EVENIMENT
CAS Cluj a plătit 218 milioane de lei pentru concedii medicale în 2023. Cel mai mare număr de certificate eliberate de un medic

Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Cluj a efectuat anul trecut plăți în valoare de peste 218 milioane de lei pentru concediile medicale.
Potrivit reprezentanților CAS Cluj, în 2023 au fost depuse, de către angajatori și autoasigurați, 21.307 cereri de plată. Dintre acestea, 19.302 cereri de plată au fost depuse de către angajatori și 2.005 cereri de plată au fost depuse de către autoasigurați.
CAS Cluj a plătit 218 milioane de lei pentru concedii medicale în 2023. Cel mai mare număr de certificate eliberate de un medic
Potrivit reprezentanților CAS Cluj, angajatorii pot solicita, în baza unei singure cereri depuse, restituirea indemnizațiilor aferente mai multor certificate de concediu medical.
Asta în situația în care mai mulți angajați s-au aflat în concediu medical sau au beneficiat de mai multe certificate.
De aceea, în cazul angajatorilor, numărul de certificate de concediu medical plătite de CAS Cluj este, practic, mult mai mare în raport cu numărul cererilor de restituire depuse de către aceștia.
Cele mai multe cereri de restituire pentru concedii medicale au fost în anul 2022
În anii 2021 și 2022, ani de pandemie, au fost depuse cele mai multe cereri de concedii medicale.
Conform datelor oferite de CAS Cluj pentru Cluj24.ro, situația privind sumele plătite în baza cererilor de restituire depuse de angajatori și autoasigurați pentru 5 ani este următoarea:
- În anul 2019 au fost depuse de către angajatori 21.479 de cereri de restituire, în valoare de 187.228.447 de lei. Au fost plătite 15.871 de cereri, în valoare de 131.398.106 lei. Autoasigurații au depus 932 de cereri de plată a concediilor medicale, în valoare de 5.868.788 de lei.
- În anul 2020 au fost depuse de către angajatori 21.076 de cereri de restituire a sumelor plătite cu concediile medicale, în valoare de 206.961.503 lei. CAS a plătit 233.988.113 lei pentru 25.641 de cereri de restituire de la angajatori. De asemenea, autoasigurații au depus 1.106 cereri, valoarea plătită fiind de 9.655.585 de lei.
- În anul 2021 au fost depuse de către angajatori 28.913 cereri, în valoare de 282.191.091 de lei. Numărul de cereri de restituire plătite efectiv de către CAS Cluj a fost de 20.383, în valoare de 194.929.290. Autoasigurații au depus 1.549 de cereri, valoarea plătită de CAS fiind de 14.904.921 de lei.â
- În anul 2022, angajatorii au depus 28.358 de cereri de restituire, în valoare de 300.569.591 de lei. Numărul cererilor restituite a fost de 29.475, iar valoarea a fost de 298.753.032 de lei. Autoasigurații au depus 1.750 de cereri, suma plătită fiind de 16.307.796 de lei.
- În anul 2023 au fost depuse de către angajatori cele mai puține cereri comparativ cu anul 2019, respectiv 19.302 cereri. Valoarea acestora este de 226.244.473 de lei. CAS a plătit efectiv pentru un număr de 17.997 de cereri, însumând 195.671.319 lei. Autoasigurații au depus 2005 cereri, valoarea plătită fiind de 22.329.890 de lei.
Aproape 2.100 de concedii medicale emise de un singur medic clujean într-un an
În anul 2023, cel mai mare număr de concedii medicale emise de un singur medic de familie a fost de 2.071. În “top” a urmat un medic care a emis 1.876 de concedii medicale și un altul care a eliberat 1.869 de astfel de certificate.
Potrivit reprezentanților CAS Cluj, în anul 2022, cel mai mare număr de concedii medicale emise de un singur medic a fost de 2.093.
Acesta a fost urmat de un medic care a eliberat 2.018 certificate de concediu medical și de un altul care a eliberat 1.699 de astfel de certificate medicale.
Foto: pixabay.com
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


Studenții Facultății de Matematică și Informatică a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au obținut patru medalii de argint și de bronz la Balcaniada Studențească de Matematică SEEMOUS 2025 desfășurată în perioada 4-9 martie 2025 la Universitatea “Fan S. Noli.” din Korçë (Albania).
„Cele două medalii de argint au fost obținute de Andrei Nicoară (anul II la specializarea Matematică informatică) și Marian Dumitriu (anul II la specializarea Informatică), în timp ce bronzul le-a revenit studenților Márton Benedek (anul I la specializarea Matematică informatică, linia maghiară) și Alex-Petru Săveanu (anul I la specializarea Inteligență artificială).
Patru MEDALII pentru studenții UBB Cluj la Balcaniada de Matematică 2025 din Albania
„Îi felicit pe toți membrii lotului care a reprezentat UBB la Balcaniada de Matematică din Albania. E un efort de echipă care ne face cinste, dar ne și obligă pentru viitor. Colegii și studenții noștri au reușit în fiecare an să demonstreze calitatea foarte ridicată pe care o are Facultatea de Matematică și Informatică a UBB și sperăm ca aceasta să continue să crească în anii care urmează”, afirmă rectorul UBB, prof. univ. dr. Adrian Petrușel.
Lotul studenților de la Facultatea de Matematică şi Informatică a UBB, ȋnsoțit și coordonat la competiție de Robert Pop, a fost format din Andrei Nicoară – specializarea Matematică informatică, anul II de studiu, Marian Dumitriu – specializarea Informatică, anul II de studiu, Márton Benedek – specializarea Matematică informatică (linia maghiară), anul I de studiu, Alex-Petru Săveanu – specializarea Inteligență artificală, anul I de studiu, Luca Tăşădan – specializarea Informatică, anul I de studiu. Studenții olimpici ai UBB sunt coordonați de dr. Lukács Andor, dr. András Szilárd, drd. Tőtős György, drd. Baja Zsolt, Claudiu-Gabriel Pop – student în anul III și Robert Pop – student masterand”, se arată în comunicatul UBB Cluj.
EVENIMENT
FOTO. Rețea de traficanți de droguri, destructurată la Cluj. Vindeau CRISTAL și 2MMC cu sume între 70 și 100 de lei gramul

9 persoane, 6 bărbați și 3 femei, cu vârste între 19 și 34 de ani sunt cercetate la Cluj pentru trafic de droguri de risc și mare risc.
6 traficanți au ajuns 30 de zile după gratii, iar alți 3 sunt arestați la domiciliu.
Rețea de traficanți de droguri, destructurată la Cluj
Polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj – Napoca, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj, au documentat activitatea infracțională a 9 persoane (6 bărbați și 3 femei) cu vârste cuprinse între 19 și 34 de ani, cercetate pentru constituirea unui grup infracțional organizat, efectuarea, fără drept, de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, trafic de droguri de risc și trafic de droguri de mare risc.
Din probatoriul administrat a rezultat că, la începutul anului 2024, patru dintre persoanele cercetate ar fi constituit un grup infracțional organizat în scopul obținerii unor sume importante de bani din comercializarea de droguri și substanțe psihoactive.
Vindeau droguri cu sume cuprinse între 70 și 100 de lei gramul
Astfel, una dintre persoanele cercetate, de 31 de ani, lider al grupării de criminalitate organizată ar fi avut rolul de a procura și depozita substanțele interzise, precum și de a coordona membri angrenați în vânzarea și încasarea sumelor de bani aferente. Ulterior, la grupul infracțional organizat ar fi aderat alți membri care ar fi acționat pe palierul de execuție, ocupându-se de comercializarea substanțelor interzise.
Cercetările au reliefat că, în perioada 2024 – martie 2025, persoanele cercetate ar fi deținut, manipulat și vândut cristal (3-CMC, drog de mare risc) și 2MMC (substanță psihoactivă) cu sume cuprinse între 70 și 100 de lei pentru un gram.
O parte importantă a cantităților deținute a fost indisponibilizată pe parcursul investigațiilor.
Percheziții la Cluj-Napoca, Jucu, Bonțida și Cojocna
În urma a 6 percheziții efectuate, la data de 17 martie 2025, la locuințele persoanelor cercetate, în municipiul Cluj-Napoca și comunele Jucu, Bonțida și Cojocna, au fost descoperite și ridicate cantități de 3-CMC (drog de mare risc) și 2MMC (substanță psihoactivă), obiecte purtând urme de substanță, sume de bani în lei și euro, precum și alte mijloace de probă.
La data de 17 martie 2025, procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Cluj au dispus reținerea celor 9 persoane cercetate, pentru 24 de ore.
Au ajuns în arest
La data de 18 martie 2025, a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Cluj cu propunere de arestare preventivă a 6 dintre persoanele cercetate și măsura arestului la domiciliu pentru alte trei persoane, pentru 30 de zile.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor din cadrul Poliției Municipiului Gherla, Secției de Poliție Apahida, Secției Regionale de Poliție Transporturi Cluj, jandarmilor Grupării de Jandarmi Mobile ”Ștefan Cicio-Pop” Cluj-Napoca și lucrătorilor din cadrul Direcției Regionale Vamale Cluj.
ADMINISTRAȚIE
Emil Boc se contrează cu afaceristul Dorin Bob: Metroul de la Cluj este o investiție strategică și nu o ecuație contabilă

Primarul Clujului, Emil Boc, a venit, marți cu explicații privind rentabilitatea construirii metroului.
Asta după ce, în cadrul unei dezbateri privind construcțiile și infrastructura, Dorin Bob, dezvoltator imobilar, care a construit și la Cluj-Napoca, a pus la îndoială viabilitatea proiectului.
Emil Boc: Metroul de la Cluj este o investiție strategică și nu o ecuație contabilă
Practic, în cadrul Construction & Infrastructure Summit, dezvoltatorul imobiliat Dorin Bob, a ridicat problema rentabilității metroului, spunând că este puțin probabil ca acesta să fie folosit de prea mulți clujeni, spunând că populația este mai mică decât se estima.
”Metroul de la Cluj este o investiție strategică și nu o ecuație contabilă. Dacă ne luăm după această ecuație nu s-ar fi construit nici o autostrad”, a spus Emil Boc la Ziua Live.
Sigur, a spus Emil Boc, nu poți recupera investiția rapid din vânzarea de bilete, dar când judeci un proiect ca metroul trebuie să o faci din peerspectivă strategică. Primarul a mai spus că e vorba de a aduce noi investiții, diminuarea poluării, practiv îmbunătățirea vieții clujenilor.
”Lucrurile în Florești au scăpat de sub control”
Emil Boc a mai spus că înainte de a se decide că este nevoie de metrol, au fost analizate 8 proiecte, printre care inclusiv un monorail sau ca Floreștiul să fie legat de Cluj-Napoca printr-un tramvai.
”Ar fi trebuit 80 de vagoane de tramvai ca să poată prelua capacitatea din Florești spre Cluj-Napoca, cum arăta un zid de 80 de vagoane, s-ar fi circulat cu viteza melcului… Specialiștii au spus că tramvaiul nu mai este o soluție… asta pentru că în Florești, lucrurile au scăpat de sub control”, a spus Emil Boc, referindu-se la ”explozia” numărului de locuitori.
”Primăria putea să nu aprobe ansamblul Wings”
Emil Boc a mai precizat că la ora actuală, în zona Clujului sunt 336.000 de locuitori și că drumul Cluj-Napoca – Florești este mai aglomerat decât București – Otopeni. De asemenea, a mai spus că este nevoie de metrou și pentru ca cei care au nevoie să ajungă la Spitalul Regional de Urgență, care este în construcție acum.
”Dacă vrem în continuare viață de calitate trebuie să scăpăm de pluare, să oferim loucitorilor un confort sporit. Noi nu am pierdut populație. După logica domnului Dorin Bob, ar fi trebuit ca noi să nu-i fi aprobat proiectul Wings… Puteam să-i spunem <<populația nu a crescut, stai acasă, fă în altă parte>>”, a mai declarat Emil Boc.
ADMINISTRAȚIE
Principalele investiții ale CJ Cluj din anul 2025, prezentate de Alin Tișe: „Un buget al echilibrului și al speranței”

Consiliul Județean Cluj va avea un buget de 881 milioane de lei în 2025, cu circa 10% mai mare decât anul trecut. Circa jumătate din sumă merge pe dezvoltare.
Principalele investiții din bugetul Consiliului Județean Cluj pe anul 2025 au fost prezentate de președintele Alin Tișe, într-o conferință de presă organizată marți, 18 martie, la sediul instituției.
Buget în creștere în 2025 față de anul trecut
Bugetul județului Cluj este, în 2025, de 881 milioane de lei (circa 177 milioane de euro), cu aproximativ 10% mai mare decât anul trecut. Din acesta, circa jumătate merge pe dezvoltare și jumătate pe funcționare.
În ce privește sursa fondurilor, 514 milioane de lei sunt de la stat, aproximativ 250 milioane este bugetul local propriu, iar 120 milioane de lei sunt fonduri europene – aproximativ 15% din total.
„Avem un buget al echilibrului și al speranței”
„Avem un buget al echilibrului și al speranței. Ne propunem să finalizăm proiecte pe care le-am început. Obligatoriu, trebuie să existe continuitate în proiecte. Este un proiect de buget în care am încercat să echilibrăm cheltuielile cu investițiile. Pe de o parte avem o creștere pe partea de funcționare, prin măriri de salarii impuse prin lege. În momentul de față aproape 50% este un buget de funcționare. Am încercat așadar, prin fondul de dezvoltare, să echilibrăm acest buget. Sperăm ca bugetele pe anumite finanțări europene să nu se reducă sau să nu se oprească și să susțină proiectele pe care le ducem pe mai mulți ani. Bugetul județului este foarte dependent de mediul de afaceri, care alimentează bugetul”, a declarat președintele CJ Cluj, Alin Tișe.
Investițiile Consiliului Județean Cluj pe 2025
Principalele investiții ale Consiliului Județean Cluj pentru anul 2025 sunt:
- 80 milioane de lei pentru drumuri județene. Vor fi investiții majore și întreținere, drumul de la Chinteni, drumul de la Topa și mai multe mini-centuri;
- Spitalul Pediatric Monobloc – 19 milioane de lei pentru organizare de șantier; în câteva săptămâni încep lucrările efectiv, după o muncă de circa 4 ani la pregătirea acestui proiect. Va fi primul spital pediatric monobloc construit în România. 50% dintre pacienți sunt din alte județe, astfel că va fi un spital regional. „Din suma necesară avem prins cu 200 milioane de euro prin Programul Operațional Sănătate (POS) 2021-2027. Diferența de bani va fi obținută prin împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții (BEI) cu dobândă mică, de circa 1-2%. Sumele nu trebuie să le avem toate la momentul T0, o să avem și pe parcurs”, a arătat președintele CJ Cluj.
- 10 milioane de lei spitalele mari din județ. Doar Spitalul Turda va primi 3 milioane, inclusiv pentru achiziția unui RMN, o investiție de 1 milion de euro;
- 27 milioane pentru finalizarea lucrării stația de dezintegrare moleculară a deșeurilor. Lucrarea va fi finalizată, potrivit președintelui CJ Cluj, în circa două luni, și pusă în funcțiune;
- 35 milioane de lei sunt investiții la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
De asemenea, 126 de milioane de lei constituie cofinanțarea unor proiecte europene inclusiv pentru:
– Dotarea școlilor speciale;
– Microbuzele electrice pentru elevi, încă 25 pe lângă 34 care au ajuns deja în localitățile din județ;
– Investiții la Spitalul de Copii, Spitalul de Recuperare, Spitalul de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”, etc.
– Reabilitarea complexului muzeal de la Ciucea;
– Recuperarea a jumătate din cele două treimi pierdute din Muzeul de Artă;
– Muzeul Etnografic – Pădurea Hoia – cel mai mare parc natural, o pădure-parc de circa 176 ha
– Velo Apuseni
– Minicentura Topa, lucrări de modernizare și întreținere drumuri județene;
– Studii și proceduri prealabile pentru:
- proiectul de la Vlădeasa – o stațiune importantă, cu accese din mai multe localități, care presupune modernizarea mai multor pârtii;
- amenajarea lacului Beliș-Fântânele, cu piste de biciclete, bărci, zonă de agrement, parc aqua în aer liber;
- un centru de expoziții și congrese în continuitatea proiectului de park&ride de la Aeroport.
Proiectul de buget pe anul 2025 al județului Cluj va fi supus dezbaterii consilierilor județeni în ședința de joi, 20 martie.