniune. Și să începem cu industria care practic a fost inventată în Europa, care creează sute de mii de slujbe pe verticală și orizontală și care a fost cea mai afectata în ultimii ani. Industria pe care o iubim.

Industria auto

Industria dusă de nas cu banii din Green Deal, prostită că viitorul este electric, apoi îngenunchiată de mașinile electrice ieftine din Asia. Ironic, nu?

România, complet dependentă de scăderea cererii din Europa, este victimă neputincioasă a declinului industriei auto. Sute de restructurări voluntare sau nu, șomaj tehnic, spectrul închiderii de fabrici întregi și proiecte noi blocate.

Așadar, haideți să salvăm industria auto. Gata cu rablele second-hand, cu poluantele cu volanul pe dreapta sau cu electricele alimentate la prize de curent fabricat din petrol, cărbune și gaz.

În 2025 să cumpăram, fiecare dintre noi, o mașină nouă ieșită de pe porțile unei fabrici din Uniunea Europeană.

De fiecare dată când cumpăram o mașină nouă tragem după noi industria chimică, industria siderurgică, industria construcțiilor, industria pieselor de schimb, industria aplicațiilor IT, industria serviciilor auto.  Sute de mii de locuri de muncă, ale rudelor, prietenilor și cunoștințelor noastre.

Haideți să facem noi treaba politicienilor care habar n-au să guverneze economia, care sunt incapabili sa își pună prioritățile în ordine, care nu pot înțelege că industria de prelucrare este singurul motor de creștere economică de cursă lungă pe care merită să-l susții. Haideți să râdem în față politicienilor care ironizează conceptul de reindustrializare a României.

Haideți ca la anul să cumpărăm o mașină nouă fabricată în Uniunea Europeană”, a spus Damian.