Boc, chemat la raport pentru poluarea gravă a Clujului! Cum ne afectează dioxidul de azot. Primarul trebuie să le explice clujenilor şi nerealizările

Cluj-Napoca este unul dintre cele mai poluate oraşe din ţară. Iar sănătatea tuturor, în special a copiilor, este în pericol. Din această cauză, Comisia Europeană a început procedura de infringement împotriva României. Iar primarul Emil Boc a fost chemat la Ministerul Mediului.

România, în infringement din cauza Clujului

Comisia Europeană a decis joi să trimită României o scrisoare de punere în întârziere prin care-i acordă patru luni pentru a lua măsurile necesare pentru rezolvarea deficienţelor cu privire la calitatea aerului. Această scrisoare de punere în întârziere reprezintă, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement.

„Comisia Europeană cere României să respecte cerinţele Directivei 2008/50/ECon referitoare la calitatea aerului înconjurător, un aer mai curat pentru Europa şi o evaluare fiabilă, şi să informeze opinia publică şi să raporteze în privinţa gravităţii poluării aerului.

În special, România nu a reuşit să respecte limitele maxime admise de dioxid de azot (NO2 ) în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara, şi nu a luat măsurile adecvate pentru a păstra cât mai scurte posibile perioadele în care s-au înregistrat depăşiri, precizează Executivul comunitar. De asemenea, Comisia Europeană caută să clarifice monitorizarea adecvată a concentraţiilor de dioxid de azot (NO2) în Bucureşti. Concentraţiile ridicate de dioxid de azot pun în pericol sănătatea oamenilor”, arată Comisia Europeană.

Pe data de 30 aprilie 2020, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a publicat Hotărârea privind condamnarea României pentru nerespectarea Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa. Documentul se referă la depăşiri ale limitelor maxime admise pentru PM10, în Bucureşti, dar şi la problemele pe care le înregistrează ţara noastră în procesul de combatere a poluării.

Primarul Boc trebuie să dea explicaţii la Ministerul Mediului

Ca o consecinţă a scrisorii Comisiei Europene, primarii municipiilor Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara sunt invitaţi luni să discute cu ministrul Mediului, Costel Alexe, planurile şi calendarul de măsuri pe care le vor lua pentru a limita emisiile de dioxid de azot (NO2), în condiţiile în care Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României din cauza depăşirilor constante ale concentraţiilor de NO2 în aceste oraşe.

„Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MAP) a luat act de decizia Comisiei Europene, de a demara procedura de infringement împotriva ţării noastre, pentru depăşirile constante ale concentraţiilor de dioxid de azot (NO2) în aglomerările urbane Bucureşti, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Executivul European solicită ţării noastre să transmită măsurile pe care autorităţile locale care administrează cele cinci aglomerări le vor lua pentru a limita emisiile de NO2 şi, totodată, calendarul asumat de primării, în acest sens”, informează Ministerul Mediului.

„Comisia aşteaptă de la noi măsuri concrete şi termene clare. Îmi doresc ca, în cursul zilei de luni, să am discuţii cu toţi cei cinci primari pentru că vreau să aflu direct de la aceştia care sunt măsurile pe care intenţionează să le adopte. Le punem la dispoziţie întreaga noastră expertiză şi capacitate tehnică, pentru a ne asigura că planurile pe care le vor propune sunt îndeajuns de eficiente, astfel încât să satisfacă exigenţele Comisiei. În tot acest proces, noi vom fi avocatul autorităţilor locale în relaţia cu Bruxelles-ul, pentru că ne dorim ca această procedură de infringement demarată să nu înainteze. Însă, pentru asta, este nevoie să îi convingem pe partenerii noştri europeni că măsurile pe care primăriile le vor propune sunt suficiente şi, cel mai important, sunt şi puse cu adevărat în practică”, spune ministrul Mediului, Costel Alexe.

Bolile grave provocate de dioxidul de azot

Dioxidul de azot este un gaz toxic. Cele mai proeminente surse de dioxid de azot sunt motoarele cu combustie internă care ard combustibili fosili. Dioxidul de azot poate fi rezultatul traficului auto.

În spațiile închise expunere apare de la fumul de țigară, încălzire pe baza de butan și kerosen și de la sobe.

Emisiile în atmosferă nu numai că distrug natura vie, dar afectează în mod negativ sănătatea umană. Ele pot modifica însăşi proprietăţile atmosferei, ce poate duce la consecinţe ecologice şi climatice nefaste.

Poluanţii din atmosferă variază în funcţie de natura lor, concentraţie cît şi de durata acţiunii lor asupra organismului uman, provocînd astfel consecinţe grave.  Specialiştii în medicină şi ecologie au stabilit o legătură directă între degradarea mediului şi creşterea numărului de persoane care suferă de alergii, astm, cancer şi alte boli.

Poluanţii principali care acţionează negativ asupra oragnismului uman sunt: oxizii de azot, dioxidul de sulf, ozonul troposferic, monoxidul de carbon, aldehida formică, fenolii, pulberile în suspensie (PM10 şi 2,5 mkm).

Oxizi de azot (NO, NO2) sunt responsabili pentru ploile acide care afectează suprafaţa terestră şi ecosistemul acvatic. Sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de sera, reducerea vizibilităţii în zonele urbane.

Dioxidul de azot este cunoscut ca fiind un gaz foarte toxic atât pentru oameni cît şi pentru animale (gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de 4 ori mai mare decât cel al monoxidului de azot). Expunerea la concentraţii ridicate poate fi fatală, iar la concentraţii reduse afectează ţesutul pulmonar.

Populaţia expusă la acest tip de poluanţi poate avea dificultăţi respiratorii, iritaţii ale căilor respiratorii, disfuncţii ale plamânilor. Expunerea pe termen lung la o concentraţie redusă poate distruge ţesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.