Connect with us

EVENIMENT

Când trecem la ORA de iarnă în 2022. Ceasurile vor fi date ÎNAPOI cu o oră

Publicat


România va trece la ora de iarnă în această lună. Astfel, ceasurile se vor da înapoi, ora 4.00 devenind ora 3.00. În fiecare an sunt două schimbări de oră: în martie și în octombrie, motivul principal fiind conservarea energiei, scrie Alba24.ro.

România trece la ora de iarnă 2022 în ultimul weekend din luna octombrie, atunci când ceasurile se dau cu o oră înapoi.

În martie trecem la ora de vară, și atunci ceasul se dă cu o oră înainte, în timp ce în octombrie se trece la ora de iarnă, iar ceasul se dă cu o oră înapoi.

România trece la ora oficială de iarnă în noaptea dintre 29 și 30 octombrie 2022. Astfel, ora 04:00 va deveni ora 03:00, așa că vom dormi mai mult cu o oră.

În 2021, România a trecut la ora de iarnă în noaptea de 30 spre 31 octombrie.

Ora de iarnă este considerată ora standard, astfel că diferenţa dintre ora oficială a României şi UTC (Coordinated Universal Time – n.r. ora universală) este de două ore în perioada orei de iarnă şi de trei ore în perioada orei de vară.

Ziua de 30 octombrie 2022 va avea 25 de ore și va fi cea mai lungă zi din an.

După trecerea la sezonul rece și acomodarea cu schimbarea de temperatură, organismul nostru trebuie să treacă acum printr-o nouă provocare, și anume o perioadă mai lungă din zi în care va fi privat de lumina naturală.

O directivă europeană din 2001 reglementează schimbarea orei prin trecerea la ora de vară şi invers. Deoarece Europa se întinde pe mai multe fusuri orare, schimbarea are loc la ore locale diferite.

Ora de iarnă 2022: ceasurile se dau înapoi, cea mai lungă zi din an

În fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, ora 4.00 devenind ora 3.00. Ziua de 30 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi a doua cea mai lungă zi a anului după cea din primăvară (27 martie), când s-a trecut la ora de vară.

Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Însă ora de iarnă este ora considerată standard.

Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4.00 devine ora 3.00.

Ora de iarnă. Se mai renunţă la schimbarea orei?

Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în ţările Uniunii Europene, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.

Propunerea de renunţare la schimbarea orei a apărut în anul 2018 şi ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 2019, dar unele ţări europene s-au opus, astfel că proiectul a fost amânat.

În condiţiile actuale cazate de pandemia de coronavirus, negocierile nu au început încă în cadrul Consiliului European, ceea ce face foarte puţin probabil ca legea să se aplice după anul 2022.

Ora de iarnă 2022: de ce se schimbă ora

Sistemul cu ora de vară/ ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970. Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.

Trecerea la ora de iarnă se face la aproximativ o lună după echinocțiul de toamnă, care a avut loc la 22 septembrie și care a marcat finalul oficial al verii și începutul toamnei astronomice.

Ora de iarnă este ora legală oficială standard şi este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică. Aceasta acoperă calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și martie a anului următor.

Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.

Ora de iarnă 2022: schimbarea orei în Europa. Țările în care nu se schimbă ora

Pe continentul european, schimbarea orei (atât cu cea de vară, cât și cu cea de iarnă) se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Georgiei, Belarusului, Azerbaidjanului, Turciei şi Rusiei; unele dintre aceste ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară. Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar, potrivit Agerpres.

Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri american Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi care a venit cu această idee în 1895.

Ora de iarnă 2022: câte țări folosesc sistemul de schimbare a orei

Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.

La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945. La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time” – DST sau „summer time”), din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie.

Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu, ce conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.

Printre ţările care au reintrodus recent ora de vară se află Haiti, în 2017, după ce renunţase în 2015; Chile, în 2016, după ce renunţase în 2015; Iordania, în 2014, după ce renunţase în 2012.

Ţări care au renunţat la ora de vară, fără a reveni sunt: Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015), Namibia (2017).

Există multe state care au folosit sau folosesc doar experimental acest sistem orar, potrivit www.timeanddate.com. China a utilizat experimental ora de vară în perioada 1986-1991. Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.

Ora de iarnă 2022: cum poate fi afectat organismul

Noaptea de 29 spre 30 octombrie va fi mai lungă şi vom dormi mai mult. Însă schimbarea orei poate afecta organismul uman.

Este posibilă apariția insomniilor, a oboselii, a unor stări de nervozitate sau dureri de cap. Totodată, oboseala vine în urma absenței luminii solare. Copiii si vârstnicii sun cele mai afectate categorii de schimbarea orei. Toate acestea, în contextul în care schimbarea orei aduce, de fapt, o modificare a rutinei.

Pe lângă modificările somnului, unele persoane pot acuza astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare sau modificarea apetitului, spun specialiștii.

Până când organismul se adaptează la noul „program”, este recomandată reducerea cafelei, a ceaiului negru/verde, a băuturilor carbogazoase şi energizante.

Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă.  Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.

Ora de iarnă 2022: alte efecte ale schimbării de program

Unii cercetători au evidenţiat și alte posibile efecte negative ale revenirii la ora de iarnă, printre care se numără:

– irascibilitatea, tulburările de somn şi creşterea nivelului de stres
– perturbarea rutinei zilnice, care ne ajută să fim organizaţi şi să ne dozăm energia corespunzător
– instalarea asteniei de toamnă sau depresia

Schimbările orare, fie înainte, fie înapoi nu sunt private de modificări psihico-fizice. Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder sau astenia de toamnă, care afectează de obicei femeile între 30 şi 40 de ani.

Simptomele sunt diferite de la o persoană la alta, însă printre cele mai frecvente se numără dificultatea în a se trezi dimineaţă, stări de rău general, astenie, nervozitate generală.

Sursa: Alba24.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EDUCATIE

Uniforma școlară OBLIGATORIE? Proiect de modificare a Legii educației. Uniforma ar urma să fie acordată GRATUIT elevilor

Publicat

elevi

Uniforma ar putea deveni obligatorie în școli, potrivit unui proiect depus la Senat. Proiectul urmărește să completeze și să modifice Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cunoscută sub denumirea Legea Deca-Iohannis. Conform documentului, uniforma ar urma să fie acordată gratuit elevilor.

Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a fost inițiată de ministrul Ligia Deca, promulgată de președintele Klaus Iohannis și prezentată oficial de ambii ca făcând parte din proiectul educațional prezidențial „România educată”.
Inițiatorul proiectului depus la Senat este Badea Iulian-Alexandru – deputat PSD.

Uniforma școlară OBLIGATORIE? Proiect de modificare a Legii educației. Uniforma ar urma să fie acordată GRATUIT elevilor

În proiect se arată că detaliile tehnice privind obiectele vestimentare și de încălțăminte ce compun uniforma școlară vor fi aprobate prin ordin al ministrului educației, scrie edupedu.ro.

În document apare că finanțarea cheltuielilor prevăzute pot fi acoperite din fonduri guvernamentale de la bugetul de stat, bugetul Ministerului Educației sau a altor instituții ce coordonează unități din rețeaua națională școlară sau din bugetele consiliilor județene/Consiliului General al Municipiului București și consiliilor locale, cât și din fonduri externe nerambursabile.

Iată ce prevede proiectul depus la Senatul României:

„1. La Articolul 11 , dupa alineatul (2) se adaugă un nou alineat, alin. (2^1) cu următorul cuprins:

(2^1) – Pentru asigurarea bunei desfășurări a cursurilor și activităților desfășurate în unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile educației și formarii profesionale, conducerea unităților de învățământ poate solicita utilizarea obligatorie a uniformei școlare. Aprobarea detaliilor tehnice privind obiectele vestimentare și de încălțăminte ce compun uniforma școlară se realizează prin ordin al ministrului educației.

Uniforma școlară se acorda elevilor în mod gratuit, finanțarea cheltuielilor prevăzute pot fi acoperite din fonduri guvernamentale de la bugetul de stat, bugetul Ministerului Educației sau a altor instituții ce coordonează unități din rețeaua națională școlară sau din bugetele consiliilor județene/Consiliului General al Municipiului București și consiliilor locale, cât și din fonduri externe nerambursabile.

2. La Articolul 106, dupa litera m) din alineatul (1) se introduce litera n), cu următorul cuprins: n) dreptul de a beneficia în mod gratuit de uniformă școlară.

3. La Articolul 126, dupa litera r), se adaugă litera s), cu următorul cuprins: s) pot asigura, din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale și din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, acoperirea cheltuielilor pentru finanțarea și acordarea gratuită a uniformelor școlare, așa cum este specificat în metodologia aprobată de Ministerul Educației;”

Proiectul poate fi consultat AICI.

În expunerea de motive este menționat că „potrivit studiilor realizate de Comisia Europeană, abandonul școlar este cauzat de problemele personale sau de familie, dificultăți de învățare sau, în cele mai multe cazuri, situația socioeconomică precară, care, din păcate, se poate traduce prin imposibilitatea părinților de a susține achizitionarea rechizitelor sau a obiectelor vestimentare necesare frecventării cursurilor fizice, ori a mijloacelor informatice pentru asigurarea accesului la cursurile în format online”.

Expunerea de motive, AICI.

Ce prevede actualul Regulament-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar

Regulamentul-cadru din 4 iulie 2022 stabilește că este interzisă sancționarea elevilor care nu poartă uniforma unității de învățământ.

Art. 187 – „(2) În unitățile de învățământ sunt interzise măsurile care pot limita accesul la educație al elevilor, cum ar fi, de exemplu, efectuarea de către aceștia a serviciului pe școală, interzicerea participării la cursuri sau sancționarea elevilor care nu poartă uniforma unității de învățământ sau altele asemenea.”

Citește mai departe

POLITICA

Gheorghe Piperea (AUR): Programe de construcție de locuințe IEFTINE, cu sprijin de la stat, există peste tot în Europa

Publicat

gheorghe piperea

Europarlamentarul AUR, avocatul Gheorghe Piperea, a declarat că acele forțe politice, PNL și USR, care astăzi diabolizează Planul Simion sunt tocmai cele care au susținut de-a lungul timpului programe de construcție de locuințe ieftine, cu sprijin de la stat și cu implicarea statului. Acesta a dat exemplul băncilor pentru locuințe practic și în România de mai multe instituții bancare.

„Programe de construcție de locuințe ieftine, cu sprijin de la stat și cu implicarea statului, există peste tot în Europa și au existat și în România. Nu le-a constestat, nu le blamează nimeni pe motiv că ar fi comuniste, iluzorii, frauduloase etc. Nu le-a torpilat nimeni în presă – dimpotrivă, au fost atât de eficient promovate încât, în hora celor două bănci au intrat 360 de mii de clienți.

Gheorghe Piperea (AUR): Programe de construcție de locuințe IEFTINE, cu sprijin de la stat, există peste tot în Europa

Când s-a descoperit că băncile fură, înșeală consumatorii și fraudează statul, nu numai că nu a fost niciun scandal, dar avocații (ex)politicieni s-au implicat în „optimizări judiciare”, la fel cum au făcut-o și lobby-știi, ambasadele, influencerii și presa plătită să furnizeze știri pozitive. Acest sistem (pervertit prin fraudă de cele 2 bănci austriece) a fost aplaudat de acele forțe politice – PNL și USR – care azi diabolizează Planul Simion. Nimeni nu a făcut meme-uri cu cele 2 bănci de locuințe, nimeni nu a sesizat parchetul”, a afirmat Gheorghe Piperea.

Acesta arată că în Germania și Austria funcționează un sistem de economisire – creditare în vederea construcției sau achiziției de locuințe, denumit bauspar, prin care persoanele fizice majore pot depune progresiv sume de bani într-un cont de economii și, după 8 ani, pot contracta un credit pentru construcția sau achiziția de locuințe. Pe toată perioada celor 8 ani de economisire, statul bonifică o dobândă anuală care se adaugă dobânzii la depozit plătită de bancă.

„Bonificația nu se plătește deponentului, ci băncii”

„Acest sistem a fost implementat și în România, dar a fost pervertit de cele două bănci austriece care l-au pus în practică: Raiffeisen – banca pentru locuințe și BCR – banca pentru locuințe. Când a fost lansat, sistemul a avut un imediat și uriaș succes. Nu mai puțin de 360 de mii de persoane fizice au devenit clienți ai acestor bănci, fără a ști cu exactitate ce anume au contractat.

Deponenții au fost lăsați să creadă că bonificația de la stat, în cuantum de 25% pe an, era o dobândă la depozit. În realitate, așa cum am spus mai sus, bonificația nu se plătește deponentului, ci băncii, ca parte din avansul necesar creditului, care trebuia contractat după minim 8 ani de acumulare, exclusiv pentru construcția sau achiziția unei locuințe. În practică, clienți au fost chiar și bebeluși sau pensionari în vârstă de peste 70 de ani.

Aproape toți clienții (minus câteva sute, din 360 de mii) au pus bani în acele bănci pentru a câștiga 25% pe ani, bani de la stat. Dobânzile și bonificația nu au fost niciodată achitate. Ba, mai mult, nici banii proprii depuși în sistem nu s-au mai încasat înapoi. Încă sunt pe rol litigii cu cele două bănci (aflate acum în lichidare). Cu toate acestea, cele două bănci pentru locuințe au încasat toată bonificația de la stat, deși au fost semnate doar câteva zeci de contracte”, arată europarlamentarul AUR.

„În Parlament s-a încercat schimbarea legii”

Gheorghe Piperea a precizat că, printr-un raport foarte dur, Curtea de Conturi a dispus restituirea acestor sume preluate ilegal de bănci, cu titlu de bonificație de dobândă, fiind vorba de peste 300 de milioane de euro.

„Băncile au contestat raportul și, într-o primă fază, Curtea de Apel București l-a anulat. Apărătorul băncilor, în acest litigiu, a fost profesorul profesorului de optimizare fiscală. Numai că, la ÎCCJ, în recurs, a avut câștig de cauză Curtea de Conturi. Băncile au fost obligate să restituie statului cei 300 de milioane de euro. Executarea obligației de restituire a fost anevoioasă.

Au fost implicate în blocarea executării cele mai „strălucite” minți ale optimizării fiscale, ambasadele, precum și companiile de consultanță și lobby. În Parlament s-a încercat schimbarea legii, în așa fel încât băncile să iasă basma curată. Până la urmă, totuși, cele două banci au achitat suma, după care au intrat în lichidare”, a subliniat eurodeputatul AUR.

Gheorghe Piperea a adăugat că, până la urmă, „Dreptatea a triumfat”. „Aceeași Dreptate care trebuie să triumfe și în plan economic și social printr-un Plan Simion”, a conchis avocatul.

Citește mai departe

EVENIMENT

Gigi Becali s-a dezlănțuit împotiva UNTOLD: Stadioanele sunt pentru fotbal, nu pentru droguri și sataniști. Vrea lege

Publicat

Festivalul UNTOLD

Gigi Becali, patronul FCSB, a avut o reacție virulentă la adresa Untold, festival care are loc la Cluj-Napoca, și pe care l-a catalogat ca fiind pentru “drogați și sataniști”.

Becali, care spune că stadioanele sunt pentru fotbal și vrea lege care să le interzică.

Gigi Becali s-a dezlănțuit împotiva UNTOLD: Stadioanele sunt pentru fotbal, nu pentru droguri și sataniști. Vrea lege

Festivalul UNTOLD care e pe cale să înceapă la Cluj-Napoca pe stadionul Cluj Arena îl deranjează pe Gigi Becali.

„Să mai facă ei Untold pe stadioane? Stadioanele sunt pentru fotbal! Nu pentru droguri, staniști! Cocaină, marijuana. Ce să facă statul român? Acolo sunt mii și mii! Cocaină și hașiș.

La ăia n-ai ce să le faci. Dacă ei bagă cocaină pe scenă, direct în nas, ce să le mai faci?”, a declarat Gigi Becali, într-o emisiune de la DigiSport, scrie Pro Sport.

Gigi Becali promite o lege care să interzică concerte de acest gen pe stadioane

Becali a continuat și a spus că am adoptat ce era mai rău din Europa, deși susține că e bine că suntem parte a uniunii.

Citește și: Unde se dispută DERBY-ul Clujului? Festivalul UNTOLD blochează Cluj Arena

„Normal ar trebui să nu mai facem concerte de drogangeală, de cocaină. O să fac eu legea asta!”, a mai spus Gigi Becali.

UNTOLD a ajuns la a noua ediție

Festivalul UNTOLD, care are un buget de câteva zeci de milioane de euro, aduce în România „crema” DJ-ilor internaționali și alți artiști în vogă, dar și mii de turiști la Cluj.

Festivalul naște în ficecare an polemici în rândul clujenilor, în special din cauza zgomotului produs și care se aude tare toată noaptea în proximitatea stadionului, dar și în alte zone din oraș.

În acest an, UNTOLD are loc între 8 și 11 august.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Cum arată PLAJA din Grigorescu? Copii și adulți se bucură de festivalul Vamos a la Playa

Publicat

plaja

Vineri a început cea de-a șasea ediție a festivalului Vamos a la Playa. Timp de 10 zile, între 26 iulie și 4 august, litoralul se mută pe malul Someșului Mic, pe plaja din Grigorescu.

Copii și adulți s-au bucurat încă din prima zi de momentele de relaxare oferite de vremea frumoasă și răcoarea apei.

plaja

plaja

VIDEO FOTO. Cum arată PLAJA din Grigorescu? Copii și adulți se bucură de festivalul Vamos a la Playa

Sâmbătă, la ora 17 are loc deschiderea campionatului de table, iar de la 18 va urca pe scenă trupa Dean Klooge. De la 20, pe malul Someșului vor cânta cei de la Luna Amară.

plaja

plaja

plaja

Duminică, tot de la ora 17, va avea loc finala campionatului de table, iar atmosfera va fi întreținută de Bogdan Roșca.

De la 20, va avea loc concertul celor de la Om la lună.

plaja

plaja

plaja

Festivalul continuă cu activități interesante și diverse pe parcursul întregii săptămâni. Sunt programate întâlniri, ateliere și dezbateri, iar weekend-ul viitor aduce noi trupe și spectacole pe scena din Grigorescu. Programul integral poate fi vizualizat aici.

plaja

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax