Boc, PRIMAR peste CLUJ, Floreşti, BACIU. Primarii localităţilor limitrofe, VICEPRIMARI de Cluj-Napoca

Un proiect legislativ de regionalizare ar urma să fie adoptat în acest an. El îşi propune să unifice zone urbane mai mari, cum este cazul municipiului Cluj-Napoca, cu localităţi limitrofe mai mici, cum ar fi Floreşti sau Baciu. În schimbul acceptului lor, primarii localităţilor mai mici ar urma să devină viceprimari ai şi mai marelui municipiu. Iar primarul municipiului va deveni primar peste mai multe localităţi. Deja un referendum de unificare va avea loc în septembrie. Îîntre municipiul Buzău şi o localitate limitrofă.

Dacă nu s-a făcut de sus în jos, facem reforma de jos în sus

Primarul Emil Boc, care este şi preşedintele Asociaţiei municipiilor din România, a oferit câteva date despre proiectul propus, de mică regionalizare. Proiectul este în dezbatere publică şi presupune unificarea administrativă a municipiilor cu unităţi limitrofe.

„Dacă nu s-a făcut reforma administrativă de sus în jos şi 53 de ani au trecut şi nu s-a întâmplat nimic din 1968, noi, cei din Asociaţia municipiilor am venit cu o propunere. Să încurajăm această reformă de jos în sus. Şi am cerut modificarea legislaţiei. Astfel încât să oferim stimulente legislative unităţilor administrativ-teritoriale care ar dori să facă acest lucru. Şi am pornit de la exemplul Buzăului. Unde Primăria municipiului Buzău are în 26 septembrie un referendum pentru unificare voluntară cu o unitate administrativ-teritorială de lângă Buzău. Iar dacă acel referendum va reuşi, şi trebuie să reuşească în ambele localităţi, poate fi un imbold şi pentru alte autorităţi locale din România să treacă la nivelul următor.

Noi am venit şi am spus că la acele fuziuni care se fac pe parcursul mandatului 2020-2024, să fie câteva stimulente. De genul, primarul unităţii care fuzionează devine viceprimar până în 2024 la unitatea cu care fuzionează. De asemenea, impozitele şi taxele locale se reglementează în 8 ani să se omogenizeze. Nu imediat. Pentru a nu exista temerea acelora care se unesc cu municipiul că ar creşte taxele şi impozitele peste noapte”, a spus Emil Boc.

Cîţu ne susţine proiectul

El a mai spus că s-au făcut deja demersuri către partidele politice, în special către Florin Cîţu, despre care crede că va fi viitorul preşedinte al PNL.

„Noi ne-am adresat tuturor partidelor politice pentru a susţine un asemenea demers voluntar. Am primit deja din partea premierului Cîţu şi, sperăm noi, viitorul preşedinte PNL, susţinere pentru aceste demersuri de comasare voluntară şi ca în parlament să se adopte o modificare legislativă. Dar nu renunţăm noi la ideea de reorganizare administrativ-teritorială a ţării şi de constituire a zonelor metropolitane ca proces fundamental de reformare a acestei ţări. (…) Noi nu avem niciun proiect în acest sens la Cluj-Napoca, vom vedea. Dacă legislaţia se va modifica, vom trece la nivelul următor. Nimic nu ne opreşte însă ca voluntar să colaborezi.

Noi avem acord pentru realizarea centurii metropolitane, a trenului metropolitan, a metroului, a spitalului regional de urgenţă, a construcţiei de creşe. În Floreşti avem un primar care este deschis la această colaborare voluntară. Iar transportul în comun este de asemenea asigurat de municipiul Cluj-Napoca deja. Noi facem paşii aceştia ca să pregătim la un moment dat cadrul legal pentru o zonă metropolitană extinsă. Ce se întâmplă cu cei 70.000 de locuitori din Floreşti are un impact direct şi ne interesează, pentru că toţi sunt clujeni”, a completat Emil Boc.

PNL şi coaliţia să-şi asume riscurile

Emil Boc mai crede că partidul său, PNL, precum şi coaliţia de la guvernare trebuie să-şi asume asemenea proiecte. Chiar dacă ele presupun costuri politice, electorale.

„Marea reformă administrativ-teritorială a ţării nu trebuie uitată. Polonia a făcut două reforme, de la 46 de regiuni au redus la 33, apoi la 16. Au 16 motoare de dezvoltare economică. Noi stăm într-un singur motor, Bucureştiul. Toată lumea trebuie să meargă la Bucureşti pentru toate proiectele, fie europene, fi de dezvoltare, când ai putea avea cel puţin 8 motoare regionale extrem de puternice. (…)

Pentru ce înseamnă post 2024, ne trebuie o decizie politică asumată şi un curaj al coaliţiei de a duce România mai departe, chiar dacă implică costuri politice. Această coaliţie n-a fost aleasă să gestioneze doar lucrurile existente. A fost aleasă să modernizeze România. Şi trebuie să-şi asume proiecte curajoase care să schimbe în bine calitatea vieţii oamenilor, chiar dacă pentru început le par nepopulare”, a punctat Emil Boc.

Tentative de regionalizare

Regionalizarea României şi reforma administrativ-teritorială a fost tot fluturată de politicieni de peste 20 de ani, dar ea a tot fost schimbată şi abandonată apoi.

Un prim pas concret, dar, totuşi, formal, s-a realizat în 1998, când au fost făcut planul celor 8 regiuni de dezvoltare.

Apoi, pauză. În 2012, de exemplu, Liviu Dragnea. El spunea: „Din păcate, în România, de 23 de ani sistemul administrativ a fost blocat. L-am moştenit aşa de dinainte de revoluţie şi am rămas cu el în aceeaşi formă. Vrem să facem un sistem funcţional, un sistem care să ajute cetăţeanul să o ducă mai bine. Regionalizarea are două obiective: reducerea decalajului de dezvoltare dintre sat şi oraş, dintre regiunile slab dezvoltate şi cele dezvoltate şi asigurarea unor standarde de calitate înaltă a serviciilor publice pentru cetăţeni”.

Doi-trei ani mai târziu, în campania electorală din 2015, prezidenţiabilul Klaus Iohannis a vorbit şi el despre regionalizare. Dar n-a făcut nimic de 6 ani.

„Ca Președinte al României, voi susține reluarea unei discuții serioase cu privire la regionalizare și descentralizare. Actuala împărțire administrative teritorială a României datează din perioada comunistă și transformările prin care a trecut nu i-au alterat fondul”, susţinea Klaus Iohannis în programul electoral cu care a câştigat Preşedinţia României.

(MaAv)