Connect with us

ACTUALITATE

Cât costă, în realitate, casele de 1 euro din ITALIA

Publicat


case italia

Casele scoase la vânzare în Italia, la preţul de doar 1 euro, par un vis devenit realitate pentru mulţi oameni, inclusiv români tentaţi de oferta promiţătoare. Totuşi, cât de avantajoasă e achiziţia unei astfel de case, într-unul din „satele-fantomă” pitoreşti, dar abandonate? Iată câteva aspecte importante pe care ar trebui să le luaţi în considerare.

Fenomenul caselor vândute pe sume modice, pornind de la 1 euro, atrage tot mai mulţi curioşi interesaţi de ceea ce pare a fi o oportunitate de neratat. Autorităţile din Italia pun deja ideea în practică de câţiva ani, iar metoda lor de a repopula localităţile părăsite s-a răspândit rapid în mai multe ţări din Europa, inclusiv în România. Recent, într-un sat din Bacău au fost scoase la vânzare case contra sumei de 250 de euro, iar după acelaşi model, 13 blocuri din ţară sunt pe piaţă pentru 49.000 de euro fiecare, „preţ negociabil”.

„Casele costă, într-adevăr, extrem de puţin”

În Italia, aproximativ 60 de sate şi orăşele au scos la vânzare case la 1 euro, oferta fiind valabilă mai ales în Sicilia sau Mussomeli. Motivul din spatele ofertei incredibile e simplu de ghicit, autorităţile încercând să atragă astfel localnici şi investitori. De exemplu, Roseto Valfortore, un „sat fantomă” din sudul Italiei, pune pe masă o ofertă atractivă, menită să atragă rezidenţi, după ce populaţia a scăzut drastic, la doar câteva sute de locuitori. Oamenii care aleg să se mute aici vor primi fie o locuinţă gratis, fie suma de 5.000 de euro, pentru a deschide o afacere locală. Totuşi, cât de avantajoasă e o astfel de achiziţie?

Casele costă, într-adevăr, extrem de puţin. Sunt atât de ieftine încât mulţi au crezut, la început, că e vorba de o farsă. Totuşi, aceste clădiri nu sunt de cele mai multe ori locuibile, aflându-se într-un stadiu de degradare care variază de la un caz la altul. Pentru reparaţii, noii proprietari trebuie să scoată din buzunar sume importante, iar lipsa magazinelor şi a instituţiilor publice este un alt dezavantaj major, relatează today.in-24.com.

De obicei, licitaţia începe de la 1 sau 2 euro, însă în funcţie de cerere, preţul poate urca vertiginos în unele cazuri până la sume cuprinse între 5.000 şi 10.000 de euro. Deşi suma e mai mare decât cea folosită pentru anunţurile publicitare, clienţii se declară mulţumiţi. Peisajele care îţi taie răsuflarea şi clădirile istorice care încă mai spun povestea unui trecut glorios compensează „gaura în buget”.

„Locurile de muncă reprezintă o altă problemă”

„Locuim la 20 de minute cu maşina de plajă, avem aeroportul la o distanţă parcursă în mai puţin de o oră, iar la doi paşi e un parc arheologic minunat”, povesteşte Leonardo Ciaccio, primarul din Sambuca, unul din primele sate unde au fost scoase la vânzare case la 1 euro. „Până de curând, eram unul din secretele bine păstrate ale Siciliei.”

Curentul electric, gazele şi căile de comunicaţie, esenţiale în era noastră pentru majoritatea oamenilor, trebuie, de asemenea, asigurate individual. Plus că locurile de muncă reprezintă o altă problemă cu care se confruntă noii locatari, nevoiţi de cele mai multe ori să facă naveta sau să lucreze remote acolo unde e posibil.

Costuri ascunse

Există costuri ascunse? Răspunsul este da. În oraşul Mussomeli de exemplu, noii proprietari trebuie să depună suma de 5.000 de euro, care le va fi retrasă în cazul în care nu îşi îndeplinesc obligaţia de a restaura locuinţa în perioada prevăzută în contract. De obicei, este vorba despre un termen limită de 2-3 ani de la achiziţionarea casei. Măsura nu se aplică în toate localităţile care scot la vânzare case la 1 euro, însă mulţi află despre acest aspect prea târziu şi sunt luaţi prin surprindere. Procedurile birocratice costă alte câteva mii de euro, în jur de 3.000.

„În Mussomeli, noii proprietari pot face ce vor în interiorul locuinţei, atât timp cât nu modifică faţada originală”, explică Rubia Daniels, o femeie originară din SUA care a decis să rămână în Italia cu doi ani în urmă. Aceasta, pe atunci turistă, a fost fermecată de cultura locală, aşa că a cumpărat trei case la 1 euro, pentru ea şi copiii săi. Pe lângă cei 5.000 de euro – preţul fiecărei case – a plătit şi pentru renovarea celor trei proprietăţi. Spune că până în ianuarie 2022 a cheltuit în jur de 12.000 de dolari pentru prima casă, având în plan să folosească un buget de 20.000 de dolari pentru celelalte două.

Deşi nu există date oficiale cu privire la câte case au fost cumpărate, oficialii italieni numesc proiectul „un adevărat succes”. Mai ales în contextul pandemiei de COVID-19, mulţi vârstnici sau părinţi cu copii mici au ales să se refugieze la ţară, departe de marile oraşe care s-au transformat în imense focare de coronavirus. Astfel, oferta a venit la momentul potrivit, într-o perioadă când reîntoarcerea la o viaţă mai simplă şi mai tradiţională câştigă teren. Rămâne de văzut dacă strategia oficialilor va da roade pe termen lung, câştigând astfel bătălia împotriva depopulării.

Sursa: Observatornews.ro

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

EXCLUSIV. Alexandra, polițista anului 2023 la Cluj. De la jurnalism la poliție

Publicat

Alexandra

Alexandra Tomoiag, inspector de poliție la Secția 7 Poliție Rurală Gherla, este ”polițistul anului 2023”, titlu primit din partea IPJ Cluj. Tânăra a lucrat la un radio din Dej încă în perioada liceului, a absolvit Jurnalistica la UBB Cluj-Napoca și un master, și se pregătea pentru o carieră în presă, dar viața avea alte planuri, astfel că de la jurnalism a ales o carieră în poliție, fiind pasionată de meserie.

Alexandra a povestit pentru Cluj24 cum a început cariera în uniformă, ce cazuri a instrumentat și cum s-au atașat de ea oamenii cu care a interacționat.

În poliție din 2016

Alexandra Tomoiag are 34 de ani și lucrează în Poliție din anul 2016, fiind încadrată direct.

”În 1 iulie 2016 am activat prima dată la postul de poliție Țaga, ca ajutor șef de post, iar ulterior am rămas în același loc 5 ani ca șef de post. În 2021 am promovat examenul de trecere în corpul ofițerilor la Secția 7 Poliție Rurală-Gherla, unde era, de altfel, și structura din care făceam parte și postul în care lucram.

Iar din martie 2021, sunt ofițer în cadrul Secției 7 Poliție Rurală-Gherla pe specializarea de ordine publică”, a precizat tânăra.

De la radio la FSPAC

Alexandra

Alexandra nu visa să devină polițistă, și mai ales una care să facă teren și să prindă infractori, în condițiile în care a cochetat cu jurnalismul încă de pe băncile liceului, când a lucrat ca și colaborator la un radio din Dej.

A terminat chiar și o facultate de profil, FSPAC din cadrul UBB Cluj-Napoca, în 2012, urmată de un master în PR, și se pregătea să continue o carieră în presă, după ce lucrase la radio vreo 8 ani.

”Perspectiva mea era clar presă, pentru că asta mi-am dorit din clasa 9-a. Și nu mi-am dorit orice fel de presă, mi-am dorit radio.

Nu pot să zic că poliția a fost o chestie pe care mi-am dorit-o sau la care m-am gândit. Eram la aproape o lună – două după ce încheiasem povestea cu radio-ul, după ce terminasem și masterul și am văzut un anunț privind încadrările directe la Poliție.

Am zis timp am, să văd, să mă pregătesc. M-am prezentat, am fost 27 de candidați înscriși la postul de la Țaga și am fost prima care a luat locul, prima și pe județul Cluj”, a povestit tânăra despre începuturile vieții în uniformă.

După încadrare, a urmat cursul de inițiere în carieră la Școala de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca, unde a făcut pregătirile pe linie de ordine publică, cercetare penală, pregătire fizică, armament, iar după absolvire, în 2016, a intrat direct în munca de la postul de poliție din Țaga, ca ajutor de șef de post.

A lucrat pe toate liniile de muncă

”Mediul rural are, oricum, un specific aparte față de mediul urban și, practic, acolo, la un post de poliție ajungi să cunoști liniile de muncă, pentru că ajungi să le faci pe toate – circulație, dosare penale, prevenire. Nu pot să zic că la început a fost ușor, a fost chiar destul de greu pentru că șeful de post s-a pensionat când eu nu aveam un an în Poliție.

Venise, între timp, un coleg nou, iar când s-a pensionat șeful de post el avea două luni, eu nu aveam un an în funcție, și ne-am întrebat ce facem. Și am zis că trebuie să ne punem pe treabă și să tragem.

Țaga este o comună apreciată, a trebuit să stăm, să ne pregătim, să analizăm și să rezolvăm ce avem de rezolvat.

În zona rurală problemele cele mai multe se rezumă la furturi, dacă vorbim pe partea de penal, pe partea de loviri, agresiuni care vin pe fondul consumului de alcool, violențe în familie”, a explicat Alexandra Tomoiag.

Secția Gherla, una dintre cele mai mari din țară

După 5 ani petrecuți la Țaga, a trecut la Secția 7 Poliție Rurală Gherla, unde își dedică timpul în special dosarelor penale, cu complexitate ridicată.

”Secția de la Gherla este una dintre cele mai mari din țară, având 17 posturi comunale arondate. Biroul fizic este în Gherla, dar problematica este cea din mediul rural, și aici vorbim de agresiuni fizice, tâlhării, furturi”, a precizat polițista.

Anul 2023 a fost pentru Alexandra unul de foc, având de instrumentat 85 de dosare penale cu complexitate ridicată pe care le-a soluționat, la care se adaugă 14 persoane reținute și arestate, autori identificați în diferite fapte.

Flerul de polițist a făcut diferența

Aceasta crede că titlul de ”polițistul anului 2023” l-a primit pentru o situație care a făcut diferența și în care flerul de polițist s-a dovedit a fi determinat în rezolvarea unui caz.

”A fost o situație de șantaj și m-am sesizat cu privire la povestea în cauză.

Urmăream altceva, dar am deschis o altă linie de cercetare, iar de la momentul în care am descoperit-o, a fost undeva o perioadă de vreo patru ore până l-am săltat pe un suspect.

A fost o activitate mai complexă, cu un flagrant realizat, cu reținere, ulterior arestare, iar în prezent persoana respectivă este după gratii și nu mai poate face rău nimănui”, a dezvăluit Alexandra.

Validare a muncii

Alexandra

Titlul de ”polițistul anului” înseamnă pentru ea o recompensă, o recunoaștere a implicării, a nesfârșitelor ore suplimentare petrecute în birou și pe teren.

”Este și o validare a muncii care te împlinește și se vede că-ți este apreciată munca”, a mai spus Alexandra, care în 2018 a luat și mențiune pentru ”agentul anului” pe când lucra la postul de poliție din Țaga.

Tânăra recunoaște că meseria de polițist a prins-o, îi place ceea ce face, deși admite acum că nu a crezut vreodată că va putea trece de la presă la poliție.

Dialog cu oamenii

În cariera sa de 8 ani, Alexandra a știut să-și pună în evidență calitățile, altele decât cele fizice și specifice bărbaților, astfel că la intervențiile la evenimente a folosit calea dialogului pentru a dezamorsa conflicte.

”Tot timpul am învățat, desfășurând multă perioadă activitate la postul din Țaga, să stau de vorbă cu oameni, ceea ce este un aspect foarte important. Mi-a plăcut să discut cu cei din comunitate.

Pentru mulți dintre ei, mai ales oameni în vârstă, să meargă cineva, din când în când, să-i mai întrebe de sănătate, contează foarte mult, iar ei încep să aibă încredere în tine, ca polițist”, a menționat Alexandra.

O sună să o întrebe dacă e bine

Aceasta a amintit și de un episod emoționant când, în 2018, a avut o situație la Țaga legată de un furt la niște persoane vârsnice, pe care a soluționat-o.

”De atunci, persoana în vârstă căreia i-am rezolvat cazul mă sună periodic și mă întreabă ce fac, deși am plecat din localitate. Continuă să mă sune și pentru mine a luat rolul unui bunic. Mă sună să mă întrebe pur și simplu ce fac și dacă sunt bine, și la sărbători cu urări.

Ultima dată când am vorbit cu dânsul mi-a spus că se roagă pentru mine dimineața când se trezește.

Am ajuns, așa, câteodată când mă sună și văd că mă sună, să îmi provoace niște stări ca și cum ar suna ceva din familie, să nu fi pățit ceva.

Prin muncă, ajungem să cunoaștem niște oameni și să legăm niște relații care rămân”, a conchis ”polițista anului”.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Bărbat rănit într-un accident pe strada Dâmboviței din Cluj-Napoca

Publicat

De

Un accident de circulație a avut loc în această dimineață pe strada Dâmboviței din Cluj-Napoca.

Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca sunt cei care au intervinit de urgență.

Bărbat rănit într-un accident pe strada Dâmboviței din Cluj-Napoca

Echipajele ISU Cluj au găsit la fața locului două autoturisme avariate, fără victime încarcerate.

Un bărbat de aproximativ 30 de ani, conștient și cooperant, a primit îngrijiri medicale din partea echipajului SAJ.

Revenim cu amănunte.

Foto: Facebook/ Info Trafic Cluj-Napoca

Citește mai departe

CULTURA

Instituții importante, ÎNCHISE la Cluj în Noaptea Europeană a Muzeelor, în semn de PROTEST: Muzeografii NU sunt paznici!

Publicat

De

Trei importante instituții de cultură clujene nu își vor deschide porțile vizitatorilor de Noaptea Europeană a Muzeelor, în semn de protest. Este vorba de Muzeul de Artă Cluj-Napoca, de Muzeul Etnografic al Transilvaniei și de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Mai multe instituții de cultură din țară au anunțat că nu vor lua parte la evenimentul Noaptea Europeană a Muzeelor, în semn de protest. Angajații din trei muzee importante din Cluj-Napoca au anunțat că se solidarizează cu revendicările sectorului muzeal cu privire la creşterea salariilor angajaţilor din domeniu.

Muzeul de Artă nu organizează Noaptea Europeană a Muzeelor

Cel mai vizitat dintre instituțiile de stat din Cluj la ediția de anul trecut, cu peste 28.000 de vizitatori, Muzeul de Artă Cluj-Napoca nu va lua parte la Noapte Europeană a Muzeelor anul acesta.

Motivul, explicat de directorul instituției, Lucian Năstasă-Kovacs, este refuzul muzeografilor din țară de a mai face ore suplimentare ca formă de protest față de promisiunea neonorată a ministerului Culturii de a mări salariile acestora.

„Angajații din sindicat au decis să nu mai facă ore suplimentare, să nu mai participe la activități care sunt neretribuite, dintr-un motiv extrem de simplu: au senzația, pe bună dreptate, că muzeografii din toată țara sunt bătaia de joc a Ministerului Culturii.

(…) Viața într-un muzeu nu e doar să supraveghezi exponatele. Munca de muzeograf este extrem de complexă, de la înregistrarea materialelor documentare, la receptarea lor, se fac fișe de analiză, adevărate studii științifice pe marginea fiecărei piese de muzeu.

Muzeele sunt instituții extrem de active”, a declarat Lucian Năstasă-Kovacs, pentru Cluj24.

Salarii sub 3.000 de lei pentru muzeografi

Nemulțumirile muzeografilor s-au intensificat odată cu emiterea OUG 128/2023, în urma căreia au crescut salariile personalului din învățământ și alte sectoare de activitate bugetară. Un muzeograf cu gradul I A, angajat într-o instituție subordonată Ministerului Culturii sau autorităților locale și județene are salariul brut de 5.500 de lei, față de 7.100 de lei, cât câștigă angajații din muzeele și bibliotecile aflate în subordinea Ministerului Educației.

„Muzeografii au, de regulă, o hiper-specializare în domeniu, dar sunt cel mai prost plătiți dintre toți specialiștii cu studii universitare. Un muzeograf cu vechime de 20 de ani câștigă sub 3.000 de lei pe lună.

Probabil nu s-ar fi născut această mișcare de solidaritate printre muzeografi dacă nu s-ar fi acordat o mărire de 20% pentru angajații din muzeele universitare. Ei acum primesc cu 2.000-3.000 de lei pe lună mai mult.

Angajații Muzeului de Artă fac și ore suplimentare, care, până la ora actuală, nu li se plătesc. Este explicabilă revolta lor, pentru că statul își bate joc”, a mai explicat directorul Muzeului de Artă Cluj.

„Consiliul Județean a făcut tot ce a putut din punct de vedere legal”

Lucian Năstasă-Kovacs a mai subliniat că, în ultimii ani, Consiliul Județean Cluj a investit fonduri atât pentru angajarea de personal, pentru modernizarea și tehnologizarea Muzeului de Artă. Când vine vorba de salarii, însă, acesta nu are putere de decizie.

„Celelalte muzee din România au și alte tipuri de revendicări, cer intervenția statului pentru a asigura condițiile optime de cercetare, de restaurare, de conservare și așa mai departe, au personal insuficient.

La Muzeul de Artă, Consiliul Județean a făcut tot ce a putut din punct de vedere legal. Când am venit la conducerea instituției, erau doi muzeografi, acum sunt șase.

Consiliul Județean a investit bani într-un laborator de restaurări. Ni s-a dat voie să folosim din veniturile muzeului ca să ne modernizăm sub aspectul tehnic, toți muzeografii au calculatoare performante. În alte muzee, angajații lucrează încă pe calculatoare cu monitor cu tub”, a mai arătat Lucian Năstasă-Kovacs.

„Batjocoriți de niște guvernanți care probabil nu au călcat o dată într-un muzeu”

„Colegii au sentimentul că sunt batjocoriți de niște guvernanți care și-au dat Bacalaureatul la 35 de ani, care probabil nu au călcat o dată într-un muzeu. Ieri, premierul făcea o declarație stupidă, și anume că dacă sunt șantajați de către muzeografi, vor merge ei, din Guvern, și vor organiza Noaptea Muzeelor. Domnia sa se crede paznic, însă muzeografii nu sunt paznici, ei nu sunt acolo pentru a asigura protecția, de asta se pot ocupa firme de pază.

De asemenea, prim-ministrul a sistat organizarea de concursuri.

Nu e cazul Muzeului de Artă, unde cu grija Consiliului Județean am angajat persoane tinere, dar sunt muzee municipale care au cel mult doi muzeografi. Dacă e vorba de un singur muzeograf și acesta iese la pensie, nu poți organiza concurs. Domnia sa să afle că în România nu se intră decât prin concurs în asemenea posturi, nu care cum vrea”, a conchis managerul instituției de cultură.

Porți închise și la Muzeul de Istorie a Transilvaniei

Personalul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) a anunțat că nu va participa la ediția de anul acesta a Nopții Muzeelor, în semn de solidaritate față de protestul organizat de către Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă. Nici Muzeul Farmaciei, inaugurat primăvara aceasta, nu va fi deschis în noaptea de 18 mai.

 

Felix Marcu, directorul instituției, a declarat, pentru Cluj24: „Motivul (pentru care anul acesta nu participăm la Noaptea Muzeelor – n.red.) este că nu are cine să asigure permanența, din cauză că muzeografii sunt în grevă. Muzeul are program obișnuit, este deschis inclusiv sâmbătă și duminică, dar nu se ține Noaptea Muzeelor”.

Nici Muzeul Etnografic nu va lua parte la eveniment

Nici angajații de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei nu vor asigura participarea la Noaptea Muzeelor anul acesta. Aceștia denunță inechitățile majore între sectorul muzeal și alte sectoare salariale din domeniul cultural, subfinanțarea actului de cultură, dar și promisiunile neonorate ale Guvernului.

Și aici, programul de funcționare în ziua de 18 mai va fi între orele 10 și 18. La Parcul Etnografic, programul va fi prelungit sâmbătă până la ora 20, cu ocazia târgului „Iarmaroc la Sat”, însă nu va fi deschis pe timpul nopții.

„Colegii din sindicat mi-au comunicat că nu doresc să participe deoarece nu le-au fost onorate promisiunile referitoare la majorarea salarială.

Noaptea Muzeelor nu este obligație de serviciu, ci e o acțiune voluntară pe care muzeele și muzeografii au făcut-o în fiecare an pentru că aceasta a fost dorința lor”, a declarat Tudor Sălăgean, directorului Muzeului Etnografic al Transilvaniei.

Detalii despre instituțiile participante la Naoptea Muzeelor și evenimentele pregătite de acestea găsiți AICI.

Citește mai departe

ECONOMIE

ANALIZĂ. Radu Georgescu: Ședință de apreciere în linie a leului

Publicat

De

Ședință de apreciere în linie a leului

Leul a reușit joi să se aprecieze în fața principalelor valute, profitând de nivelul redus al aversiunii față de risc.

Cursul euro a scăzut de la 4,9765 la 4,9756 lei, consecință a lărgirii culoarului de tranzacționare la 4,974 – 4,977 lei.

Băncile preferă să obțină o dobândă de 6% la depozitele plasate la BNR

Trezoreria și-a propus să se împrumute în mai cu cel puțin 5,89 miliarde lei. Joia aceasta ea a atras 711 milioane lei cu scadența în aprilie 2025 la un randament mediu de 6,03%/an și 664 milioane lei, față de o valoare programată de 500 milioane lei, scadente în aprilie 2030 la un randament mediu anual de 6,59%.

Statul profită de lichiditatea în exces din piața monetară. Băncile preferă să obțină o dobândă de 6% la depozitele plasate la BNR, în loc să stimuleze creditarea populației și a economiei.

Totodată, Finanțele doresc să majoreze valoarea programului de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes” (Programul MTN) de la 68 miliarde euro în prezent la 75 miliarde euro, pentru a nu limita posibilitatea de împrumut extern în 2024 și 2025.

Indicele ROBOR a stagnat

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,05%.

Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,07% iar cel la 12 luni a revenit de la 6,08 la 6,07%.

Prețul aurului a crescut

Euro se tranzacționa în culoarul 1,0861 – 1,0896 dolari și a împins în jos media monedei americane de la 4,5960 la 4,5772 lei.

Cursul francului elvețian a coborât la 5,9773 lei iar cel al lirei sterline la 5,7994 lei.

Deprecierea monedei americane a fost compensată de creșterea metalului galben la 2.380,10 – 2.396,60 dolari/uncie, astfel că prețul gramului de aur a urcat la 351,0005 lei.

Mediile monedelor din regiune se întăreau față de cea unică, la 386,16 forinți/euro, respectiv 4,2617 zloți/euro.

Criptomonedele au profitat de deprecierea monedei americane. Bitcoin a crescut la 65.690 – 66.681 dolari iar ethereum la 2.970 – 3.043 dolari.

Sunt folosite date și informații disponibile până joi, la ora 14:00.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax