EVENIMENT
Când trecem la ORA de iarnă în 2022. Ceasurile vor fi date ÎNAPOI cu o oră

România va trece la ora de iarnă în această lună. Astfel, ceasurile se vor da înapoi, ora 4.00 devenind ora 3.00. În fiecare an sunt două schimbări de oră: în martie și în octombrie, motivul principal fiind conservarea energiei, scrie Alba24.ro.
România trece la ora de iarnă 2022 în ultimul weekend din luna octombrie, atunci când ceasurile se dau cu o oră înapoi.
În martie trecem la ora de vară, și atunci ceasul se dă cu o oră înainte, în timp ce în octombrie se trece la ora de iarnă, iar ceasul se dă cu o oră înapoi.
România trece la ora oficială de iarnă în noaptea dintre 29 și 30 octombrie 2022. Astfel, ora 04:00 va deveni ora 03:00, așa că vom dormi mai mult cu o oră.
În 2021, România a trecut la ora de iarnă în noaptea de 30 spre 31 octombrie.
Ora de iarnă este considerată ora standard, astfel că diferenţa dintre ora oficială a României şi UTC (Coordinated Universal Time – n.r. ora universală) este de două ore în perioada orei de iarnă şi de trei ore în perioada orei de vară.
Ziua de 30 octombrie 2022 va avea 25 de ore și va fi cea mai lungă zi din an.
După trecerea la sezonul rece și acomodarea cu schimbarea de temperatură, organismul nostru trebuie să treacă acum printr-o nouă provocare, și anume o perioadă mai lungă din zi în care va fi privat de lumina naturală.
O directivă europeană din 2001 reglementează schimbarea orei prin trecerea la ora de vară şi invers. Deoarece Europa se întinde pe mai multe fusuri orare, schimbarea are loc la ore locale diferite.
Ora de iarnă 2022: ceasurile se dau înapoi, cea mai lungă zi din an
În fiecare an, în ultima duminică a lunii octombrie are loc schimbarea orei, prin renunţarea la ora de vară şi revenirea la Timpul Legal Român, ora 4.00 devenind ora 3.00. Ziua de 30 octombrie, care va avea 25 de ore, va fi a doua cea mai lungă zi a anului după cea din primăvară (27 martie), când s-a trecut la ora de vară.
Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură. Însă ora de iarnă este ora considerată standard.
Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4.00 devine ora 3.00.
Ora de iarnă. Se mai renunţă la schimbarea orei?
Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea sezonieră a orei în ţările Uniunii Europene, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.
Propunerea de renunţare la schimbarea orei a apărut în anul 2018 şi ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 2019, dar unele ţări europene s-au opus, astfel că proiectul a fost amânat.
În condiţiile actuale cazate de pandemia de coronavirus, negocierile nu au început încă în cadrul Consiliului European, ceea ce face foarte puţin probabil ca legea să se aplice după anul 2022.
Ora de iarnă 2022: de ce se schimbă ora
Sistemul cu ora de vară/ ora de iarnă a fost adoptat de țările europene în secolul trecut, pentru a economisi energie, mai ales în perioada războiului sau a crizelor de pe piața petrolului apărute în anii 1970. Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.
Trecerea la ora de iarnă se face la aproximativ o lună după echinocțiul de toamnă, care a avut loc la 22 septembrie și care a marcat finalul oficial al verii și începutul toamnei astronomice.
Ora de iarnă este ora legală oficială standard şi este legată de conceptul de oră astronomică, folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică. Aceasta acoperă calendaristic, de obicei, perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și martie a anului următor.
Ora de iarnă este numită astfel prin contrast cu ora de vară, al cărui scop este folosirea din plin, cât mai mult timp posibil, a luminii Soarelui, prin mutarea înapoi a orei oficiale cu o oră.
Ora de iarnă 2022: schimbarea orei în Europa. Țările în care nu se schimbă ora
Pe continentul european, schimbarea orei (atât cu cea de vară, cât și cu cea de iarnă) se face în toate ţările, cu excepţia Islandei, Georgiei, Belarusului, Azerbaidjanului, Turciei şi Rusiei; unele dintre aceste ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară. Schimbarea orei nu este însă simultană în toate ţările, din cauza diferenţei de fus orar, potrivit Agerpres.
Omul de ştiinţă, scriitorul şi omul de afaceri american Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui. Ideea folosirii orei de vară este atribuită neozeelandezului George Vernon Hudson, entomolog care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi care a venit cu această idee în 1895.
Ora de iarnă 2022: câte țări folosesc sistemul de schimbare a orei
Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva ţări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu 1916 (între 30 aprilie – 1 octombrie), potrivit www.timeanddate.com. Au urmat britanicii, care au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai – 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia.
La 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite. Pentru o perioadă mai îndelungată, a fost aplicată în SUA, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 şi 30 septembrie 1945. La data de 13 aprilie 1966, legislativul american a impus respectarea orei de vară la nivel naţional („Daylight saving time” – DST sau „summer time”), din ultima duminică a lui aprilie, până în ultima duminică din luna octombrie.
Douăzeci de ani mai târziu, preşedintele Ronald Reagan a semnat un act federal pe probleme de mediu, ce conţinea şi o prevedere care solicita conservarea energiei şi respectarea orei de vară. De atunci, ora de vară a rămas stabilită pe o perioadă cuprinsă între echinocţiul de primăvară şi cel de toamnă.
Printre ţările care au reintrodus recent ora de vară se află Haiti, în 2017, după ce renunţase în 2015; Chile, în 2016, după ce renunţase în 2015; Iordania, în 2014, după ce renunţase în 2012.
Ţări care au renunţat la ora de vară, fără a reveni sunt: Armenia (2011), Libia (2013), Rusia (2014), Egipt (2015), Uruguay (2015), Azerbaidjan (2015), Namibia (2017).
Există multe state care au folosit sau folosesc doar experimental acest sistem orar, potrivit www.timeanddate.com. China a utilizat experimental ora de vară în perioada 1986-1991. Ţările ecuatoriale şi tropicale nu aplică această oră, deoarece durata zilei este egală de-a lungul anului.
Ora de iarnă 2022: cum poate fi afectat organismul
Noaptea de 29 spre 30 octombrie va fi mai lungă şi vom dormi mai mult. Însă schimbarea orei poate afecta organismul uman.
Este posibilă apariția insomniilor, a oboselii, a unor stări de nervozitate sau dureri de cap. Totodată, oboseala vine în urma absenței luminii solare. Copiii si vârstnicii sun cele mai afectate categorii de schimbarea orei. Toate acestea, în contextul în care schimbarea orei aduce, de fapt, o modificare a rutinei.
Pe lângă modificările somnului, unele persoane pot acuza astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare sau modificarea apetitului, spun specialiștii.
Până când organismul se adaptează la noul „program”, este recomandată reducerea cafelei, a ceaiului negru/verde, a băuturilor carbogazoase şi energizante.
Medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă. Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și odată cu el pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.
Ora de iarnă 2022: alte efecte ale schimbării de program
Unii cercetători au evidenţiat și alte posibile efecte negative ale revenirii la ora de iarnă, printre care se numără:
– irascibilitatea, tulburările de somn şi creşterea nivelului de stres
– perturbarea rutinei zilnice, care ne ajută să fim organizaţi şi să ne dozăm energia corespunzător
– instalarea asteniei de toamnă sau depresia
Schimbările orare, fie înainte, fie înapoi nu sunt private de modificări psihico-fizice. Acesta este momentul în care se instalează Seasonal Affective Disorder sau astenia de toamnă, care afectează de obicei femeile între 30 şi 40 de ani.
Simptomele sunt diferite de la o persoană la alta, însă printre cele mai frecvente se numără dificultatea în a se trezi dimineaţă, stări de rău general, astenie, nervozitate generală.
Sursa: Alba24.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
ADMINISTRAȚIE
O nouă tergiversare la licitația pentru lotul 2 al centurii metropolitane din Cluj-Napoca

Atribuirea contractului pentru lotul 2 al centurii metropolitane a Clujului suferă o nouă întârziere, după ce autoritățile au anunțat necesitatea actualizării indicatorilor tehnico-economici ai proiectului.
Potrivit primarului Emil Boc, înainte ca oferta să poată fi deschisă este nevoie de aprobarea noilor indicatori financiari pentru proiect, aprobați de consilierii locali, anul trecut. Acest pas este esențial pentru a determina dacă oferta financiară depusă de singurul ofertant se încadrează în limitele legale.
„În acest moment, ne aflăm într-o procedură internă de actualizare a indicatorilor tehnico-economici la nivelul anului 2025 pentru a știi dacă oferta se încadrează sau în cuantumul legal. Suntem în procedurile de actualizare cu Ministerul Transporturilor, CNAIR, și dacă este cazul va fi emisă și hotărâre de guvern pentru actualizare, astfel încât să se poată duce licitația la bun sfârșit”, a declarat Emil Boc, la Ziua Live.
Investiție de aproape un miliard de euro
Licitația pentru lotul 2 al centurii metropolitane, unul dintre cele mai mari și mai complexe proiecte de infrastructură ale Clujului, a fost relansată anul trecut, iar singura ofertă depusă a venit din partea unei asocieri de firme condusă de Dimex-2000 Company. Valoarea contractului este estimată la 4,1 miliarde de lei (aproape un miliard de euro).
Termenul limită pentru evaluarea ofertei era 3 februarie, însă acesta nu a fost respectat, din cauza necesității aprobării noilor indicatori financiari.
Inițial, în cadrul licitației a existat o ofertă depusă de asocierea condusă de CON-A, însă aceasta a fost respinsă vara trecută. Ulterior, Dimex-2000 Company, care figura ca subcontractant în oferta respinsă, a preluat inițiativa și a depus propria ofertă, alături de partenerii săi Hydrostroy Ad, Integral Inzenjering AD Laktasi, Amnv Geocad SRL, Quantum Instal, Danavi, Team Ato Protection SRL, CCDP General Construct SRL, Stermin Alexandru-Nicolae Persoană Fizică Autorizată, Sicran 2002 SRL, Eurotest, Construcții Feroviare Mureș SA, Pado Group Infrastructures SRL, Infrasoiltest, All Inclusive Teste Laborator, Neon Lighting, Societate Civila De Avocati Teaha & Fuzesi, Expertus, NV Construct, SC Electro-Aparataj SRL, Tekfen Mühendislik Anonim Şirketi.
EVENIMENT
Emil Boc, despre alegerile prezidențiale: „Va fi un tur doi între Crin Antonescu și cineva din zona suveranismului”

Primarul Clujului, Emil Boc, a analizat scena politică actuală. În viziunea sa, alegerile prezidențiale vor aduce o confruntare directă între candidatul coaliției de guvernare, Crin Antonescu, și un reprezentant al suveraniștilor.
Primarul Emil Boc, a arătat că nu este îngrijorat de o posibilă fragmentare a votului pro-european la alegerile prezidențiale, subliniind că diversitatea opiniilor este un element esențial într-o democrație sănătoasă. El s-a declarat împotriva „unanimităților” politice, asociindu-le cu regimurile dictatoriale.
„Eu cred că ăsta nu e cel mai mare pericol. Existența mai multor candidați democratici, într-o societate democratică nu este un lucru nesănătos. Am spus întotdeauna, să ne ferească Dumnezeu de unanimități. Am trăit perioada unanimităților și știu ce înseamnă aceea, înseamnă dictatură. Existența plurității, a multiplelor voci, nu este un pericol, atâta timp cât ele sunt într-o logică democratică, într-o logică în care să conservăm, să protejăm ce avem și să îmbunătățim ceea ce avem”, a declarat Emil Boc, la Ziua Live.
„Identitate națională fără colaborare nu merge”
Edilul clujean a vorbit și despre curentele politice suveraniste, precizând că acestea nu trebuie privite „diabolic”, ci analizate într-un context echilibrat.
„Eu când mă refer la suveranism, eu nu îl privesc într-un mod diabolic. Eu cred că în lume trebuie găsit un echilibru între colaborare internațională și identitate națională, e nevoie să le ai pe amândouă. Numai globalism, fără identitate națională, nu merge, numai identitate națională fără colaborare iarăși nu merge. Trebuie găsit un echilibru între identitatea națională, suveranitatea pe care fiecare stat o are și deschiderea spre colaborare pentru a-și putea îndeplini cele mai importante obiective pentru poporul lui”, a mai explicat edilul.
Boc: Tur doi între Antonescu și un suveranist
Referindu-se la viitoarele alegeri prezidențiale, Emil Boc a lăudat coaliția de guvernare pentru că a reușit să se unească în jurul unui singur candidat, Crin Antonescu. În opinia sa, turul doi va fi o confruntare directă între Crin Antonescu și un reprezentant al curentului suveranist.
„Faptul că această coaliție de guvernare a găsit maturitatea și înțelepciunea să susțină un singur candidat este un pas foarte serios pentru un viitor democratic în continuare al României. Asta arată că există maturitate politică, faptul că au găsit împreună un candidat care să unească și să nu dezbine coaliția, asta arată că România are o șansă și cred că Crin Antonescu are acele abilități necesare de a sta în confruntare cu orice candidat, inclusiv un candidat suveranist, de a putea să valorifice experiența democratică pe care această țară o are și susținerea partidelor pro-europene. În turul doi, logica arată că nu poate fi un tur doi fără un candidat suveranist și fără candidatul coaliției. Va fi un tur doi între Crin Antonescu și cineva din zona suveranismului”, a mai afirmat Boc.
EDUCATIE
UBB Cluj își reconfirmă și își consolidează statutul de universitate de 5 stele obținut, în premieră în România, în 2021

UBB Cluj şi-a reconfirmat și consolidat, prin auditul internațional QS STAR al companiei britanice Quacquarelli Symonds (QS), care realizează și unul dintre cele mai recunoscute internaţional clasamente ale universităților lumii, statutul de universitate de 5 stele.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a obținut pentru prima dată acest statut, în premieră pentru România, în anul 2021.
UBB Cluj, universitate de 5 stele
Nivelul atins de UBB și reconfirmat în urma auditului recent încheiat, și anume QS*****, corespunde unei universități globale, de talie mondială sau ”world class” în multiple arii academice, bucurându-se de o reputație înaltă și având facilități academice avansate și personal educațional și de cercetare recunoscut internațional.
„Rezultatul pe care l-am obținut în urmă cu patru ani și pe care-l menținem cu succes azi, în urma unui nou audit QS, nu reprezintă o poziţionare într-un ranking oarecare, ci este rezultatul unei evaluări comprehensive şi riguroase, pe mai multe dimensiuni academice esenţiale. El reconfirmă faptul că universitatea noastră face parte din categoria universităților lumii de tip ‘world-class’, fiind un actor global capabil să contribuie consistent şi consecvent la zona de educaţie, de cercetare, inovare şi transfer tehnologic şi cognitiv, precum şi la schimbul de valori ştiinţifice, culturale și morale prin cooperare internaţională şi incluziune socială. Această clasificare ne onorează și ne obligă să menținem direcția pe care am asumat-o și să încercăm să creștem ritmul pentru atingerea obiectivelor de excelenţă pe care ni le-am propus”, a declarat rectorul UBB, prof. univ. dr. Adrian Petrușel.
Auditul internațional QS STAR realizează o analiză complexă a universităților, având în vedere opt dimensiuni majore:
- Educaţie,
- Cercetare,
- Facilități academice
- Angajabilitate,
- Inovare / Transfer de cunoștințe,
- Impact social,
- Diversitate, echitate și incluziune,
- Bună guvernanţă,
- Internaționalizare.
UBB are cel mai complex profil academic din țară
UBB este universitatea cu cel mai complex profil academic din țară, prin numărul de programe și caracterul multicultural cu trei limbi academice oficiale: română, maghiară și germană. Cu tradiția academică cea mai veche din România, începută acum 444 de ani, la 1581, reprezintă, de asemenea, cea mai mare comunitate academică din țară – aproximativ 55.000 de oameni, din 15 localități și 12 județe.
ADMINISTRAȚIE
Emil Boc: „Toate proiectele mari ale Clujului au susținere financiară din bugetul țării”. Când vom avea bugetul local pe 2025

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat că toate proiectele majore ale orașului au alocări financiare în bugetul național, ceea ce asigură continuitatea investițiilor.
Edilul a arătat că, potrivit cadrului legal, autoritățile locale trebuie să adopte bugetul local în termen de 45 de zile de la publicarea bugetului național în Monitorul Oficial. Astfel, în cazul în care acest lucru se întâmplă până la 15 februarie, bugetul municipiului Cluj-Napoca trebuie aprobat cel târziu la sfârșitul lunii martie.
„Legal și instituțional, lucrurile stau în felul următor: după ce bugetul țării este publicat în Monitorul Oficial, autoritățile publice locale sunt obligate ca în 45 de zile să adopte bugetul local. Deci, dacă până în 15 februarie, cel târziu, bugetul e în MO, atunci ce târziu până la sfârșit de martie trebuie să avem bugetul local aprobat, maxim”, a declarat primarul Emil Boc, la Ziua Live.
„Toate proiectele mari ale Clujului au susținere financiară din bugetul țării”
Emil Boc a subliniat că toate investițiile strategice ale orașului beneficiază de susținere financiară din bugetul național, o garanție că acestea vor putea continua. Printre acestea se numără Spitalul Regional de Urgență, centura metropolitană, conectarea Clujului la Autostradă, metroul sau electrificarea căii ferate Cluj-Oradea.
„Partea plină a paharului este că toate proiectele mari ale Clujului sunt acolo și au susținere financiară, de la Spitalul Regional de Urgență, la încheierea conectării Clujului la Autostradă, proiect care va fi gata până la mijlocul anului, un proiect major și foarte important, de la centura metropolitană tronsonul 1, care e în lucru, până la centura metropolitană mare, unde suntem în faza finală de licitație și de asemenea proiectul legat de metrou și de electrificarea căii ferate Cluj-Oradea. (…) Cel mai important este semnalul pentru Spitalul Regional de Urgență, un proiect fanion, proiectul nostru de suflet pe domeniul sănătății al Clujului. Are bani asigurați, se lucrează ritmic și suntem în grafic pentru finalizarea acestui proiect în 2027”, a mai explicat edilul.
Regulamentul de finanțare pentru cultură, în consultare publică
Emil Boc a anunțat că Primăria Cluj-Napoca va adopta luna viitoare și modificarea regulamentului de acordare a finanțărilor nerambursabile pentru cultură. Proiectul a fost lansat în consultare publică între 30 ianuarie și 14 februarie 2025, iar clujenii pot trimite sugestii la adresa consultarepublica@primariaclujnapoca.ro sau pot depune opinii în scris la primărie și la centrele de cartier.
„Am ținut cont de toate recomandările și opțiunile, am făcut grupuri de lucru, consultări și dezbateri. Mă bucur că am reușit să venim cu o formă astăzi care să fie supusă dezbaterii publice și în luna martie, la început probabil, aprobării consiliului local”, a mai arătat primarul.