CULTURA
„Boul înstruțat”. Ritualuri străvechi de Rusalii care sunt practicate și azi în satele clujene

De Rusalii, în satele din Transilvania are loc și astăzi străvechiul ritual numit „boul înstruțat” sau „boul împănat”. Este o reminiscență a unor credințe străvechi, care puneau în centrul universului lor diferite spirite sau creaturi mitice, care aveau o influență asupra naturii și asupra vieții de zi cu zi.
Ritualurile erau strâns legate de natură, care este dătătoare de viață și care are puterea de a da roade bogate și de a asigura belșugul unei comunități, sau, dimpotrivă, care are puterea de a aduce foametea datorită roadelor slabe, obținute în urma recoltelor, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.
„Boul înstruțat”. Ritualuri străvechi de Rusalii care sunt practicate și azi în satele clujene
Astfel, pentru a influența natura, comunitățile tradiționale puneau în practică anumite ritualuri care aveau tocmai acest rol.
Ritualul „boul înstruțat” era, printre altele, o sărbătoare închinată celui mai harnic gospodar din sat.
„Se știe că în vechime, prezența boilor într-o gospodărie asigura bunăstare, deoarece aceste animale erau folosite la toate muncile câmpului și de aceea boul era <<fala țăranilor>>. Așa că cine avea boi se considera om de frunte în sat și, ca atare, se aștepta să fie respectat de ceilalți”, arată cei de la CJCPCT Cluj.
Se îndătina ca în ajunul sărbătorii de Rusalii, feciorii să aleagă un bou pe care-l lăsau liber să pască pe câmp până dimineață. Apoi, în zori, îl purificau cu „apă neîncepută”, îi puneau la gât cunună de flori de câmp și spice, împletită de fete, clopoței în coarne, după care fetele îl „îmbrăcau” cu ștergare, fețe de masă și brâie.
Îndrumat de un conducător al cetei feciorilor, alaiul ducea „boul înstruțat” din gospodărie în gospodărie, „ca un colindat al împlinirii roadelor și al cununiei soarelui, aflat acum la apogeu”, după cum decodifică etnologul Ion Ghinoiu una dintre semnificațiile acestui ritual.
„Întregul alai era stropit cu <<apă neîncepută>> și cu boabe de grâu, ca o invocare a ploilor, a roadelor și a prosperității. Feciorii primeau diverse daruri, ouă, colaci și alte bunătăți, mai nou țuică, urmând ca, pe înserat, după ce se termina umblatul prin sat, să cheme ceterași si să organizeze o petrecere a tinerilor”, mai arată specialiștii clujeni.
Ritual de măritiș
Acest obicei se mai întâlnește și astăzi în satele de pe Valea Someșului Mic din județul Cluj. În localitatea clujeană Batin, boul este împodobit cu frunze verzi, flori şi panglici colorate, după care este purtat de fete și feciori pe uliţele satului, potrivit specialiștilor clujeni.
„După sfinţirea acestuia de către preotul satului, boul este eliberat, iar o fată trebuie să-l prindă, ţinându-l de coarne. Potrivit tradiţiei, fata care-l prinde se va mărita în curând. Apoi se înconjoară o masă pe care se află agheasmă, busuioc, dar şi mâncare. Acum, fata care a prins boul, împreună cu un fecior, iau cununa din capul boului şi o joacă. După ei, se prind în joc și alţi săteni”, arată reprezemtanții CJCPCT Cluj.
Și în satul clujean Țop (Pădureni), comuna Mintiu Gherlii, era practicat acest obicei. „Irau doi boi, la unu i să puné pana (cununa de flori), pă corne, la hălalalt i să băga două buchete de flori în corne. Pă spate să făcé cunună de grâu până la codă, cunună de grâu și de mazăre, șî doi ficiori îl duceu de corne pă bou!”, povestestea anul trecut Alexa Ioan, în vârstă de 90 de ani, în cadrul unei cercetări a CJCPCT Cluj.
Acest obicei este întâlnit și la Mintiu Gherlii. A fost preluat de comunitate din satul vecin Țop. Motivul pentru care obiceiul a fost strămutat din Țop la Mintiu a fost depopularea localității, din cauza migrației localnicilor mai apropiate de orașul Gherla.
La Mintiu, alaiul, în frunte cu boul înstruțat, străbate tot satul. Într-un an pornește dintr-un capăt al satului, urmând ca în anul următor să se desfăşoare de la celălalt capăt. După ce alaiul străbate întregul sat, cununa este luată şi jucată de feciori, după care aceştia o „despănează”, adica o rup şi o aruncă peste participanţi.
Și la Mănăstirea este întâlnit obiceiul „împănatul boului”. Potrivit localnicilor, a fost adus tot din localitatea Pădureni (Țop), în anul 1905 de un om din sat.
În cazul în care fetele nu puteau prinde boul, îl prindeau feciorii. Dacă fetele reuşeau să-l prindă, cheltuiala de la jocul satului era suportată de feciori, daca nu, plăteau fetele. Aici, după prinderea boului, urmează obiceiul umblatului cu turca prin sat, alături de ceterași.
„De copilă am fost prezentă la această sărbătoare”, spune Eugenia Mureșan din Mănăstirea. „În Joia Rusaliilor făceam cununile din spice de grâu la fiecare cruce din sat, iar sâmbăta mergeam pe câmp după flori. Culegeam ochiul boului, iar după-masa făceam cununile de flori pe un lepedeu țesut în război. Făceam cinci cununi din ochiul boului şi din frunze de nuc, iar duminica dimineaţa mai puneam bujori şi trandafiri.
Când era gata, o puneam pe trei crăcane, care se fixau aşa încât să ajungă pe botul boului. Fetele veneau acasă, feciorii spălau boul, după care ne întâlneam mai târziu, iar noi fetele îl aşteptam să-l prindem”, povestețte și Eugenia Mureșan.
Chiar dacă avem de-a face cu o fază finală a acestui ritual, specialiștii clujeni au fost surprinși de faptul că acesta a dăinuit până în zilele noastre, având rădăcini care, după unii cercetători, merg până în antichitate.
Foto: Împănatul boului (1970)/ Arhiva CJCPCT Cluj
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger


În a doua ședință a pieței valutare din aprilie s-a observat o tendință de depreciere a leului față de euro, evoluție în contrast cu cea a altor monede din regiune, în condițiile în care situația politică incertă a provocat ieșiri de fonduri din piața locală, unul dintre factorii care au redus rezerva valutară a BNR.
Cursul euro a urcat de la 4,9770 la 4,9774 lei, valoarea maximă atinsă în acest an, în timp ce tranzacțiile se realizau între 4,976 și 4,978 lei, prețuri identice cu cele de marți.
ANALIZĂ. Euro a revenit la 4,9774 lei, valoarea MAXIMĂ din acest an
Nivelul lichidității din piața monetară este unul care asigură stabilitate dobânzilor interbancare. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 s-a oprit la 5,90%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%.
Luna aceasta, Finanțele și-au propus să se împrumute din piața locală, pentru refinanţarea datoriei publice şi finanţarea deficitului bugetului de stat, cu minimum 7,695 miliarde lei, mai puțin cu 545 milioane lei față de suma programată de a fi împrumutată în martie.
Investitorii care așteptau cu îngrijorare „Ziua eliberării“ Americii, așa cum a anunțat Donald Trump data de 2 aprilie, începutul războiului comercial dintre Statele Unite și restul lumii, tranzacționau euro în culoarul 1,0778 – 1,0831 dolari, valori identice cu cele de marți, iar media monedei americane a urcat de la 4,5998 la 4,6059 lei.
„Inflaţia din zona euro a scăzut în martie la 2,2%”
Majoritatea analiștilor anticipează o creștere a riscului ca Statele Unite să între în recesiune, evoluție luată în calcul și de administrația de la Casa Albă, care a anunțat americanii că noile taxe vamale vor produce durere în economie.
Inflaţia din zona euro a scăzut în martie la 2,2%, de la 2,3% în februarie, iar oficialii BCE discută posibilitatea de a încetini ritmul reducerilor dobânzii de referință, care se află de luna trecută la 2,50%, din cauza riscurilor inflaţioniste generate de politica tarifară a administrației Trump, precum şi a creşterii cheltuielilor pentru apărare şi infrastructură.
Cursul francului elvețian a scăzut marginal de la 5,2151 la 5,2114 lei iar cel al lirei sterline a crescut de la 5,0509 la 5,9774 lei.
Prețul gramului de aur a atins al treilea record consecutiv și a urcat de la 463,2781 lei la 463,3913 lei, consecință a aprecierii monedei americane, în timp ce metalul galben fluctua între 3.107 și 3.139 dolari/uncie, după ce a crescut marți la maximul istoric de 3.145,80 dolari/uncie.
„Prețul unciei de aur ar urma să crească anul acesta la 3.300 – 3.400 dolari”
Aurul cunoaște cel mai bun început de an, începând cu 1986, cu o creștere de 19% în primul trimestru. Parcursul a fost alimentat de achizițiile băncilor centrale și ale ETF-urilor, fonduri bazate pe evoluția metalului galben, care și-au majorat deținerile cu peste 6% de la începutul anului.
În opinia analiștilor de la marile bănci americane prețul unciei de aur ar urma să crească anul acesta la 3.300 – 3.400 dolari.
Media monedelor din regiune se aprecia la 4,1798 zloți/euro, respectiv 401,08 forinți/euro.
Lipsa unor măsuri concrete din partea administrației americane pentru o nouă reglementare a pieței cripto, care fusese anunțată în perioada campaniei electorale de anul trecut, a depreciat monedele digitale. Bitcoin fluctua miercuri între 83.939 și 85.931 dolari iar ethereum se mișca în culoarul 1.852 – 1.907 dolari.
Radu Georgescu
CULTURA
Hainele noi de Paști, mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii în ziua Învierii. Tradiții din satele clujene

În Postul Paștilor, în mai toate casele dn satele din județul Cluj răsuna bătaia brâglelor de la războiul de țesut.
Asta pentru că, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj, în Postul Mare erau pregătite hainele noi, purtate de Paști.
Hainele noi de Paști, mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii
În vechime, în satul tradițional, femeia ocupa un rol important, ea fiind „stâlpu’ casei”, arată specialiștii clujeni.
”Pe lângă faptul că se îngrijea de creșterea și educarea copiilor, de prepararea hranei, tot ea îi îmbrăca pe toți cei din casă. Torcea, țesea, cosea cămăși de sărbătoare și de purtat, dar și diverse obiecte necesare înfrumusețării casei: păretare, cuverturi, fețe de pernă, covoare etc.
Mai ales în Postul Paștilor, în mai toate casele răsuna bătaia brâglelor de la războiul de țesut deoarece, conform calendarului prelucrării fibrelor textile, Postul Mare era perioada țesutului pânzei pentru hainele noi de Paști, care erau mândria și dovada de hărnicie a fiecărei familii, în ziua Învierii”, arată spcialiștii de la CJCPCT Cluj.
Țesărura, o ”taină” a casei
De multe ori, dacă cineva străin intra în casă, femeia acoperea în grabă țesătura, cu un ștergar. ”Era o taină a casei, a femeii, lucrul țesut în această perioadă, deoarece nu trebuia să afle nimeni ce model a lucrat până la Paști, când fiecare ieșea la biserică și la jocul satului cu hainele cele noi, în cele mai variate compoziții și culori”, arată cercetătoarea Maria Bocșe, în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”.
Foto: CJCPCT Cluj/ La războiul de țesut, în Orman, județul Cluj

Un incendiu a izbucnit, miercuri seara, într-o gospodărie din Sânicoara, jud. Cluj. Pompierii au intervenit cu trei autospeciale. Nimeni nu a fost rănit.
„Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin în aceste momente pentru a stinge un incendiu izbucnit la o casă situată pe strada Elicei din localitatea Sânnicoară, comuna Apahida. Din primele date, flăcările se manifestă generalizat, pe o suprafață de aproximativ 100 de metri pătrați.
FOTO. INCENDIU la Sânicoara, în Cluj. Au intervenit pompierii de la ISU Cluj
Din fericire, nu sunt anunțate victime, iar la intervenție iau parte trei autospeciale cu apă și spumă, respectiv o ambulanță SMURD”, a transmis ISU Cluj.
CULTURA
VIDEO FOTO. Concert de pricesne, poezii și învățăturile părintelui Amfilohie Brânză la Casa de Cultură a Studenților Cluj-Napoca

Asociația Oastea Domnului a organizat în colaborare cu Mitropolia Clujului și Casa de Cultură a Studenților,,Dumitru Fărcaș” Cluj-Napoca un concert de pricesne și conferința cu tema ,,Demnitate și smerenie în suflet creștin”, susținută de părintele Amfilohie Brânză.
Copii și pricesne, combinația perfectă pentru a crea emoții
În debutul evenimentului s-a rostit o rugăciune de binecuvântare, iar apoi părintele Claudiu Melean a ținut un discurs în care a pus accentul pe patimile care ne stăpânesc în această perioadă premergătoare Paștilor. A urmat concertul de pricesne și au fost recitate și poezii cu învățături pe teme religioase.
Smerenie, demnitate și istoria strămoșilor noștri
În a doua parte a evenimentului părintele Amfilohie Brânză a susținut conferința cu tema ,,Demnitate și smerenie în suflet creștin” și a pus accentul pe înțelegerea principiilor de viață, dar și pe cunoașterea istoriei țării. De asemenea, acesta a subliniat importanța păstrării legăturii cu Dumnezeu, dar și necesitatea de a ne feri de păcat în această perioadă a postului pascal.
În final, părintele Amfilohie a îndemnat la învățarea istoriei de către toți românii oferind și câteva exemple de personalități din istoria noastră care au dat dovadă de smerenie și demnitate, ca de pildă Bartolomeu Anania, Ștefan cel Mare sau Mihai Viteazul.
Copiii au pus apoi în scenă a doua parte a concertului de pricesne, iar cvenimentul s-a încheiat cu o rugăciune, dar nu înainte ca părintele Amfilohie să adreseze un mesaj publicului; ,,Adevărul-căutați adevărul, adevărul este viață alături de Hristos, tot ce e minciună e de la diavol, deci iubiți adevărul”.
Cine este Amfilohie Brânză
Părintele Amfilohie Brânză a slujit pe Muntele Athos după cre, revenit în țară, a devenit preot şi ucenic al lui Iustin Pârvu la Mănăstirea Petru Vodă, iar ulterior a oficiat slujbe la Mănăstirea Diaconeşti din județul Bacău,
Alex Mocan